Marți 4 aprilie 1989
Soarele răsare la ora 6.51 și apune la ora 19.46. Vremea va fi în general frumoasă în sud unde cerul va fi variabil. În celelalte regiuni cerul va fi mai mult noros. Vor cădea precipitații slabe sub formă de ploaie în vest, nord și centru. Viteza vântului se va intensifica pe alocuri în vest și est din sector sudic cu viteze de până la 35-40 km/h. La munte vântul va atinge și 55 km/h. Temperaturile maxime se vor situa între zece și 16 grade în jumătatea de nord și între 15 și 23 în restul țării, mai ridicate în sud-vest iar minimele nocturne vor fi cuprinse între zero și șase grade.
Republica Federală Germania și-a rechemat ambasadorul de la București din cauza nerespectării drepturilor omului. România fusese prima țară din blocul comunist care stabilise relații de ambasadă cu Berlinul capitalist încă din 1967 și Ceaușescu pare să fi fost mândru de această întâietate. Primul ambasador român a fost Constantin Oancea. După declarațiile lui Iulian Mincu, specialist diabetolog, cel pe care mulți îl consideră creatorul „alimentației raționale” (de fapt, al înfometării sistematice), după ce a aflat această știre, Ceaușescu ar fi avut o criză severă de diabet (de fapt, comă diabetică).
Un anonim secretar de partid îl întreabă pe Constantin Priescu de la Scânteia, cum poate participa mai eficient organizația de partid la realizarea sarcinilor de export, prin ce forme și metode fără a se suprapune atribuțiilor conducerii întreprinderii? După plata datoriilor externe (inclusiv prin vânzarea în pierdere a aurului) establishment-ul comunist voia să se relanseze pe piețele externe pentru a reface economia românească aflată în pragul colapsului. Constantin Priescu s-a documentat și răspunde nu doar la această întrebare, ci și (involuntar) la întrebarea: cum își controlau organizațiile de partid membrii? Trebuie, în primul rând, un sistem informațional bine pus la punct care să permită cunoașterea activității de export, atât de către comitetul de partid, cât și de către organul de conducere colectivă al întreprinderii. La ce e bun un asemenea sistem informațional (legat nu doar de sarcinile de export, dar și de activitatea în întreprindere)? Pe baza datelor furnizate de el, organele de partid pot iniția analize despre modul în care consiliile oamenilor muncii acționează pentru îndeplinirea sarcinilor de această natură. Prin aceste bănci de date li se dă posibilitatea „tuturor birourilor organizațiilor de bază, tuturor comuniștilor să cunoască în permanență pulsul producției destinate pieței externe.” De asemenea, s-a stabilit că este necesar ca „metodele muncii de partid să fie adaptate mai creator și mai aplicat la problematica activității de export.” Astfel că în cadrul adunărilor de partid, fiecare comunist trebuie să dea socoteală cum se achită de realizarea „acestui obiectiv vital pentru economia noastră.” Însă nu sunt suficiente îndemnurile generale, spune politrucul de la Scânteia, ci și argumente educative. „Cine, dacă nu comuniștii trebuie să fie promotorii, prin faptele lor, prin gândirea lor creatoare, ai competitivității produselor noastre pe piața externă?” Ei trebuie să privească cu simț critic propria activitate și a celorlalți, să ia în calcul rezultatele mai bune sau mai proaste și să ofere idei și propuneri „pentru o implicare mai eficientă, directă a comuniștilor în soluționarea unor astfel de probleme.” În fine, alte metode de implicare în impulsionarea producției pentru export (dar și pentru controlul mai eficient al membrilor de partid) sunt discuțiile individuale și rapoartele personale de activitate ale comuniștilor. „Aceste modalități oferă anual posibilitatea organelor și organizațiilor de partid de a afla (...) ce gândesc și cum gândesc comuniștii, începând cu directorul întreprinderii și până la fiecare muncitor”. Se poate apela și la teste și chestionare pentru a-i chestiona pe membrii organizației de partid. Este cert că, imediat după denunțurile și rapoartele la securitate, informațiile furnizate în cadrul discuțiilor individuale de partid au fost cele mai importante resurse pentru dosarele de cadre și de urmărire iar arhivele organizațiilor de partid sunt la fel de importante pentru deconspirarea poliției politice, ca și cele ale Securității Statului.
