Linkuri accesibilitate

Buletin de știri 25 ianuarie 1989


Unii dintre politrucii care vor participa la crimele din timpul Revoluției din decembrie 1989 îi urează „La mulți ani!” lui Ceaușescu. Pentru ultima dată.

Miercuri 25 ianuarie 1989

Soarele răsare la ora 7.42 și apune la ora 17.15. Vremea va fi caldă însă, în general, închisă. Cu totul izolat, precipitații slabe (burniță, ploaie, lapoviță), mai ales în nordul și nord-estul țării. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între minus 2 și plus opt grade iar cele minime între minus opt și plus două grade, mai coborâte în depresiuni.

Fiecare publicație se luptă să fure startul la urări de bine, sănătate și succes „eroului între eroi”, a cărui zi e pe 26 ianuarie. A fi zis după slugărnicia textelor, că autorii acestora presimt că e ultima dată când mai au ocazia să-i spună „La mulți ani!” O asemenea zi nu poate cuprinde toate alesele sentimente ale poetaștrilor, activiștilor și jurnaliștilor preocupați că vorbele lor nu le oglindesc suficient de bine bucuria, dăruirea, extazul, astfel că toți, după puteri și strădanii, se luptă din ajunul aniversării cu hârtia tipografică și limitele limbii române de lemn.

„Timp eroic, conducător erou”, titrează lapidar, în Scânteia, academicianul italienist Alexandru Balaci care descrie în fraze înzorzonate și umede de emoție tradiția anuală din ianuarie conform căreia poporul își aniversează conducătorul „cel care, în urmă cu douăzeci și trei de ani, a îndreptat cursul de dezvoltare a României pe un făgaș nou, a determinat punerea în practică printr-un complex de metode vii, originale, confirmate de viață, a dezideratului unirii socialismului cu democrația, singura cale în măsură să asigure progresul economic și social al țării.” Această viziune extraordinară a dat aripi fanteziei, a oferit literaturii și artei largi deschideri, a determinat afirmarea lor hotărîtă ca factori importanți în formarea și dezvoltarea conștiinței individuale și colective. Scriitorii sunt pe deplin conștienți de faptul că prin deschiderile create de cel de-al IX-lea Congres al partidului, inspirate de gândirea profund umanistă a tovarășului Nicolae Ceaușescu, „literatura a fost orientată cu fața către om, către adevărurile sale existențiale.” Și încheie apoteotic evocând acele vremuri eroice și măreața operă de construcție a unei societăți libere, un timp legat de numele și faptele conducătorului, „pildă de patriot înflăcărat pentru care nu există misiune mai înaltă decât slujirea cauzei progresului României și poporului român,” de aceea întreg poporul își exprimă prețuirea „pentru strălucita sa activitate în fruntea Partidului și a Țării, garanție certă a îndeplinirii obiectivelor de construcție economică și spirituală, mereu mai complexe ale timpului nostru.” Alexandru Balaci este unul dintre intelectualii privilegiați ai acestei perioade. Italienistul a fost academician, membru supleant al Comitetului Central al PCR, vicepreședinte al Comitetului de Stat pentru Cultură și Artă, director al Bibliotecii Române din Roma, profesor și șef de catedră la Facultatea de litere, redactor șef la Viața românească și vicepreședinte al Uniunii Scriitorilor. Și, cum se vede, unul dintre cei mai slugarnici intelectuali ai lui Ceaușescu.

Dar urări smerite scrie în Scânteia, alături de italienist, și minerul Vasile Cojocaru, șef de brigadă la Întreprinderea minieră Paroșeni. Are un stil mai pietros decât al academicianului, dar se emoționează atunci când vorbește despre modul în care au răspuns ortacii lui cu fapte îndemnurilor adresate de Ceaușescu de „a da țării cât mai mult cărbune.” „Pentru grija părintească ce ne-o poartă nouă, minerilor, și familiilor noastre, tuturor celor ce trăiesc și muncesc în bazinul carbonifer al Văii Jiului., mulțumim tovarășului NIcolae Ceaușescu, cel mai iubit fiu al poporului, erou al păcii, pe care cu atâta dragoste, bucurie și mândrie îl numim minerul de onoare al țării.”

