Linkuri accesibilitate

Buletin de știri 27 ianuarie 1989


Celebrarea zilei lui Ceaușescu continuă de parcă ar fi știut toți că e ultima.

Vineri 27 ianuarie 1989

Soarele răsare la ora 7.40 și apune la ora 17.17. Vremea va fi caldă și în general închisă. Vor cădea precipitații slabe, izolate, mai ales sub formă de burniță în estul și sud-estul țării. Vântul va sufla în general slab. Maximele termice vor fi între minus două și opt grade iar minimele între minus șase și două grade.

Ziarele ne dau detalii picant-tovărășești despre desfășurarea zilei Conducătorului. Acesta trebuie că și-a petrecut noaptea savurând nenumăratele scrisori, telegrame și mesaje de felicitare care umplu paginile publicațiilor și care spun, în esență, că Ceaușescu este genial, erou între eroi, cel mai iubit fiu al țării. Comitetul Politic Executiv al PCR, Consiliul de Stat și Guvernul RSR îi trimit o prelungă scrisoare omagială în care-i urează „cele mai calde felicitări, urări de sănătate și fericire, ani mulți rodnici de viață, încununați de mari satisfacții și bucurii, nesecate energii creatoare și deplină putere de muncă pentru a conduce partidul și poporul cu aceeași înțelepciune, clarviziune și fermitate pe drumul unor noi și mărețe victorii, al făuririi visului de aur al omenirii - comunismul.”

...ctitorul de geniu al României socialiste și conducătorul vizionar al partidului și statului, Erou între eroii neamului românesc...

Toate slugile de la partid îi promit lui Ceaușescu „ctitorul de geniu al României socialiste și conducătorul vizionar al partidului și statului, Erou între eroii neamului românesc, strălucit militant al mișcării comuniste și muncitorești internaționale etc.etc.” să-l slujească până la moarte. Până una-alta au dat o masă tovărășească pentru a putea să-i transmită iubirea și respectul și prin viu-grai. Au fost acolo demnitari și politruci, „membri de partid cu stagiu din ilegalitate, conducători ai organizațiilor de masă și obștești, ai unor instituții cengtrale, oameni de știință, artă și cultură.” S-a toastat interminabil iar Ceaușescu le-a răspuns în bloc, mulțumind pentru urările adresate și a toastat „pentru partidul comunist, pentru harnicul popor român, pentru transpunerea neabătută în viață a planurilor și programelor de dezvoltare multilaterală a României pe noi trepte de progres și civilizație”, planuri și programe care-i aparțineau. Tinerii comuniști nu se lasă mai prejos de politrucii cu ștate vechi și-i trimit și ei (direct și prin Scânteia tineretului) „Înflăcărate gânduri și sentimente de stimă și prețuire, de nețărmurită gratitudine, angajament solemn al tinerei generații”, mesaj conținând cam aceleași poncife ideologic-propagandistice și folosind cam aceiași tropi ca și scrisoare veteranilor partidului, semn că, atunci când venea vorba de cultul personalității, nu existau bariere de vârstă, profesie sau gen. Și UTC-iștii vorbesc despre eroismul lui Ceaușescu, despre dragostea care le umple piepturile lor de tineri devotați, despre „unitatea de gând și faptă comunistă cu întregul popor a tinerei generații care dă glas sentimentelor de profundă recunoștință” față de liderul suprem.

Chiar dacă suntem în a doua zi după masa tovărășească, nu s-au stins artificiile, nu s-a răsuflat șampania. Ziua lui Ceaușescu continuă pe toate meridianele: în China s-a organizat la Beijing o sesiune de comunicări științifice de omagiere a lui Ceaușescu. „În intervenții (...) s-a subliniat că, în edificarea socialismului, poporul român aplică cu succes legitățile generale ale socialismului științific la condițiile specifice României.” La Belgrad, altă manifestare omagială unde s-a vorbit despre importanța Congresului IX al PCR „care a deschis în România o epocă de mari realizări și înnoiri pe toate planurile.” Participanții au putut vedea fotografii despre viață revoluționară a lui Ceaușescu și despre realizările din Epoca lui. A mai fost sărbătorit la Ankara și Viena, cu expoziții de fotografii și cărți semnate de Ceaușescu, academicianul, și de soția lui, academiciana.

