Joi 27 aprilie 1989

Soarele răsare la ora 6.13 și apune la ora 20.14. Vremea va fi caldă, mai ales în regiunile estice. Cerul va fi temporar noros. Cad pe alocuri ploi cu caracter de aversă. Vântul suflă slab până la moderat. Temperaturile minime între șapte și 15 grade iar cele maxime se vor situa între 16 și 26 de grade.

Nicolae Ceaușescu i-a transmis lui Kim Ir Sen, pe canale diplomatice, un călduros salut și cele mai bune urări de sănătate și succes în activitatea de edificare a socialismului în Coreea de Nord, „pentru realizarea dezideratului național al poporului coreean prieten de reunificare pașnică și independentă a patriei.” Salutul nu a rămas fără răspuns. La rândul său, Kim Ir Sen a exprimat „profunda sa recunoștință pentru salutul și urările care i-au fost transmise” și i-a gratulat și el pe cei doi Ceaușescu cu „cele mai sincere și prietenești urări de sănătate și mari succese în nobila activitate” etc.etc. Schimbul de mesaje a fost prilejuit de vizita unei delegații guvernamentale române la Phenian. În fruntea ei, Ion Dincă, prim viceprim-ministru și președinte al comisiei mixte româno-coreene pentru relații economice și tehnico-științifice. În cadrul întrevederii, mai spune Agerpres, „au fost evocate stadiul înalt și perspectiva dezvoltării neîntrerupte a relațiilor de prietenie, colaborare și solidaritate militară româno-coreene, care au la baza prietenia trainică dintre stimații conducători ai celor două partide și state.”

Continuând legenda participării celor doi Ceaușescu în primele rânduri ale manifestației 1 Mai 1939, a avut loc o sesiune științifică națională consacrată acestei ocazii. A fost organizată de Comitetul Central al PCR și au participat toți membrii plini și supleanți ai CC și CPEx, secretari ai CC, membri ai Consiliului de Stat și ai guvernului, „conducători ai unor instituții centrale, organizații de masă și obștești, activiști de partid și de stat, reprezentanți ai vieții științifice și culturale, oameni ai muncii din întreprinderile bucureștene,” după cum informează procesul verbal publicat de presa acelei zile. Cel care a deschis lucrările a fost Emil Bobu, membru în CPEx și secretar al CC, priceput să le facă șefilor pe plac. El leagă aniversările de recentele evenimente din viața partidului, amintind entuziasmul „grandioaselor adunări populare desfășurate în urmă cu câteva zile în toate județele” (la care ar fi participat, estimează activiștii partidului, vreo trei milioane de oameni) și spune că această sesiune științifică constituie „un emoționant prilej de evocare a mărețelor transformări revoluționare (...) de omagiere a activității revoluționare desfășurate din cea mai fragedă tinerețe de cel care cu nemărginit patriotism a militat împotriva exploatării și asupririi, pentru eliberarea națională și socială, pentru asigurarea independenței și suveranității României, secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu.” Cei doi s-ar fi pus în fruntea mișcării antifasciste având o contribuție „determinantă, hotărâtoare” în organizarea „grandioasei” demonstrații patriotice de 1 Mai 1939, „prima mișcare puternică din Europa care a chemat nu numai poporul român și clasa muncitoare din România, dar și clasa muncitoare, toate forțele democratice” din Europa la luptă împotriva fascismului și războiului. Lucrările acestei sesiuni urmează această linie delirantă. Ceaușescu este „marele Erou între eroii neamului, înflăcărat patriot revoluționar, eminent gânditor și om politic a cărui viață și activitate se contopesc cu înfăptuirea idealurilor supreme ale clasei muncitoare, ale poporului român” etc. etc. După Bobu urmează și alți vorbitori care-și prezintă lucrările „științifice”, dedicate cu toate eroicei activități revoluționare a lui Ceaușescu consacrată partidului și poporului, triumfului socialismului și comunismului în patria noastră. O spun pe rând Constantin Olteanu, secretar al CC, Gheorghe (Gogu) Rădulescu, vicepreședinte al Consiliului de Stat („Cine nu știe astăzi, la noi și peste tot în lume, că cele mai nobile năzuințe ale poporului române le întruchipează exemplar, de peste cinci decenii și jumătate, tovarășul Nicolae Ceaușescu?” „Consider că e (...) o îndatorire de conștiință ca... să evoce, cu dragoste și recunoștință, activitatea revoluționarului neînfricat care, din cea mai fragedă tinerețe... înfruntând cu erism și curaj prigoana, temnița, lagărele, a participat... la cele mai importante evenimente ale istoriei societății românești contemporane...”), Miu Dobrescu, președintele CC al UGSR („Exprimăm recunoștința profundă a milioanelor de membri ai sindicatelor, marelui bărbat din fruntea partidului și a țării, și îi aducem omagiul fierbinte al clasei noastre muncitoare pentru tot ceea ce a făcut și face cu neasemuită dragoste și devotament pentru progresul ei și fericirea poporului român”), Andrei Neagu, președintele Comitetului foștilor luptători și veterani de război împotriva fascismului („Reflectând noile cerințe istorice (...) manifestațiile organizate de 1 Mai au dobândit an de an noi forme și dimensiuni...” iar manifestația din 1939 „s-a detașat ca cea dintâi luare de poziție fermă, revoluționară, a unui popor din Europa” împotriva războiului), Ion Ursu de la Comitetul Național pentru Știință și Tehnologie, Gheorghe Oprea, prim viceprim-ministru sau Ion Stoian, secretar CC. Cu toții reiau, de fapt, poncife din discursul ținut cu câteva zile înainte de însuși Ceaușescu la „manifestația populară” și aiurea când a vorbit cu modestie despre propria contribuție la istoria patriei, dând practic tonul discursurilor adulatoare de mai târziu. În final, participanții la această sesiune i-au trimis o lungă telegramă lui Ceaușescu plină de vorbe „vibrante”, sentimente „înălțătoare”, îndemnuri „mobilizatoare”, „clarviziune”, „cutezanță revoluționară”, pentru a-i transmite că cei prezenți la sesiune „au dat o înaltă și unanimă apreciere contribuției la ridicarea pe un plan calitativ superior a activității ideologice, politico-educative de formare a omului nou, cu înaltă conștiință revoluționară, însuflețit de o fierbinte dragoste față de partid...” ș.a.m.d. promițându-i că vor face „totul pentru înfăptuirea Programului partidului, pentru îndeplinirea marilor sarcini ce ne revin în acest an și în întregul cincinal...”

