Linkuri accesibilitate

Buletin de știri 30 mai 1989


Ceaușescu și copiii de E.Niculescu (ulei pe pânză, 1978; inv. S 6156) Sursa: comunismulinromania.ro (MNIR)

Cum ajunge un județ să fie îndoctrinat de comunism și să dea semne de contaminare și trei decenii după aceea? Azi, cazul județului Dâmbovița.

Marți 30 mai 1989

Soarele răsare la ora 5.35 și apune la ora 20.51. Vreme ceva mai caldă cu temperaturi maxime între 22 și 24 de grade (sud) ceva mai scăzute în zonele central-intramontane și mai mari în vestul țării. Minimele termice se situează între 7 și 12 grade, mai scăzute în zone depresionare și intramontane. Condiții de ceață în nordul țării. Ploi în zona Brașovului iar în nordul central (zona Clujului) ploi cu averse și descărcări electrice.

Dej, Petru Groza, K.E. Vorșilov în vizită la GAC „Drumul lui Lenin”, Livedea, reg. Bucureşti. (24.08.1951) Fototeca online a comunismului românesc, cota:94/1951
Dej, Petru Groza, K.E. Vorșilov în vizită la GAC „Drumul lui Lenin”, Livedea, reg. Bucureşti. (24.08.1951) Fototeca online a comunismului românesc, cota:94/1951

În Monitorul Oficial se publică Decretul 132 cuprinzând lista unităţilor agricole cooperatiste cărora li se aplică prevederile Legii nr. 1/1989 referitoare la anularea datoriilor provenind din credite contractate până la 31 decembrie 1985 şi a dobânzilor neachitate aferente acestor credite, precum şi cuantumul datoriilor anulate. Este vorba despre aproape 120 de miliarde de lei. Impactul acelei decizii anunțate cu puțin timp înainte de Ceaușescu nu pare să fi fost calculat nici până la acel moment astfel că, în articolul doi al Decretului se stabilește ca Ministerul Finanţelor să introducă în volumul şi structura bugetului de stat, în planul financiar centralizat, inclusiv în rezervele financiare, pe anul 1989, influențele ce decurg din aplicarea prevederilor prezentului decret, pe baza propunerilor Ministerului Agriculturii, Băncii pentru Agricultura şi Industrie Alimentara şi Băncii Naţionale a Republicii Socialiste România. Propuneri care încă urmau să sosească. Nicolae Ceaușescu schimbase recent garniturile la toate instituțiile de mai sus.

Conștiința revoluționară și forțele de producție

Cum se promovează spiritul revoluționar, se întreabă Ion Andreiță în România liberă. El spune că are motive să-și pună această întrebare pentru că „recentele evenimente politice din viața partidului și a țării” (cum ar fi anunțul eliminării datoriei externe, n. S.Ș.) au creat o atmosferă de „angajare revoluționară” fiind o provocare la acțiune a organismelor muncitorești-revoluționare și al celorlalte organizații de masă care intrau în componența Frontului Democrației și Unității Socialiste. Georgeta Barău, secretara Comitetului județean PCR din Dâmbovița și președinta Consiliului județean al FDUS, spune că toate cuvântările lui Ceaușescu sunt un program de muncă și acțiune revoluționară. Se simte stimulată de ultimele cuvântări după care-și ghidează activitatea în funcțiile pe care le are, urmărind permanent „întărirea răspunderii tuturor oamenilor muncii, în calitate de producători, proprietari și beneficiari” pentru întărirea proprietății socialiste.” Dar pentru a contracara „rămânerile în urmă a conștiinței față de dezvoltarea forțelor de producție” s-au concentrat pe îmbunătățirea muncii politico-organizatorice și cultural-educative, „pe dezvoltarea spiritului revoluționar, a conștiinței socialiste, pe întărirea ordinii și disciplinei în toate domeniile economice și sociale.” Acest spirit revoluționar este și motivul pentru care județul păstorit de Georgeta Barău a reușit în cea mai mare măsură să-și îndeplinească sarcinile economice. E meritul organizațiilor din cadrul FDUS să s-au mobilizat, „au desfășurat o largă muncă politică pentru cunoașterea și aplicarea în viață de către toți oamenii muncii a îndatoririlor ce le revin.” Sindicatele, de pildă, au avut mai multe inițiative („Contul de economii al grupei sindicale” sau „Fiecare cadru tehnico-ingineresc și de specialitate să rezolve anual cel puțin o problemă tehnică sau de organizare a producției și a muncii în afara sarcinilor de serviciu”) presupunând, firește, o muncă peste program, adică „patriotică”. În a doua inițiativă au fost antrenate peste 13 mii de angajați iar munca lor a dus la aplicarea soluțiilor descoperite în producție cu o eficiență economică de 317 milioane de lei. Tinerii au fost implicați și ei în nenumărate acțiuni care cereau și ele muncă patriotică în timpul liber al salariaților: „Șarja tineretului”, la Combinatul de oțeluri speciale și la Întreprinderea de utilaj petrolier Târgoviște; „ Produse ale tineretului” la Întreprinderea mecanică de utilaj tehnologic Moreni, „Steaua electrică” Fieni și altele; „Schimburile de onoare ale tineretului” sau „Sectorul tineretului – model de muncă și educare socialistă” și cea mai de succes în județ și aiurea: „Zile, săptămâni și decade record în producție și calitate”. Totul merge ca pe roate, spune șefa de la județ. Mai vrea să facă niște reglaje fine, de vreme ce însuși Ceaușescu le-a transmis să înlăture lipsurile „care se mai manifestă în diferite domenii de activitate.” Pentru aceasta a hotărât să ambaleze și mai mult motoarele monitorizând cu atenție „activitatea organizațiilor democrației și unității socialiste, a celorlalte organizații de masă și obștești” pentru a iniția și mai multe acțiuni dedicate intensificării muncii politice și organizatorice. „Vom acționa pentru întărirea spiritului de ordine, disciplină și răspundere, pentru o înaltă conștiință profesională, dăruire și competență, pentru ridicarea nivelului calitativ al muncii sociale, creșterea eficienței întregii activități politice și economice.” În viziunea șefei FDUS de la Dâmbovița, care a rămas unul dintre județele roșii ale României postrevoluționare, armata de brigadieri era pregătită să depășească planul și să se jertfească la locul de muncă.

