Linkuri accesibilitate

Buletin de știri 31 mai 1989


Recepţia oferită de C.C. al P.C.R., Consiliul de Stat şi Consiliul de Miniştri cu ocazia zilei de 23 August. Fototeca online a comunismului românesc; cota: 283/1966
Recepţia oferită de C.C. al P.C.R., Consiliul de Stat şi Consiliul de Miniştri cu ocazia zilei de 23 August. Fototeca online a comunismului românesc; cota: 283/1966

Gheorghe Apostol, unul dintre semnatarii Scrisorii celor șase, dă înapoi spunând că a scris-o din orgoliu, renegându-și idealurile din tinerețe.

Miercuri 31 mai 1989

Vremea continuă să se încălzească. Cerul variabil, mai mult noros în sud-vest, vest, centru și în nordul țării. În aceste regiuni cad ploi cu caracter mai ales de aversă, însoțite de descărcări electrice și grindină. În celelalte regiuni, ploile vor fi mai reduse ca arie. Temperaturi minime între opt și 18 grade. Maximele termice se situează între 20 și 30 de grade, mai ridicate în sud.

Are loc, sub președinția lui Nicolae Ceaușescu, ședința Consiliului de Stat la care participă, ca invitați, viceprim-miniștri și miniștri ai guvernului, conducătorii unor organe centrale, președinți ai unor comisii permanente ale Marii Adunări Naționale. S-a discutat și aprobat Decretul privind unitățile agricole cooperatiste care beneficiază de anularea unor datorii provenite din credite și dobânzi. Proiectul de decret a fost, în prealabil examinat și avizat de Consiliul Legislativ și prevede, în baza Legii 1/1989, după analiza aprofundată a situației economico-financiare a fiecărei unități agricole, care sunt CAP-urile și asociațiile economice intercooperatiste cărora li se anulează datoriile și cuantumul datoriilor acestora provenite din credite și dobânzi. Printre multe alte dezbateri (aplicarea normelor referitoare la calitate, amenajarea bazinelor hidrografice, situația cercetării și modul în care-și îndeplinește aceasta sarcinile din programele de cercetare științifică), Comisia pentru consiliile populare și administrația de stat a analizat cum se aplică și se materializează în practică hotărârile partidului referitoare la sistematizarea localităților rurale din județele Neamț, Satu-Mare și Teleorman „precum și modul în care se aplică și se respectă prevederile legale în domeniul autoconducerii și autoaprovizionării teritoriale a populației în județele Arad, Iași și Prahova.” Pe ordinea de zi a ședinței Consiliului de stat s-a aflat și examinarea și aprobarea Dării de seamă privind activitatea desfășurată de Tribunalul Suprem și Raportul privind activitatea desfășurată de organele Procuraturii generale a RSR în anul 1988. Toți cei prezenți s-au angajat să contribuie la întărirea ordinii și disciplinei, la creșterea răspunderii colectivelor de oameni ai muncii pentru îndeplinirea sarcinilor de plan și a programelor aprobate precum și la respectarea și aplicarea întocmai a hotărârilor partidului și a legilor țării. Ceaușescu le spune că trebuie să creeze condiții ca să nu mai existe cooperative agricole de producție și alte unități agricole fără rentabilitate, „fără o creștere puternică a capacității lor de autofinanțare și perfecționare” ca să nu mai fie necesară acordarea de credite, cu atât mai mult cu cât „de trei ani, am introdus un sistem nou de acordare de avansuri, care trebuie să asigure întreaga desfășurarea a activității unităților agricole, fără a a mai fi nevoie să apeleze la credite.” El spune că face aceste precizări pentru că, chiar și după ce acest principiu a fost aplicat, finanțele și băncile au continuat să dea credite „ceea ce înseamnă o încălcare foarte gravă a prevederilor legale, dar și o activitatea necorespunzătoare din partea organelor bancar-financiare.” El cere o exigență mai mare comisiilor, să nu mai facă doar constatări generale, ci să propună măsuri, controlul să nu fie formal, ci „realmente, să ajute la lichidarea lipsurilor, a neajunsurilor, la creșterea răspunderii, la perfecționarea întregii activități.” Atrage atenția asupra sesizărilor și scrisorilor primite de la oameni spunând că trebuie să se acorde „mai multă atenție soluționării problemelor respective. Sunt unele scrisori care privesc activitatea organelor statului și a activiștilor din diferite sectoare de activitate” și insistă asupra faptului că acestea trebuie analizate și să primească răspunsuri clare, cuprinzând concluziile și măsurile luate. Ar vrea ca la Consiliul de Stat să se urmărească modul în care sunt recepționate, analizate și soluționate aceste scrisori. Există situații în care oamenilor muncii li se desfac contractele de muncă „ cu multă ușurință”. Ar trebui să pornească de la faptul că „niciun om nu trebuie să rămână fără loc de muncă. Un om poate fi schimbat din locul de muncă respectiv, dar a-i desface contractul de muncă, fără a i se asigura un alt loc unde să lucreze, înseamnă a arunca omul în stradă. Noi nu trebuie să aruncă oamenii în stradă (sic!)” Iar în ce privește Tribunalul Suprem și Procuratura generală, Ceaușescu spune că, sigur, au desfășurat o activitatea destul de intensă însă ar trebui să aibă în vedere perfecționarea activității punând accentul în special pe latura preventivă. Nu e analizată și urmărită suficient activitatea comisiilor de judecată din întreprinderi și trebuie să le crească răspunderea și competența „ și, în acest cadru, vreau să subliniez rolul adunării generale și a consiliilor oamenilor muncii. Să nu existe probleme, în întreprinderi, în cooperative, unde avem comisii de judecată, ca să nu treacă în primul rând pe la aceste comisii, în afară de cazurile deosebit de grave.” Comisiile acestea de judecată (COM-ul, adunarea generală) ar trebui să analizeze caz cu caz și numai dacă nu ajung la vreo concluzie să se meargă la „organele de justiție.” În rest dreptatea să se facă la fața locului, în întreprindere, pentru că „oamenii cunosc lucrurile și judecă încălcările legii chiar mai aspru decât organele de justiție.” Vrea așadar să crească rolul adunărilor general, al comisiilor de judecată, al COM-ului, „de aceea am creat aceste organisme. Trebuie acționat să crească rolul lor!”

