Marți 28 februarie 1989

Soarele răsare la ora 6.58 și apune la ora 18.01. Meteorologii spun că în centrul țării e posibil să plouă (sau să bureze), temperaturile se situează între un grad și 17, mai scăzute în jumătatea de nord, spre Cluj, dar cu minime mai ridicate în zona Iașiului. În vest (Arad), averse cu descărcări electrice.

S-a dat startul olimpiadelor școlare etapa județeană. Constanța Bărboi, directoare adjunctă în Ministerul Educației și Învățământului, spune că aceste concursuri „reprezintă un cadru deosebit de potrivit în perspectiva ridicării continue a calității învățământului nostru, sarcină cerută expres în documentele noastre de partid și, în mod deosebit, în Expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu (...) la marele forum democratic din noiembrie trecut precum și în cuvântările tovarășei academician doctor inginer Elena Ceaușescu, președintele Consiliului Național al Științei și Învățământului (...)”. Florin Antonescu, ziaristul Scânteii tineretului care consemnează respectuos desfășurarea concursurilor, este curios să știe prin ce sunt diferite olimpiadele din acel an de cele anterioare iar înalta funcționară îi spune lemnos că aceste concursuri au cerut o atenție specială „datorită importantelor evenimente politice” care marchează acest an: aniversarea a 45 de ani de la 23 august 1944 și cel de-al XIV-lea Congres al partidului. „Aceste mari sărbători ale întregului nostru popor ne obligă, deopotrivă, dascăli și elevi, la performanțe superioare.” Olimpiada de limbă română este și ea marcată de centenarul „trecerii în eternitate” a lui Eminescu și Creangă, ceea ce va asigura că „marea literatură este mereu prezentă în spiritul tinerei generații, că și concursurile noastre contribuie la întărirea, la dezvoltarea sentimentelor patriotice, revoluționare, de participare activă a tuturor elevilor la păstrarea tezaurului valorilor naționale de literatură și limbă (...) fiindcă ei sunt purtătorii de mesaj pentru mileniul III, în ce privește cultura și literatura română.” Și, să nu se plângă că nu păstrează tezaurul valorilor naționale elevii au primit ca subiect să realizeze o compunere despre „valoarea patriotică și artistică a romanului Frații Jderi” și apoi să comenteze versuri din poemul Luceafărul al (evident!) Luceafărului poeziei românești. Constanța Bărboi a scris, compilat sau editat zeci de cărți considerate fundamentale pentru examenele de evaluare sau de bacalaureat, având nu doar înainte ci mai ales după Revoluție o carieră didactică de invidiat. Ea a intrat astfel în mintea și știința multor elevi cu „tezaurul ei de valori naționale”. Una dintre cărțile ei de succes (a avut 11 ediții între 1993 și 2008) a fost „Limba și literatura româna: pentru studiu la clasă, olimpiade și concursuri școlare, examene de bacalaureat și admitere în facultăți.”

Nicolae Băbălău ne spune în Scânteia că pentru fiecare comunist educarea tinerilor este „o îndatorire de onoare”. Pentru a demonstra că așa stau lucrurile face o investigație „pe această temă în câteva organizații de partid din municipiul Craiova.” De pildă, la Întreprinderea de tractoare și mașini agricole „de educarea și formarea tinerilor pentru muncă și pentru viață se preocupă toți comuniștii, începând cu cei învestiți cu munci de răspundere și continuând cu cei în preajma cărora își desfășoară tinerii activitatea.” Pentru asta s-au făcut în 1988 în toate cele opt comitete de partid și 42 de organizații de bază „analiza modului concret în care s-au integrat tinerii în producție și activitățile obștești.” Au avut, spune Sofica Enache, șefa de partid, chiar și o inițiativă „Prietenii noului angajat”. 69 de comuniști din fabrică au primit sarcină de la partid să se ocupe de câte un tânăr „pentru a-l pregăti multilateral astfel încât să poată fi primit în rândurile membrilor de partid.” Mai dau și veteranii comuniști rateuri. De pildă, maistrul Oprea Croitoru, „comunist cu rezultate deosebite” a fost criticat că a neglijat educarea tânărului Ion Moadă, aflat în încredințarea sa. Acesta mai absentează, mai dă rebuturi, „cu alte cuvinte nu evoluează ca un om aflat în grija unui comunist.” Dar nu doar această dăscăleală continuă este singura cale de a-i educa pe tineri ci și exemplul personal. „Comunistul-pedagog trebuie, desigur, să constituie el însuși un exemplu demn de urmat.” Dar nu doar tinerii trebuie educați. Educatorii înșiși trebuie reeducați, să facă față confruntărilor cu realitatea. La Depoul CFR Craiova, dezastru. Viața organizației UTC este brambura și se falsifică procesele verbale ale adunărilor. Ce ar putea învăța un tânăr de aici? se întreabă dăscălește Nicolae Băbălău. Cu toate acestea există și comuniști răspunzători printre ceferiștii craioveni. De pildă, secretarul organizației de bază 13, Aurel Popescu și maistrul comunist Petre Anghelescu care au luat de suflet un tânăr „pe care mulți îl considerau incorigibil: absenta câteodată, trăgea chiului altădată, nu prea se arăta dornic să-și perfecționeze pregătirea profesională.” Cei doi l-au luat pe proprie răspundere spunând că repară ei locomotive, nu pot repara un om? Se pare că au început, tot nituind la el, să-l dea pe brazdă. „Ce demonstrează aceasta?” se întreabă retoric Nicolae Băbălău. „Că acolo unde se întinde mâna părintească de comunist, unde se caută punți de legătură între membrii de partid mai în vârstă și schimbul de mâine rezultatele nu pot fi decât pozitive. Cu o condiție: comuniștii să se ocupe într-adevăr cu răspundere de educarea tinerilor.”