O viață dăruită înfloririi multilaterale a patriei, cu poporul, pentru popor

​Ilie Matei, membru supleant în CPEx al CC al PCR și prim-secretar al Comitetului Județean Timiș al PCR scrie și el un text hagiografic pe prima pagină în România liberă: „O viață dăruită înfloririi multilaterale a patriei, cu poporul, pentru popor,” în care vorbește cu vorbe meșteșugite despre șeful lui de la partid care ar fi „întruchiparea celor mai înalte virtuți ale poporului - dragostea de patrie și de neam, credința nestrămutată față de interesele supreme ale celor ce muncesc, eroismul, abnegația și dârzenia în lupta pentru adevăr și dreptate” etc. etc., toate virtuțile s-au adunat în „proeminenta personalitate a tovarășului Nicolae Ceaușescu, înscrisă cu litere de aur în istoria națională(...)” Ilie Matei era turnător-formator de profesie. A avut o ascensiune relativ rapidă în structurile partidului (propagandist șef la Brăila, prim-secretar la Caraş-Severin şi până în noiembrie 1989 prim-secretar la Comitetul judeţean PCR Timiş.) În decembrie 1989, Matei s-a implicat direct și criminal în reprimarea manifestației anticomuniste de la Timișoara, făcând în același scop și scurte escapade în Arad. A fost trimis în judecată pentru genocid, dar a fost achitat în 1991. În 1997 a fost condamnat la 15 ani de închisoare. Nu a efectuat decât o parte infimă din condamnare și a fost eliberat. În 2003 Consiliul județean Timiș a decernat diplome tuturor șefilor județului. Ilie Matei și-a primit și el diploma, că o merita.

Alături de el își depune sfios omagiul Ioachim Moga, și el membru supleant al CPEx-ului și prim-secretar al Comitetului județean Cluj al PCR. Nu diferă prea mult de omagiul lui Matei. Enumeră în șiruri interminabile și aliterativ-tautologice calitățile „eroului între eroi”, care „a sintetizat în mod magistral experiența românească” „în monumentala sa operă” care adaugă „noi și noi valori tezaurului de idei contemporane, îmbogățește patrimoniul gândirii și acțiunii revoluționare” etc.etc., în această perioadă de după Congresul IX, „perioada cea mai bogată în realizări pe plan politic, economic și social din întreaga istorie a țării”. Biografia lui Moga va avea un curs asemănător cu a lui Ilie Matei. Moga a fost deputat în Marea Adunare Națională din 1969 până în 1989. Ca șef al PCR pe județul Cluj a fost implicat, în decembrie 1989, în reprimarea protestelor anticomuniste și anticeaușiste din Cluj-Napoca. În primele luni ale lui 1990 a fost închis fiind învinuit în dosarul Revoluției de la Cluj. A fost eliberat pentru că a făcut atac cerebral în închisoare. În 2005 a fost condamnat la opt ani de închisoare pentru instigarea la omor deosebit de grav. Executarea sentinței a fost amânată de două ori până la moartea lui Moga în decembrie 2007.

Nu doar românii frisonează în preziua aniversării lui Ceaușescu.​ Scânteia inventariază „manifestările omagiale dedicate peste hotare aniversării „zilei de naștere și îndelungatei activități revoluționare a președintelui României.” La Beijing s-a organizat o conferință de presă și o întâlnire tovărășească cu diverși reprezentanți ai guvernului chinez în fața cărora „s-a evidențiat că numele președintelui Nicolae Ceaușescu este organic legat de înflorirea patriei noastre socialiste, de marile realizări ale poporului român, de abordarea originală și cutezătoare a problematicii edificării societății socialiste pe pământul României.”