Gheorghe Apostol a trimis o scrisoare prin care se dezicea de „scrisoarea celor șase”. El își asumă „mare parte din răspundere în legătură cu scrisoarea trimisă în Occident de către Silviu Brucan și citită în luna martie 1989 la posturile de radio străine, întrucât eu am organizat și atras și pe alții la această acțiune.” El susține că, deși știa că susține propaganda externă împotriva României și le dă apă la moară celor care calomniază partidul și statul, a făcut-o pentru că era dominat de „ambiții personale și interese egoiste.” Apoi, după ce își pune cenușă în cap, cere clemența partidului. Spune că a analizat lucid și cu responsabilitate ce a făcut și a ajuns la concluzia că orgoliul l-a pus în slujba celor care „uneltesc împotriva intereselor poporului,” renegând idealurile cărora le-a dedicat anii tinereții și promite „fiindu-mi propriul judecător” ca tot restul vieții „să dovedesc devotament desăvârșit partidului și țării.” Vrea ca CC al PCR și Consiliul de Stat să-l lase să se reabiliteze moral pentru a demonstra că „pe viitor conduita mea nu va contraveni, sub nicio formă, intereselor partidului și țării.” Și încheie promițând că nu va mai face nimic „care să dăuneze politicii partidului și statului nostru”, că va deveni cetățean loial și că se dezice „în totalitate de acțiunile întreprinse” cerându-și din nou scuze partidului, poporului, conducerii partidului și statului și roagă, „având în vedere și vârsta înaintată ce o am, să mi se acorde clemență.”