​Nu e adevărat că industria că e lipsită de suflet și e departe de om, scrie Marina Almășan în Scânteia tineretului. Zilnic dăm de asemenea industrii grație cărora viața noastră e mai elegantă, mai frumoasă, mai confortabilă, mai ușoară, mai colorată și, „de ce nu? mai parfumată”. Industria cosmetică și întreprinderea Miraj sunt demonstrația palpabilă că lucrurile stau altfel. „Cu prețiosul său ajutor, reprezentantele sexului frumos reușesc să nu-și dezmintă numele,” glosează ziarista. Ochii și nările ei se îndreaptă către această întreprindere nu doar pentru că se apropie primăvara, ci și pentru că nu mai e mult până la ziua de 8 Martie „drept care un atare subiect e cât se poate de actual.” La Miraj nu doar că peste 85% dintre salariați sunt femei, dar fabrica este premiantă în întrecerea socialistă și a luat Ordinele Muncii cl. II și III, produce peste 500 de sortimente de apă de colonie și toaletă, cosmetică decorativă, produse capilare, spumante și șampoane, vopsele de păr, deodorante și antisudorifice, creme de tratament cosmetic... Competiția e redutabilă dar „produsele românești valorifică în mod superior bogățiile naturale ale țării noastre, în sortimente ca: Gerovital formula 2, Pell Amar F2, Bellatrix F2 și Acanta F2.”

Ziarista o întreabă pe inginera Stanca Cismaru cum ajung să se materializeze toate aceste substanțe volatile de la idee până în rafturile magazinelor. Păi, „specialiștii care alcătuiesc nucleul propriu de cercetare al întreprinderii se documentează în legătură cu produsele nou apărute pe plan mondial” pe care, după cum rezultă, fac inginerie inversă pentru a obține formule românești. „Ca urmare a discuțiilor purtate plenar (...) se hotărăsc liniile de acțiune: atât conținutul propriu-zis al viitoarelor produse, cât și elemente legate de ambalajul lor - element deloc neglijabil în constalați de atribute ale competitivității.” Faza aceasta durează un an apoi urmează testarea noilor articole care „sunt încercate direct pe pielea (și la propriu, și la figurat) realizatorilor lor”. În unele cazuri, cercetările continuă și după începerea comercializării produselor, „în vederea stabilirii efectelor folosirii lor.” Dar ce se vinde mai bine? Parfumul Belle rose, „având o notă rafinată de miros floral, care merge pe linia cunoscutului Anais”, apa de colonie Lied 89, șamponul April cu extract de coada șoricelului, brusture, nuc, mesteacăn, un alt șampon pentru duș pentru calmarea micilor iritații dermice și catifelarea pielii. Stanca Cismaru nu a încercat degeaba cremele și alifiile de la Miraj: după Revoluție a ajuns multimilionară după ce a întemeiat alături de alți doi vechi colegi compania Gerocossen scăpând cumva din cutremurul financiar care a ruinat Mirajul după 1990.

În revista Femeia la Cronica modei, Aneta Popescu vorbește despre Arta textilă, „cooperativa bucureșteană cu un prestigiu câștigat printr-o asiduă muncă de căutare și perfecționare”, care a câștigat la prezentarea modei toamnă-iarnă pe Capitală, 37 de premii. „Nota de unicat a colecției, căci e pregnantă această însușire, nu constituie evidențierea tendințelor în materie de croi, ci arta de a individualiza o haină prin aplicații textile și broderii de tot felul. Remarcați elementul floral de pe corsajul unei rochii în stil clasic, efectul coaserii unor mici bucăți de material ca o ploaie pe reverele unui taior, frumusețea broderiilor manuale sau de mașină.”