Editurile au serbat și ele ilustrul cuplu care împlinea o vârstă în luna ianuarie punând pe piață volume omagiale. Unul dintre ele este „Înalt onor sub flamuri de eroi”, volum apărut la Editura Militară și prezentat efuziv în paginile Contemporanului, revistă a Consiliului Culturii și Educației Socialiste. „(...) Poeziile din acest volum omagial au fost selectate din creațiile cele mai reprezentative ale membrilor cenaclurilor literare de pe lângă casele armatei” volum structurat în trei ample părți ce proslăvesc conducătorii, partidul și patria: „Înalt onor sub flamuri de eroi, Partidului, în ev de împlinire, Ostașul poartă țara în suflet și-n privire” autorii exprimând „sentimentele vibrante de prețuire și dragoste față de conducători, ctitori ai României noi, chezași ai viitorului ei luminos ale căror gând și acțiune revoluționare rămân mereu o pildă vie și un îndemn spre fapte eroice, menite să eternizeze un popor și o orânduire (Și-n toate aceste clipe pe care le avem/ adânc săpate-n inimi, urmăm pe cel dintâi/ al țării Președinte/ brav comandant uprem,/ cu fapta veghei noastre tăind prin vremi, statui.)” Și Editura Cartea Românească publică un volum, „File din cronica acestui timp eroic”, prezentat pe un ton entuziast-evlalvios de Alexandra Radu tot în paginile Contemporanului. Este un volum de mărturisiri care evocă „printr-o cunoaștere directă a realității, a șantierelor, uzinelor, oamenilor, epopeea construcției socialiste văzută ca revărsare neîntreruptă a cascadelor luminii, evocând frumusețea unei țări de vis, urmele nepieritoare în sufletul românesc a unei istorii de jertfă și înălțare.” Nu degeaba scrie în prefața cărții „Mănunchi de dragoste strângem aceste file drept simbol al sufletului literelor românești de astăzi și le închinăm, în ziua aniversară dragă întregului popor, ctitorului și conducătorului României socialiste, tovarășului Nicolae Ceaușescu.” Semnăturile, ne asigură recenzenta, sunt prestigioase: Ion Horea, Dinu Săraru, Nicolae Țic, Mircea Radu Iacoban, Ilie Purcaru, Traian Coșovei, George Bălăiță, Alexandru Balaci etc.etc. ceea ce dovedește „cu adâncă elocvență, atașamentul față de idealurile societății noastre, față de partid și conducătorul său.” Mărturii, cum altfel, „vibrante, pline de simțire patriotică, forță de convingere” etc.

Piesa de rezistență a paginii de cronici a Contemporanului este cronica dedicată volumului „Umanismul revoluționar în gândirea președintelui Nicolae Ceaușescu”, articol semnat de Cezar Dogaru. Acesta meditează pe marginea gândirii filosofice „a tovarășului NC, pe tema omului nou, a umanismului românesc” recunoscând de la început până la sfârșit și pe același ton dăruit „importanța esențială a acestei concepții novatoare pentru întreaga noastră activitatea economică, politică, socială și culturală, pentru întreaga activitate de construcție a unui nou umanism, pentru întreaga activitate de creație istorică.” (sic)

Probabil că poetul Victor Felea citise toate aceste encomioane de prin reviste când își nota în al său Jurnal al unui poet leneș pe 26 ianuarie 1989 că „Numai Prostia se bucură de propriile-i abilități, savurându-și puterile și extravaganțele.”

Deșteaptă-te, române, din vis și din istorie...