Virgil Lazăr a aflat ce manifestări „politico-educative și cultural-artistice” au avut mare audiență la Sibiu, în cadrul Festivalului Național Cântarea României. În primul rând, Săptămâna-concurs a filmului documentar „Cedonia”, care se desfășura încă din 1981 la Sibiu, la sfârșitul primăverii. Acest an a fost dedicat tematicii sportive. Genericul manifestării „Sportul-sănătate și frumusețe, performanțe pentru culorile patriei”. În program s-au aflat 20 de filme realizate în ultimii zece ani de Studioul Sahia și Studioul cinematografic al armatei: „Olimpicii români”, „Steaua fotbalului românesc”, „Pe bicicletă”, „Între pământ și cer” și multe altele. S-au mai organizat și expoziții, simpozioane și expuneri. Unele dedicate folclorului, altele artelor plastice și, în fine, altele istoriei cum a fost cea de la Mediaș numită „Pagini de istorie – pagini din istoria mișcării muncitorești medieșene”. În fine săptămâna cultural-artistică tradițională „Flori de mai”, mai informează gazetarul României libere, „a cuprins un program bogat vizând educația politică, revoluționară, patriotică și științifică a oamenilor muncii”. Acestor manifestări li se mai adaugă o puzderie de alte spectacole, conferințe, cenacluri și întâlniri reprezentând cu toate, manifestări din cadrul festivalului Cântarea României și contribuind „la menținerea unei înalte temperaturi a vieții spirituale, a întregii activități cultural-educative de pe meleagurile sibiene.”

La Casa Centrală a Armatei în sala 25 Octombrie, are loc manifestarea „Valorificarea informației tehnico-științifice în sfera cercetării și a învățământului din armată” în cadrul „Zilelor Bibliotecii centrale a Ministerului Apărării Naționale”. Se discută despre contribuția sistemului de informare documentară tehnico-științifică la creșterea calității și eficienței cercetării și învățământului din armată, modalități de valorificare plenară a noutăților științifice și tehnice în învățământul tehnic militar.

Se stinge din viață scriitoarea și traducătoarea Mariana Crainic, născută la 28 aprilie 1911. A absolvit Facultatea de litere și filosofie, a fost asistentă la catedra de germană a Universității București, a făcut traduceri din literatura universală, dramaturgie (franceză și germană) și a scris scenarii radiofonice dramatizând opere de Hugo și Stefan Zweig. A lucrat la serviciul repertoriilor din Direcția Teatrelor și în Centrala editurilor. A tradus din piesele lui Schiller, Lessing, Kotzebue, Kästner, Hauptmann, Marivaux și Molière.

Mircea Zaciu scrie în Jurnalul său despre manevrele pe care le-au făcut unii prieteni pentru a putea pleca din țară. Ai nevoie, pentru asta de omul potrivit, cu condiția să nu-ți ceară mai apoi să colaborezi cu Securitatea: „Totul s-a rezolvat aproape miraculos, încât acum el se teme că urmează – vorba lui Caragiale - „țal”. Îi arăt că e pe o pistă greșită, să aibă încredere în flerul meu: nu i se va cere nimica, problema lui a fost decisă mai sus, încât localii au rămas stupefiați. Ei îl privesc pe Moș ca pe un Buddha și se miră că cineva poate ajunge atât de ușor în preajma lui, E clar că Moșu i-a fost util de astă dată. De altfel, Ana Blandiana i-a spus că-i căzuse cu tronc Moșului, că l-a simpatizat de la prima vedere, ceea ce i-a adus apoi noroc. Telefon de la N. Florescu, să-mi ceară un text despre N. Manolescu („Profiluri contemporane”) dar îl vrea cam repede. Accept, deși nu știu cum o să mă descurc. E limpede, aș dori să scriu ceva despre Niki, dar cu oarecare teamă. Ca întotdeauna când mă apropii de o personalitate complexă. Mai sunt și sentimentele mele de prietenie pentru el, care mă inhibă în actul critic propriu-zis. Realizez și că e vorba de (probabil) un text aniversar căci N. face la toamnă cincizeci de ani.”