După sfaturile anonime ale revistei Femeia s-au ghidat mii și mii de tinere de-a lungul comunismului. În numărul din februarie, Mirela este admonestată că nu știe ce vrea. „Ai renunțat din răsfăț la un loc bun de muncă și acum te plângi de plictiseală și singurătate. E timpul să te gândești mai serios la viitorul tău.” Iar Petru și Maria sunt sfătuiți rituos: „Nu gura satului trebuie să aprobe ce ați hotărât. Dacă familiile voastre sunt de acord și voi vă iubiți, căsătoriți-vă.” Iar Anica Lupu povestește cum a fost luată sub aripa protectoare a colegelor de la Întreprinderea de Confecții Brăila care au educat-o și au făcut-o mai bună în domeniu. „Din luna mai, anul trecut, lucrez (acolo). De la început am fost impresionată de grija și atenția ce se acordă fiecărei femei, fiecărui om al muncii. Pe mine, tovarășele mele de muncă m-au înconjurat cu prietenie și căldură, ajutându-mă cu experiența lor să-mi însușesc tainele meseriei. Când am avut probleme cu sănătate, comitetul sindical, comisia femeilor s-au preocupat împreună cu dispensarul medical să-mi fac tratamentul necesar. Totodată conducerea mi-a acordat un ajutor bănesc pentru mine și cei patru copii ai mei. Sunt mândră că lucrez într-un asemenea colectiv minunat și mă voi strădui și eu să-mi fac pe deplin datoria.”

În topul muzical alcătuit de Andrei Partoș în revista Săptămâna a lui Eugen Barbu la secția română pe primul loc se află Alexandru Andrieș cu Margine de seară. Urmează Stai lîngă mine a lui Gabriel Cotabiță și Marina Voica cu Fotografii. Pe următoarele locuri în ordine Mihai Pocorschi (Niciodată nu voi ști să te uit), Anca Țurcașiu (Vorbim despre dragoste) și Angela Similea (Ninsorile de flori.) La secția străină pe primul loc sunt cei de la Pet Shop Boys cu Left on My Own Devices, urmați de George Michael cu Kissing a Fool și Sting cu Fragile. Apoi, în ordine, Samantha Fox (I Wanna Have Some Fun), Phil Collins (Two Hearts) și Seena Easton (The Lover in Me). La secția de muzică populară conduce Angela Stoican cu I-auzi cucii cum se-ngână. Pe locul doi e Polina Manoilă cu Însoară-te, măi neicuță și Dorel Moș cu Moațele de la Albac.

Se vând: „Dacie 1310 Break, pianină. sufragerie baroc, birou”; „Foarte convenabil bufet mic sufragerie, mese, scaune, taburele, lustre, oglindă, diverse obiecte casnice”; „Mobilier Chipendalle, florentin, Biedermayer, televizor lămpi, cameră studio, bibliotecă, sufragerie nuc.”

Se cumpără „Jachetă blană nouă, 46-48, cizme, espadrile noi, 39. Vând televizor opera, radio Orion, sobă, camelhar” „Magnetofon Maiak, televizor sport cu UIF, vopsea Spray” „Calculator marcă de prestigiu și rulotă” „Mașină cusut electrică, canapea extensibilă deteriorată”.

Programul de televiziune începe la 19 cu Telejurnalul și continuă la 19.25 cu Să trăim și să muncim în spiritul normelor eticii și echității socialiste. La 19.45, emisiunea Industria - programe prioritare, urmată la 20.05 de teatru TV Proiectul de diplomă de Hristache Popescu. Premieră TV. Interpretează Ruxandra Bucescu, Mircea Rusu, Mitică Popescu, Margareta Pogonat, Valentin Uritescu etc.etc. La 21.15 Idei în acțiune și la 21.35 Din frumusețile patriei (color) Programul se încheie la 22 după un Telejurnal de zece minute.

La Opera Română, reprezentație cu Cavalleria rusticana și Paiațe. La Teatrul de Operetă, Melodii, melodii.

La Teatrul Național București, pe scenă Ploșnița (Sala Mare), Poveste din Hollywood (Sala Amfiteatru), Act venețian (Sala Atelier); La Teatrul de comedie, Scaiul; la Nottara Într-o dimineață (sala Magheru) și Amintirile Sarei Bernhardt (sala Studio). La Teatrul Mic, Astă seară stau acasă iar la Teatrul Foarte Mic, Lewis și Alice. La Giulești (Sala Majestic) se joacă Iarna când au murit cangurii. La Ion Creangă pe scenă Pistruiatul. La Teatrul de revistă Tănase Dragoste la prima vedere (Sala Savoy) și Varietăți pe portativ (Sala Victoria)