Într-o notă din jurnalul său I.D. Sârbu scrie: „Lumea este condusă azi de economiști și militari, Inteligența acestora nu a evoluat deloc în ultimul secol – în schimb puterea și răspunderea lor depășește sideral pe cea pe care o aveau semenii lor din trecut. Găsesc o notă mai veche a mea: Un criminal teoretician... scrie cărți. Un criminal practician... ucide. Un economist teoretician... scrie cărți. Un economist practician... ucide popoare.” Și, ceva mai târziu, scrie: „Cel mai mare câștig ideologic, economic și moral, rușii îl au acum când trebuie să facă față eșecului lamentabil al războiului din Afghanistan. După uriașa lor victorie din 1945, împotriva fascismului, nu s-au ales decât cu teroare, îngâmfare, utopii și militarism (...) Acum, după Afghanistan, iată Rusia devenind mai blândă și mai bună, slăbind cenzura, deschizând geamurile, eliberând credințele, cuvântul, cunoștințele. Germania și Japonia de azi sunt fructul dulce al unei amare înfrângeri. Ora adevărului ocolește pe cei victorioși!”

Locuitorii județului Iași au fost scoși la acțiuni de înfrumusețare și bună gospodărire a orașelor și satelor, ne informează Scânteia. „Eforturile sunt concentrate, în primul rând, la curățirea și amenajarea spațiilor verzi și plantarea de arbori, arbuști ornamentali și flori în zonele orășenești” etc. În Iași, Hârlău și Târgu Frumos locuitorii scoși la munci amenajează terenuri de sport, repară și modernizează străzile și trotuarele „iar în localitățile rurale se fac regularizări de râuri, pârâuri și pârâiașe, zăgăzuindu-se apele acestora cu diguri de pământ pentru a fi folosite la irigații locale.” De la începutul anului până în aprilie valoarea muncii patriotice însumează în Iași 450 de milioane de lei, „cu 40% peste prevederile și angajamentele asumate.”

La Șantierul naval Brăila 90 de tineri din cadrul Secției mecanice finalizează probele de mare ale navei Caracal. La întreprinderea de produse cărbunoase din Slatina peste patru sute de tineri întreprind acțiuni de muncă în sprijinul producției pentru a obține suplimentar 14 tone de nipluri din grafit și 20 de tone de electrozi siderurgici.

