Linkuri accesibilitate

Buletin de știri 26 iunie 1989


Pionieri de la Școala generală 15 din București în cabinetul de istorie (1982) Sursa: comunismulinromania.ro

26 iunie 1989

Soarele răsare la ora 5.32 și apune la ora 21.04. Vreme caldă, cu cer variabil, cu înnourări mai accentuate în zonele de vest, în cele deluroase și la munte. Vor cădea pe alocuri ploi cu caracter de aversă însoțite de descărcări electrice. Temperaturile maxime se vor situa între 24 și 32 de grade în vreme ce minimele termice nocturne vor fi cuprinse între 14 și 20 de grade.

Ce-ar fi consiliile populare fără cetățeni? Ce s-ar alege de planurile lor de dezvoltare și modernizare fără participarea „nemijlocită” a oamenilor simpli? se întreabă Mircea Scripcă în paginile României libere. Dar ce s-ar face cetățenii fără consiliile populare? „Este o înaltă îndatorire patriotică, un act cetățenesc de mare răspundere, de a ne aduce din plin contribuția la dezvoltarea edilitară, înfrumusețarea și modernizarea localităților în care trăim și muncim.” Pentru aceasta trebuie să pună umărul cu toții, cu mic, cu mare, să participe la acțiunile organizate de consiliile populare „contribuind cu bani și prin muncă, în condițiile stabilite de Legea nr.1/1985, la efectuarea unor lucrări de interes obștesc cu caracter local, precum și la realizarea unor obiective de interes județean.” De ce trebuie bani și muncă? îi spune Natalia Firican din cadrul Comitetului pentru problemele consiliilor populare: din bani se execută, printre altele, construcția și reparația școlilor, caselor de cultură, spitale, dispensare, grădinițe, creșe, unități de asistență socială, străzi, drumuri etc.etc. Din aceiași bani se mai cumpără și utilajele pentru gospodăria comunală și obiecte de inventar pentru unitățile social-culturale. De muncit se muncește la întreținerea zonelor verzi, a locurilor de joacă, sport și agrement, la efectuarea lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor, la colectarea și sortarea materialelor refolosibile și depozitarea lor. În comune se mai fac cu brațe de muncă locale amenajări de irigații, desecări, întreținerea pășunilor, curățirea pădurilor etc.etc. Un punct special este cel a colectării și predării materialelor refolosibile legea dând posibilitatea „efectuării contribuției în muncă prin colectarea sortarea și aducerea la punctele stabilite a materialelor recuperabile și refolosibile.” Activista se laudă cu munca patriotică făcută de contribuabili: aceștia au reparat în timpul lor liber 260 000 m2 de străzi și trotuare, au plantat șase milioane de arbori, arbuști, pomi fructiferi, au refăcut vreo 40 de km de diguri de apărare împotriva inundațiilor, au desecat vreo 500 de hectare de ținut mlăștinos, au executat peste 620 km de șanțuri pe drumurile județene și comunale. Au mai săpat și peste 1500 de fântâni în diverse județe. Activista citează practic din Legea 1/1985 care prevede la articolul 2 că „În îndeplinirea atribuțiilor ce le revin, consiliile populare sunt obligate să asigure participarea tuturor cetățenilor la adoptarea și înfăptuirea hotărârilor privind dezvoltarea unităților administrativ-teritoriale, să ia măsuri pentru stimularea inițiativei acestora la înfăptuirea prevederilor de plan și a programelor de autoconducere și autoaprovizionare teritorială”. De asemenea legea îi obliga pe toți cetățenii să participe „activ la constituirea fondului de dezvoltare generală a întregii societăți, la autogospodărirea localităților, la realizarea unor obiective social-culturale, economice și edilitar-gospodărești, contribuind în acest fel la autofinanțarea unităților administrativ-teritoriale, la dezvoltarea și înfrumusețarea tuturor localităților.” Iar la articolul 7 spune chiar cum ar trebui făcute toate acestea: folosirea rațională a resurselor de apă, gospodărirea judicioasă a acesteia, identificarea de noi surse, punerea în valoare a celorlalte resurse neconvenționale de energie (solară, eoliană, a biogazului), colectarea integrală de la populație a fierului vechi, a metalelor neferoase, materialelor textile, maselor plastice, cauciucului, sticlei și a altor materiale refolosibile. „Veniturile obținute din această activitate constituie surse de autofinanțare în bugetele locale.”