Vizitând „Textila” Teleorman din Roșiorii de Vede, Dragomir Magdin de la Scânteia tineretului află ce măsuri s-au luat pentru a crește spiritul critic și autocritic al tinerilor din întreprindere. Sunt o mie de uteciști, cam o treime din totalul muncitorilor și sunt plini de inițiative, spune Nistor Vlaicu, secretarul cu probleme de propagandă al comitetului municipal UTC. Cele mai interesante, spune el, s-ar fi adoptat la una din adunările generale din cadrul secției de filatură. Gazetarul s-a dus să se documenteze. Organizația are 34 de membri și e condusă de Paula Scarlat, secretară nou aleasă, care-i vorbește despre eforturile pe care le depune biroul organizației „pentru creșterea nivelului de pregătire a tinerilor, prin discuții și confruntări individuale, prin corijarea în timp (prin intervenții critice constructive sau prin stimularea atitudinilor autocritice) a eventualelor abateri.” Dar în cadrul adunării sus-pomenite, biroul nu s-a mulțumit să-i critice pe alții, ci a făcut un exercițiu mult-aplaudat de autocritică vorbind despre propria delăsare „când a fost vorba de sancționarea unor abateri de la disciplină.” În ceea ce privește munca patriotică, aceasta s-a rezumat la amenajarea unor spații verzi și strângerea de borcane și sticle, dar „s-a scăpat din vedere tocmai valoarea formativ-educativă a muncii patriotice”, adică s-au preocupat doar de îndeplinirea indicatorilor financiari, nu și de cei sentimentali. Ca la un semn, s-au înscris și alți tineri la cuvânt care și-au turnat cenușă în cap, dar au și criticat „lipsa de interes” a biroului de conducere, relatând și alte fapte de interes general. Nou-încadrații au cerut mai multă atenție ca să se poată integra mai bine, alții au criticat modul în care se desfășoară învățământul politico-ideologic, „pledând pentru o înviorare a acestuia și pentru înlăturarea formalismului.” Atmosfera de critică sănătoasă nu a încurajat sadomasochismul unora care voiau să se flageleze în fața colectivului printr-un de înțeles sindrom de contaminare în masă cu autocritică. S-a dorit o critică constructivă. A fost apreciată preocuparea biroului „pentru educarea comunistă a tinerilor, pentru dezvoltarea spiritului revoluționar, a sentimentului patriotic.” Și-au propus multe ca urmare a acestui exorcism în grup: să devină mai buni la locul de muncă și în viața de toate zilele și, în primul rînd, să se înscrie cât mai mulți la faza de masă a concursului „Mâini măiestre”, competiție „capabilă să stimuleze, la rândul ei, interesul tinerilor pentru desăvârșirea profesională.” De asemenea, o altă decizie a fost necesitatea promovării în tot mai mare măsură a spiritului critic și autocritic în viața de organizație.
În București, se desfășoară o amplă acțiune de colectare a materialelor refolosibile de la populație, informează România liberă. S-au întrecut copiii și adulții, secondați de organizațiile de pionieri și de partid. De altfel, întreaga gospodărire a sectorului se află în grija locuitorilor lui. Emil Munteanu, de la România liberă, a urmărit desfășurarea acestei campanii în prima duminică din aprilie în sectorul doi, „o zi record în colectarea și predarea la unitatea specializată a materialelor recuperabile, cu precădere a fierului vechi.” Acțiunea a început dis-de-dimineață: „toți factorii de răspundere ai primăriei, împreună cu activul obștesc, comitetele de cetățeni, asociațiile de locatarii fiind prezenți la punctele dinainte stabilite” ca să impulsioneze întreaga operațiune. Gazetarul a mers pe teren alături de Ludovica Dincu, secretar al Comitetului executiv al Consiliului popular al sectorului doi. Muncitori de la Electroaparataj, Mecanică Fină Aversa, Suveica, Metalurgica, Granitul și alte întreprinderi din sector au umplut bulevardele. Ei nu s-au mulțumit cu recuperarea fierului vechi, ci au făcut curățenie, au vopsit gărdulețele de protecție din jurul pomilor, i-au săpat, au curățat rigolele, au făcut retușuri de vopsitorie. În parcuri au trebăluit elevii de la liceele Electroaparataj, Economic 3, din școlile generale 58 și 85. Aceștia au stat ore în șir în parcul 23 august, curățind aleile, dar au fost și copilași de grădiniță care au făcut curat prin parcurile Morarilor, 8 Mai, Verdi și Hățișului. Planul la fier vechi era de 3,5 tone de fiecare circumscripție electorală și cetățenii s-au făcut luntre și punte să-l realizeze. Au adunat în cele din urmă aproape o sută de tone de fier vechi. Realizările „muncii patriotice” din sector în acea primăvară timpurie? S-a creat vreo 14 mii de mp de spații verzi, au fost plantați 27 de mii de arbori, au fost reparați vreo 7600 mp de străzi rupte și vreo 12700 de metri liniari de trotuare. Zeci de mii de ore de muncă patriotică pentru amenajări „ca să nu mai vorbim de truda zilnică a locatarilor din gospodăriile individuale sau a celor din marile ansambuluri de locuințe.”
Uteciștii din satele și comunele județului Olt participă la campania agricolă pregătind 200 de hectare de teren pentru semănat. Pealte 4800 de hectare au însămânțat culturi de primăvară, pe șase hectare au plantat varză timpurie și au repicat tomate.