Între 26 și 30 mai în România s-a aflat o delegație militară cubaneză condusă de generalul de divizie Rogelio Acevedo Gonzales, șeful Direcției Politice Centrale a Forțelor Armate Revoluționare ale Republicii Cuba. El a vizitat România la invitație Consiliului politic superior al Armatei RSR. Delegația a fost primită de Ion Coman, membru în CPEx și, apoi, de general-colonelul Vasile Milea, membru supleant al CPEx al CC, ministrul apărării. Agerpres informează că „în timpul cât s-a aflat în România, delegația cubaneză a efectuat schimburi de experiență pe probleme ale muncii de partid organizatorice și politico-educative la Consiliului politic superior al armatei, cu o delegație de activiști condusă de general-locotenent Ilie Ceaușescu, adjunct al ministrului apărării naționale și secretar al Consiliului politic superior al armatei și cu unele organe de partid din comandamente și unități militare. Militarii cubanezi au mai avut convorbiri cu primul secretar al Comitetului județean Cluj al PCR „și au vizitat obiective social-economice și turistice din țara noastră.”

La Palatul sporturilor de la Atena a început a 28-a ediție a Campionatelor europene la box. Participă 160 de pugiliști din 26 de țări. În gala inaugurală, la categoria mijlocie mică, boxerul român Rudel Obreja l-a învins prin abandon în repriza a doua pe campionul iugoslav Zdravko Kostici. Cupa României la oină a fost câștigată de echipa Combinatului poligrafic Casa Scânteii, urmată de Dinamo București și Laminorul Roman. .

La televizor la 19.00 Telejurnalul. La 19.25 Tezele și orientările formulate de tovarășul Nicolae Ceaușescu – program de muncă și acțiune revoluționară (color). Omogenizarea societății noastre socialiste și făurirea poporului unic muncitor. Urmează la 19. 50 Industria- programe prioritare. La 20.10, Trăim decenii de împliniri mărețe (color). Emisiune de versuri și cântece patriotice, revoluționare. La 20.40, Mândria de a fi cetățean al României socialiste. Pentru o nouă calitate a muncii, a vieții. La 20.55 Înaltă răspundere patriotică, revoluționară a tineretului pentru viitorul României (color). Munca pentru țară – criteriu definitoriu al romantismului revoluționar, cea mai elocventă dovadă a patriotismului. La 21.15, Din marea carte a patriei (color) Timp eroic, timp de împliniri. Producție a studioului de film TV. La 21.35 Te cântăm, iubită țară! Ani fericiți (color) Muzică ușoară românească. La 21.50 Telejurnal iar programul se închide la 22.00.

La Filarmonica George Enescu, în sala Studio, Treptele afirmării artistice. Narcisa Mihăescu (vioară), Viorica Boerescu (pian). La Muzeul de artă al RSR, Recital de pian Irinel Anghel. Pe scena sălii mari a Ateneului Român, Integrale camerale. Marin Cazacu (violoncel), Steluța Radu (pian). La Opera Română, Don Pasquale. La Teatrul de Operetă, Victoria și al ei husar. Pe scena Sălii Mari a Teatrului Național, Bădăranii. În sala Amfiteatru, Torquato Tasso, iar în sala Atelier, Autograf. La Teatrul Bulandra (sala Schitu Măgureanu), Mizantropul și A treia țeapă (sala de la Grădina Icoanei). La Teatrul Mic, Maidanul cu dragoste. La Nottara, Scapino. La Teatrul Giulești, sala Majestic, Iarna când au murit cangurii iar în foaier, Pasărea măiastră – Maria Tănase. La Țăndărică este Săptămâna teatrelor de păpuși și au reprezentații teatrele din Târgu Mureș, Iași, Brăila și Arad. Studioul de teatru IATC prezintă la sala Casandra piesa Ana-Lia.

În cinematografe, Viața ca o poveste (filmul românesc ieri și azi), Maria și marea, O vară cu Mara, Maria și Mirabela în Tranzistoria, De la literatură la film, Oricare fată iubește un băiat, Detașamentul 33, Gobseck, Biciul fermecat, Comisarul, Dragonul alb, Caz cu caz nu se potrivește, Un bărbat și o femeie.

Facebook Forum

XS
SM
MD
LG