La Bruxelles a fost creată organizația Opération Villages Roumains – International, care coordona cele şapte organizații naţionale, din Belgia, Franţa, Elveţia, Ungaria, Marea Britanie, Olanda şi Luxemburg.

În Republica Sovietică Socialistă Moldovenească nu s-au stins încă (și nici nu se vor mai stinge) ecourile manifestațiilor organizate cu o zi înainte în Chișinău. Acolo, în Piaţa Victoriei, Frontul Popular organizează primul său miting autorizat. Opoziția din Basarabia protesta astfel față de faptul că oficialitățile voiau să sărbătorească pe 28 iunie, ca în fiecare an „Ziua eliberării de către Armata Roşie a Basarabiei de sub jugul imperialismului român”. Manifestanții au denunţat Pactul Ribbentrop-Molotov. La proteste au participat circa 60 000 de persoane.

1950-1960 Piese din repertoriul Teatrului Național Iași. „Andriușa cel Isteț” de Serghei Mihalcov (MNIR)
1950-1960 Piese din repertoriul Teatrului Național Iași. „Andriușa cel Isteț” de Serghei Mihalcov (MNIR)

​Florica Ichim este entuziasmată în România liberă de spiritul care animă la nivel național mișcarea teatrală. Aceasta, ca și fiecare instituție de gen din țară, își înscrie eforturile „în programul general de educare și formare a omului nou, de configurare a personalității, încercând să răspundă comandamentelor actualității atât prin actul de reflectare a realității zilelor noastre, cât și prin capacitatea de a lărgi și aprofunda experiența individuală de viață.” Este deplin satisfăcută cu literatura dramatică a prezentului, spunând că, indiferent că e vorba despre piese de actualitate, comedii sau drame istorice, „reflexul contemporaneității conținut de text va interesa publicul zilei de azi” și pentru ca această fuziune text dramatic-public să se petreacă e necesar ca direcția teatrelor să programeze în repertoriu cât mai multe piese „din zestre literară care le stă la dispoziție.” A discutat cu directorii unor teatre care îi confirmă aceste puncte de vedere: Emil Boroghină, de la Naționalul craiovean îi spune că însăși titulatura de Teatru Național cuprinde în esența sa „menirea și datoria de promovare permanentă a dramaturgiei românești contemporane” și tocmai de aceea s-au ținut în pas cu timpul și au fost preocupați să reprezinte în spectacolele lor ”momente și acte politice care au definit și rostuit societatea românească în deceniile de după mărețul eveniment de la 23 august 1944. ” Este motivul pentru care sus, pe afișe se află piese ca Puterea și Adevărul de Titus Popovici sau Politica de Theodor Mănescu. Și Silviu Stănculescu, director la Teatrul de comedie, se confesează: „Prin însăși existența sa, dar mai ales prin programul politic și estetic pe care și l-a asumat și prin a cărui grilă își privește și apreciază relațiile cu statornicul și numerosul său public, teatrul nostru își propune (...) susținerea și impunerea dramaturgiei naționale.” Dar pentru aceasta trebuie piese și nu orice fel de piese, ci comedii. Le dă sfaturi dramaturgilor: să aducă pe scenă oameni vii, tipuri reprezentative, probleme reale. Și, nu în ultimul rând, să aibă haz. Nici Naționalul timișorean nu se lasă mai prejos dovedindu-și „fermitatea programului său ideologic” și propunând mereu „texte de valoare”. Directoarea teatrului este Lucia Nicoară. Ea pornește de la premisa că „teatrul este unul dintre cele mai directe și mai eficiente mijloace sociale de educație a unor mase largi.” Ea spune că pentru a ține publicul în săli au fost preocupați de promovarea și reprezentarea dramaturgiei românești, clasice și mai ales contemporane „care să mărturisească o atitudine limpede, decisă, asupra unor probleme de interes larg, probleme din sfera vieții politice, sociale, civice și din spațiul eticii, lucrări chemate să sprijine necesarul proces de clarificare a acestor probleme în conștiința publică.” De aceea actorii din acel teatru sunt atrași de „valoarea artistică ridicată a unor spectacole încadrate în sfera teatrului politic, a teatrului de gândire socială” și și-au creat un repertoriu „axat preponderent pe piesa românească”, Teatrul din Timișoara pregătindu-se „să întâmpine alături de întregul popor cea de-a 45-a aniversare a mărețului act de la 23 August 1944 și Congresul al XIV-lea al partidului.”