La Bușteni are loc a șaptea ediție a Zilelor educației prin literatură și a cincea ediție a Concursului de creație literară pentru copii și tineri, ambele manifestări fiind dedicate celei de-a 45-a aniversări a victoriei Revoluției de eliberare socială și națională etc.etc. La manifestări au participat reprezentanți ai Uniunii scriitorilor din RSR: Constantin Țoiu (vicepreședinte), Ion Hobana (secretar), Horia Aramă, Teofil Bălaj , Marta Bărbulescu, Ioana Diaconescu, Gica Iuteș, Petre Lucalov etc.etc. Manifestările au fost deschise de Mielu Codescu, secretar la Comitetul Bușteni PCR și Constantin Țoiu. Au scris și copiii din Bușteni un mesaj de pace și prietenie către copiii din întreaga lume cu ocazia zilei de 1 iunie. S-a făcut și o vizită de documentare la Fabrica de postav din Azuga. S-au acordat apoi premiile și mai apoi cu toții juriu, laureați, politruci și localnici au asistat la un spectacol unde au participat coriștii sindicatului din învățământul local, corurile reunite ale școlilor generale 1 și 2 din Bușteni, formația de mandoline a Casei de copii 9 Mai și un grup de recitatori de la școlile generale. La Brăila are loc a opta ediție a concursului de poezie patriotică și revoluționară Mihu Dragomir „Odă pământului meu”. Organizat de Comitetul județean de cultură și educație socialistă, în colaborare cu Uniunea Scriitorilor. Cu această ocazie, s-a desfășurat o masă rotundă cu subiectul „Scriitorii țării în dialog cu oamenii muncii”.Au vorbit despre literatura contemporană și actualitatea operei lui Mihu Dragomir Fănuș Neagu, Nicolae Stoian, Corneliu Leu, M.N. Rusu și Nicolae Georgescu.

Se fac angajări: „ICRA București încadrează șefi depozite, lucrători gestionari, lucrători comerciali I și II (primitori – distribuitori și recepționeri), mașiniști, electricieni auto, electricieni încărcat acumulatori, tractoriști, muncitori necalificați”; „Antrepriza Nuclear montaj București încadrează urgent pentru platforma din Cernavodă, lăcătuși, montori, țevari, sudori, electricieni, tinichigii, zidari, dulgheri, maiștri electricieni, ingineri sudori, ingineri termiști, ingineri TCM. Se asigură masă contra cost, cazare și spor special de retribuire”; „Institutul de balneologie încadrează urgent dactilograf.”

De vânzare: „Sufragerie vieneză, convenabil, chitară electrică covor, magnetofon Tesla”; „Masă sufragerie, scaune, mașină cusut mecanică, oglindă șlefuită, lustre, veselă”; „Urgent și foarte convenabil: sufragerie panel, hol George și covoare oltenești noi, rochie albă deosebită și haină, scurtă două fețe 42-44”; „Pian Steinway coadă scurtă excepțional, discuri, jazz. Cumpăr segmenți originali Volkswagen 1600 cotă normală.”

La Sala Radioteleviziunii concert în cadrul ciclului Muzica românească în contemporaneitate. Lucrări de Petru Stoianov, Cristian Alexandru Petrescu, Matei Socor, Cristea Zalu, Valentin Petculescu – Recital de muzică vocală: soprana Adina Nițescu și mezzosoprana Claudia Codreanu. La pian Irina Oncescu. În sala Studio a Ateneului Român, Treptele afirmării artistice. Pe scena sălii mari a Ateneului, Studioul tânărului muzician (XLIII). La Opera Națională spectacol cu Liliacul. La Operetă e reprezentație cu Mamzelle Nitouche. Pe scena sălii mari a Teatrului Național, Ioneștii, În sala Amfiteatru, Drumul singurătății și în sala Atelier, Ultimul set. La Teatrul Bulandra, Uriașii munților La Nottara (sala Magheru), Într-o dimineață iar în sala Studio Ex. Studioul de teatru Casandra prezintă Profesor dr Omu.

Facebook Forum

Multimedia

5 lucruri despre Auschwitz
Așteptați
Embed

Nici o sursă media

0:00 0:01:58 0:00
Mai mult
19.12.89 - Actualitatea românească: Ediție specială (II)
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:39:57 0:00
1989
Latest episode
19.12.89 - Actualitatea românească: Ediție specială (II)
1989
XS
SM
MD
LG