Ceaușescu e sărbătorit și în Nigeria unde apare, în engleză, volumul „Președintele României, Nicolae Ceaușescu, despre rolul țărilor mici și mijlocii în întărirea unității de acțiune a țărilor în curs de dezvoltare.” În orașul Bursa din Turcia a fost inaugurată o expoziție de fotografii intitulată „Omagiu.” Imaginile înfățișează „marile înfăptuiri obținute de poporul român în dezvoltarea social-economică în anii socialismului.” Guvernatorul provinciei Bursa „a reliefat contribuția deosebită a președintelui Nicolae Ceaușescu la soluționarea problemelor majore ale vieții internaționale. În Bangladesh, în cadrul expoziției de carte inaugurată la Dhaka au fost expuse la loc de frunte „operele de inestimabilă valoare teoretică și practică ale tovarășului Nicolae Ceaușescu. Au fost expuse, de asemenea, lucrările științifice ale tovarășei academician doctor inginer Elena Ceaușescu.” De asemenea, a fost deschisă și o expoziție documentară de fotografii ilustrând „realizările grandioase ale Epocii Nicolae Ceaușescu.” Nu putea lipsi Ulan Bator: în capitala Mongoliei a avut loc o adunare omagială. „ A fost relevată cu acest prilej contribuția definitorie a secretarului general etc.etc. la edificarea României socialiste moderne.” A fost lăudată peste poate și Elena Ceaușescu „pentru aportul inestimabil (...) la dezvoltarea științei, învățământului și culturii în țara noastră.” Dar și la Paris au fost organizate expoziții de carte unde operele lui Nicolae Ceaușescu se aflau la loc de frunte. Erau expuse, de asemenea, și volume dedicate activității lui „publicate la edituri de prestigiu” din Franța. O expoziție asemănătoare la Nottingham, unde funcționa o filială a Asociației de prietenie Marea Britanie-România. Și, desigur, la loc de frunte se aflau cărțile etc.etc.etc.

La Tv, după Telejurnalul de la 19.00, emisiunea Eroul națiunii, cutezătorul revoluționar, înflăcăratul patriot. Documentar (partea a treia) Sub arcul de lumină al Epocii de aur.(color) Comentariu de Ilie Purcaru. Purcaru a fost ziarist și poet, redactor șef adjunct la ziarul Înainte din Craiova, Tribuna României și Scânteia tineretului. A primit Ordinul Muncii clasa III în 1964 pentru merite jurnalistice deosebite. În timp a luat și premiile UTC, al Uniunii Scriitorilor și al Asociației scriitorilor din Craiova. După Revoluția din decembrie 1989, a fost redactor șef al revistelor Fapta, România internațională și Regăsirea și al ziarului Națiunea. Urmează în programul TV din 25 ianuarie 1989 emisiunea Din inimile noastre - omagiu eroului între eroi. Spectacol literar-muzical-coregrafic (color). După aceea Opera tovarășului Nicolae Ceaușescu - ample orizonturi deschise teoriei și practicii revoluționare. Neobosită și rodnică activitatea consacrată creșterii rolului conducător al partidului în societate. Documentar (color). La 21.00 Economia românească în „Epoca Nicolae Ceaușescu” (color). Urmează la 21.15 Înalta răspundere patriotică, revoluționară a tineretului pentru viitorul României. (color) „Epoca Nicolae Ceaușescu” tinerețe eroică revoluționară. La 21.30 documentarul Constructorii și apoi Telejurnalul de noapte și închiderea emisiunii.

La Operă e reprezentație cu Trubadurul. La teatru joacă Harap alb (Național), Melodii, melodii (Operetă). Micul infern (Nottara), La un pas de fericire (Nottara-Studio), Bătrâna și hoțul (Teatrul Foarte Mic), Pistruiatul (Teatru Ion Creangă), Cu soarele în inimi (premieră, Rapsodia Română), Stelele circului (Circul de Stat)

În cinematografe rulează Expediția (completare Militanți pentru unire - George Pop de Băsești); Vis de ianuarie; În fiecare zi mi-e dor de tine; Cu poporul pentru popor; Muzica e viața mea; Mihai Viteazul (completare Unirea Moldovei cu Muntenia); Chirița în Iași; Sosesc păsările călătoare

Vezi comentarii (1)

Acest forum a fost închis
XS
SM
MD
LG