...tot colosalul spectacol n-a fost decât o adulație uriașă și o osana ridicată lui și ei

Arhitectul Gheorghe Leahu consemnează în Jurnalul său ecourile mediatice ale manifestațiilor de la Budapesta. „Ne-am trezit subit în ziarele de luni 19 iunie cu mitinguri ținute în toată țara pentru a protesta cu indignare în fața provocării fasciste, anticomuniste, antiromânești ale ungurilor, ale Ungariei, cu prilejul reînhumării fostului secretar al partidului, Imre Nagy, executat în urma contrarevoluției din Ungaria în 1956. La mari întreprinderi din Capitală, în județele limitrofe graniței cu Ungaria, în Cluj, Satu Mare etc. au fost convocați duminică 18 iunie mii de oameni care nici nu au auzit probabil ce a fost în Ungaria și au trebuit să accepte trimiterea unor telegrame de protest și indignare comandate de sus pe tema dată.”

Apoi arhitectul comentează pe tonul său sfătos și bonom cum s-au văzut manifestațiile dedicate Zilei pionierilor: „Mare miting la Stadionul 23 august, mii de copii care timp de două săptămâni au întrerupt școala pentru repetiții. De la un capăt la altul, tot colosalul spectacol n-a fost decât o adulație uriașă și o osana ridicată lui și ei. Nimic distractiv, nimic la scara copilăriei, nimic gingaș și pur, ci numai ovații. Copii de 3-4 ani puși să spună lozinci revoluționare, mii de copii făcând și refăcând caleidoscopic mișcări de gimnastică seci, militărești, cazone, fără pic de delicatețe și de specific al vârstei. Pe acest fundal, în tribuna din fața cei oficiale, zeci de tablouri modificate, din cartoane colorate, cu același conținut: adulația fără limită.”

Victor Felea scrie și el în Jurnalul său: „Cineva de la Uniunea scriitorilor a sunat în absența mea să mă anunțe că am fost propus pentru festivalul de la Struga (din 24-29 august) împreună cu Constanța Buzea. Din, nou, deci, formalități (aprobări de la forurile locale), pentru ca, în cele din urmă, plecarea să nu se aprobe, așa cum s-a mai întâmplat. Se împlinesc 10 ani de când am participat întâia (și singura) dată la Serile de poezie de la Struga. Cred că și aceste Seri s-au cam devalorizat și nu mai au prestanța de odinioară.”

Campionatele internaționale de atletism ale României s-au desfășurat pe stadionul 1 Mai, din Pitești. Vedeta incontestabilă a fost Paula Ivan care a stabilit cea mai bună performanță mondială a anului în proba de 3000 de metri. Cursa feminină de 1500 de metri a fost câștigată de Doina Melinte iar la proba de săritură în lungime, tot la feminin, Marieta Ilcu s-a situat pe primul loc. La 400 de metri a câștigat Iolanda Oanță, la o sută de metri garduri Mihaela Pogăceanu, la aruncatul discului Elisabeta Neamțu; la aruncarea greutății, Mihaela Loghin etc. La bărbați Liviu Giurgian s-a impus la 110 m garduri; Dumitru Negoiță, la aruncarea suliței iar Ilie Elena la 1500 de metri.