BTT recomandă mai multe trasee turistice pentru tinerii aflați în vacanță. Se pleacă din Baia Mare către Săpânța și Sighetu Marmației și înapoi, prilej pentru a vizita Cimitirul vesel din Săpânța, Muzeul de Etnografie și artă populară din Sighetu Marmației, porțile de lemn de pe Valea Marei și altele. Un alt traseu recomandat pentru caracterul său educativ este cel care pornește tot din Baia Mare și ajunge prin Sighetu Marmației la Borșa și de acolo, prin Valea Izei și Marei, se întoarce la Baia Mare. Vor putea vedea monumentele istorice de pe Valea Izei (Bogdan vodă, Ieud, Moisei), Monumentul Eroilor de la Moisei și stațiunea Borșa.

Nicolae Ceaușescu schimbă mesaje de prietenie și cu Najibullah, secretarul general al CC al Partidului Democrat al Poporului din Afganistan, pe care-l felicită pentru aniversarea Revoluției din aprilie, sărbătoarea națională a țării și-l asigură că „România sprijină pe deplin politica guvernului afgan de reconciliere și unitate națională care să asigure dezvoltarea democratică, independentă și nealiniată a patriei – și se pronunță împotriva oricărui amestec din afară în treburile interne ale Afganistanului.” Najibullah a fost șeful serviciilor secrete afgane și după ce Gorbaciov a reușit să-l impună ca secretar general al Partidului Democrat, în 1986, a devenit marioneta Kremlinului. După retragerea precipitată a trupelor sovietice, Gorbaciov îl ajută economic și militar împotriva mujahedinilor care-l considerau omul Moscovei (ceea ce, după cum se vede, și era). Ironia sorții este că, pentru a se menține la putere, a trebuit se îndepărteze delinia Moscovei, a spart monopolul partidului-stat, a înlăturat cuvântul comunism din Constituție și a proclamat, în cele din urmă, țara stat islamic. Nu i-a folosit la nimic. După căderea lui Gorbaciov, Najibullah și-a pierdut sponsorul și în 1992, a fost prins de talibani, sfârșind ca prietenul lui român, executat (el și fratele său au fost torturați și spânzurați de un stâlp).

În cadrul preliminariilor pentru Campionatul mondial de fotbal, s-a desfășurat la Atena confruntarea dintre echipele Greciei și României. După 90 de minute de joc, nu s-a marcat niciun gol. Clasamentul grupei I preliminare arată astfel: România are 5 puncte (golaveraj 6-1), Danemarca 4 puncte (golaveraj 4-2), Grecia 2 puncte (golaveraj 1-4), Bulgaria 1 punct (golaveraj 2-6). România va întâlni acasă Bulgaria pe 17 mai.

La televizor programul începe la 19.00 cu Telejurnal. 1 Mai – raport muncitoresc. La 19.25, Pe drumul înfăptuirii noii revoluții agrare. La 19.45, Din cronica luptei patriotice, revoluționare (color). O primăvară eroică (II). La 20.05, Laureați ai Festivalului național Cântarea României. La 20.25 Tinerețe, educație, spirit revoluționar. (color) Cunoașterea istoriei patriei – la temelia formării tineretului în spiritul răspunderii față de viitorul națiunii. La 20.45, Film artistic în serial (color) Ciprian Porumbescu. Producția a Studioului cinematografic București. Scenariul și regia: Gheorghe Vitanidis. Ultima parte. La 21.50, Telejurnal. La 22.00, închiderea programului.

Filarmonica George Enescu, în sala Studio, în ciclul Literatura contrabasului, concertează Constantin Rusu, Daisuke Soga (Japonia). La pian Viorica Rădoi. La Ateneul Român, Concert simfonic. Dirijor: Cristian Mandeal. Solist: Marin Cazacu. La Opera Română, Concert de arii și canțonete. La Teatrul Național (Sala Mare) Moștenirea și Torquato Tasso ( la Sala Amfiteatru). La Teatrul Bulandra (sla din Schitu Măgureanu) Casa cu trei fete. La Teatrul Mic, Niște țărani. La Teatrul Foarte Mic, Noapte bună, mamă. La Nottara, Cuibul. La Giulești (sala Giulești) Bărbierul din Sevilla. La Țăndărică în sala Victoria, Ileana Sânziana. În sala din Piața Cosmonauților, Teatrul Vis a Vis (din Republica Federală Germania) prezintă spectacolul Tutti frutti. Iar la Circul București are spectacol cu Vedetele circului din Varșovia.