Criticul Mircea Zaciu îl întâlnește pe poetul Mihai Ursachi care-i citește „un poem (Vecernie), cam confuz. Dar versul final nu e rău: Deșteaptă-te, române, din vis și din istorie”... Pe de altă parte, Mircea Zaciu este îngrijorat de faptul că nu mai primește corespondența. „Supravegherea, controlul, cenzura sunt evidente”, spune criticul clujean. Își amintește ce i-a povestit o prietenă care, într-o bună zi, stând la coadă la poștă a văzut „un ins în haină de piele” schimbând „un scurt semnal verbal cu funcționara de la ghișeu, care i-a predat un teanc de corespondență. Stând alături, foarte aproape de cei ce așteptau să depună plicuri recomandate, omul s-a apucat să trieze teancul preluat, două scrisori au fost mototolite, pur și simplu, aruncate la coș, alte câteva introduse în buzunarul interior al mantalei, celelalte restituite funcționarei de serviciu. După care, omul a plecat foarte calm.” Nu ar fi crezut toate aceste scenarii, aparent tenebroase și trase de păr dacă nu ar fi auzit și un interviu cu ginerele Doinei Cornea care povestea că el și soacra sa au fost urmăriți peste tot prin Cluj și nu doar de un singur urmăritor. Ipoteza e că, „după ce DC și ginerele au trecut pe la poștă, unde au depus desigur o anume corespondență, unul dintre detectivi putea să ceară apoi, spre verificare, plicurile lăsate de DC și asupra cărora a decis apoi pe loc: care să fie aruncate la coș, care să fie confiscat.”

Apoi pomenește zvonurile despre posibilitatea răsturnării lui Gorbaciov. Elena Bonner, spune el, „mai categorică decât Saharov, susține că n-ar paria nici zece ruble pe Gorbaciov.”

Câteva cvartale de case mai încolo, tot în Cluj, Doina Cornea scrie în Jurnalul ei: „În absența libertății contemplative, atitudinile noastre interioare încetează de-a fi vii și creativ-responsabile. Ele fac loc intruziunii unor corpuri străine în conștiințele noastre. Este motivul pentru care nu putem să-i considerăm intelectuali pe tehnicienii inteligenței din societatea românească de azi. Le lipsește libertatea, autenticitatea și responsabilitatea atitudinilor lor interioare. În absența acestor trei condiții esențiale - strâns legate de Adevăr - ei sunt manevrabili și manevrați; ei nu-și trăiesc autenticitatea, ci sunt „trăiți” de niște idei gata gfăcute, pur formale, impuse din afara conștiinței lor în agonie de corifeii ideologiei marxiste sau ai unor curente de gândire și de creație la modă.”

La televizor, după „Telejurnalul” de la ora 19.00 urmează documentarul „Unitatea întregului popor în jurul partidului, al secretarului său general, tovarășul Nicolae Ceaușescu - garanție supremă a înaintării patriei noastre pe calea socialismului și comunismului” (color). Apoi, la 19.45, emisiunea „Slăvim în cântec eroul națiunii” (color). Concert omagial organizat de Radioteleviziunea română, împreună cu Consiliul Culturii și Educației Socialiste, Uniunea compozitorilor și muzicologilor din Republica Socialistă România. Urmează, la 20.15, „România în lume (color). Președintele Nicolae Ceaușescu - o monumentală operă dedicată împlinirii celor mai înalte aspirații ale națiunii noastre, ale întregii omeniri.” Jumătate de oră mai târziu, „Un om, un simbol”, documentar (color) iar la 21.05 un alt documentar „Agricultura românească în plin proces de modernizare, de înfăpturie a obiectivelor noii revoluții agrare - creație a Epocii Nicolae Ceaușescu.”(color) Apoi la 21.25, un alt documentar: „Temelii trainice pentru viitor. Ctitorii ale Epocii de Aur în filmul românesc” (color). În fine, din nou zece minute de Telejurnal și, la 22.00 închiderea emisiunii.

La cinematografe rulează, printre altele, Cu poporul, pentru popor!; București, file de epopee; În fiecare zi mi-e dor de tine; Mihai Viteazul; Muzica e viața mea; Păsările călătoare; Călătorie peste mări; Uită, dacă poți!

La teatre se joacă Neînsemnații (Bulandra-Măgureanu); A treia țeapă (Bulandra-Grădina Icoanei); Slugă la doi stăpâni (Teatrul de comedie); Complotul miliardarilor (Nottara-Studio); Iarna când au murit cangurii (Giulești-Majestic); Visul unei nopți de iarnă (Giulești)

Multimedia

Florin Iordache laudă decizia excluderii Anei Birchall din PSD
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:22 0:00
Mai mult
XS
SM
MD
LG