În finala Cupei României se vor întâlni în finală Steaua și Dinamo. Steaua a trecut cu greutate de Rapid. Pentru Rapid au marcat Minoiu și Damaschin. Pentru Steaua, Pițurcă de două ori și Ilie Stan în ultimul minut de joc. Dinamo a învins într-un meci fără istorie în semifinale Victoria cu 2 la zero (au marcat Mateuț, golgeterul european, și Vaișcovici).

Se fac angajări: „Oferim locuință cu tot confortul contra supraveghere persoană suferindă”: „ICL Alimentare 4 încadrează de urgență șef birou revizie-gestiuni, șef birou administrativ, prin concurs, vânzători, zugravi, casieri, lucrători gestionari, tehnician-constructor, primitori-distribuitori”.

„Producția filmului „Dreptatea” închiriază pentru filmare elemente și accesorii de costume, epoca 1914-1920: pene de struț, egrete și garnituri din pene, pălării din pai, voalete, poșete de argint, bastoane cu mânere de argint, tabachere, port-țigarete, ochelari din sârmă, monocluri sau pince-nez, ceasuri cu lanț, ace de cravată și de pălărie, gulere de blană, garnituri rochii din mărgele, dantelă sau mătase, jobene, meloane, canotiere pai, butoni pentru manșete și gulere, evantaie din baga, mănuși 3/4 din dantelă sau piele.”

De vânzare: „Apartament 4 camere, ultracentral, demisol, gaze, mobilă, covoare, ladă congelator, pieze MZ 250 cmc”; „Casă cărămidă, singur curte, telefon, lemne, apă curentă, posed autorizație, zonă Podul Constanța, mașină cusut Singer, televizor Diamant, Clasic”; „Birou nuc cu cristal”; „Lalele olandeze extratimpurii: Parade, Diplomat, Matador, Apeldorn cepe și puiet”; „Televizor, radio auto, tub cinescop, boxe audio, butelie aragaz, orgă lumini, butoiaș, difuzor”; „Butelie aragaz, mașină spălat rufe, covor nou, frigider, masă rotundă, două fotolii”; „Dormitor Nina stare foarte bună”; „Dormitor studio nuc, cu ladă, șifonier 3 uși curbate, dormeză, birou mic, masă extensibilă 8 persoane, televizor Sport, frigider Zill, mașină spălat+storcător, lustră, radiocasetofon Philips, haină 54, piele (damă)”.

Se cumpără: „Aspirator nou. Vând frigider nou”; „Imprimantă, Maiak, casetofon (deck) modest, bicicletă semicurse. Vând cărucior landou”; „Pandantive cristal albe, diferite forme și mărimi pentru lustre străine”

La televizor programul începe la ora 19 cu Telejurnalul. La 19.35, Ctitorii ale Epocii de aur. Documentar. La 19.45, Știința pentru toți. La 20.10 Industria – programe prioritare. La 20.30, Tezaur folcloric în concert. La 21.00, Democrația muncitorească-revoluționară în acțiune. La 21.20, Din lumea capitalului. Documentar. La 21.35, Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie. Versuri patriotice, revoluționare. La 21.50, Telejurnal. La 22.00, programul se închide.

La Ateneul Român, sala Studio, Treptele afirmării artistice iar seara, în Sala Mare, Orchestra de cameră Quodlibet musicum. La Teatrul Național, în sala Amfiteatru, De la El Greco la Goya (capodopere ale artei spaniole, prezintă Victor Simion). Pe scena teatrului Lucia Sturdza Bulandra, Regele Lear cu studenții de la IATC. La Nottara (sala Studio) se joacă Cuibul. La Sala de concerte Radio, Emisiunea-concurs de muzică populară, Floarea din grădină. Ansamblul Rapsodia Română are pe afiș Meridiane folclorice.

Facebook Forum

Multimedia

Lideri PSD: E foarte bine în opoziție
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:29 0:00
Mai mult
XS
SM
MD
LG