Revista Teatrul a decernat premiile pentru anul 1988. Marele premiu pentru întreaga activitate l-a luat Radu Beligan. Paul Everac a primit premiul pentru „contribuția sa la dramaturgia contemporană de inspirație istorică. ” Mihai Măniuțiu a primit premiu pentru regia la Antoniu și Cleopatra de Shakespeare (cu Teatrul Național din Cluj-Napoca), Alexa Visarion pentru regia la Trei surori de Cehov (cu Teatrul Național din Timișoara) și Alexandru Dabija pentru Taifun de Cao Yu (la Teatrul Nottara). Olga Tudorache a luat premiu pentru rolul Mama din spectacolul Noapte bună, mamă, de la Teatrul Mic iar Ștefan Iordache „pentru complexitatea și diversitatea stilistică a rolurilor” iar Margareta Pogonat „pentru sensibilitatea interpretativă”. Au mai luat premii actorul Ilie Gheorghe de la Teatrul Național din Craiova (pentru rolul Sile Gurău din Mobilă și durere), Adriana Trandafir de la Giulești (spectacolul „Pasărea măiastră – Maria Tănase) și tinerii Dan Aștilean și Ceasela Stan, interpreți în spectacolul „Vasile Lucaciu” de Dan Tărchilă la Teatrul Dramatic din Baia Mare.
Nicolae Ceaușescu trimite o telegramă pe adresa liderilor comuniști ungari (Karoly Grosz, Bruno F. Straub Miklos Nemeth) pentru a-i felicita cu ocazia celei de-a 44-a aniversări a eliberării Ungariei de sub fascism. „Ne reafirmăm și cu această ocazie convingerea că, prin eforturi comune, relațiile de colaborare și bună vecinătate dintre țările noastre, bazate pe respectarea principiilor egalității în frupturi, independențeiv și suveranității naționale, neamestecului în treburile interne și avantajului reciproc, se vor dezvolta în viitor, în interesul poporului români și poporului ungar, al cauzei socialismului și păcii.” Alături de Ceaușescu semnează și Constantin Dăscălescu, prim-ministru al Guvernului Republicii Socialiste România. Ambasadorul ungar Pál Szűts a dat un cocteil la care au participat Ion Dincă, membru CC și prim viceprim-ministru, Ion Sîrbu, secretar CC, miniștri membri ai conducerii Ministerului Afacerilor Externe și din alte ministere și instituții centrale, ai unor organizații de masă și obștești, oameni de știință, cultură și artă, generali și ofițeri, ziariști, informează Agerpres. Tot atunci ambasadorul Ungariei a depus o coroană de flori la Monumentul eroilor luptei pentru libertatea poporului și a patriei, pentru socialism.
Victor Bolojan a fost rechemat de la ambasada în Cuba unde fusese numit la începutul lunii martie 1985 și, prin decret prezidențial, în locul lui a fost numit ambasador la Havana Ion Siminiceanu.
În sala Rapid din Capitală începe a XVIII-a ediție a turneului internațional de box Centura de aur. Participă 12 pugiliști din URSS, 12 din Bulgaria, 8 din Cuba, 11 din Turcia, 8 din Republica Populară Democrată Coreeană, 6 din Japonia patru din Republica Democrată Germană și, pentru prima dată, trei boxeri din Republica Populară Chineză. România are peste treizeci de pretendenți la titlu.
Mircea Zaciu scrie în Jurnalul său: „Adrian îmi povesteșe despre cum s-a desfășurat înmormântarea lui Steinhardt, la Rohia. Pleșu n-a putut veni, ar avea un fel de domiciul obligatoriu la...Botoșani (?) sau prin preajmă? Ar fi înaintat și el un memoriu, despre care se știe însă puțin. Paleologu, care avea de la sora lui Steinhardt un fel de împuternicire de legagatr, n-a mai găsit în camera (chilia) bietului fost călugăr nimic. Imediat după moarte, „băieții” au curățat totul, Cu acest prilej, Jurnalul, deci dispărut pentru totdeauna? Impresiile lui Adrian despre Sorin Dumitrescu și Rodion Galeriu (fiul prelatului de faimă). Cuvioșia lor.”
Sunt de vânzare „videorecorder Național nou, bibliotecă Ruxandra, haniă piele 44/II, damă, geacă bărbătească 48/II, Adidași nr.41, ceas Citizen nou. Aștept și provincia”; „Casă cu lemne convenabil, Daci zero kilometri, cojoc damă 46”;„Crizanteme timpurii plante mamă, Escort roșu și portocaliu cu flori mari, rezistente, soi apreciat. Nu se palisează”; „Pavilion apicol, cutii stupi, mașină lustruit mozaic”; „Semicursieră Sputnik, miniaturi auto. Cumpăr miniaturi auto”; „Video recorder Philips, videocasete sigilate, haină scurtă caracul 44, mașină spălat fără storcător, capete Rotring, tabacheră”; „Dacia 1310, alb 13, 36 000 km, fabricată 1983, două covoare mecanice, două mașini cusut Singer, cristale Bacarat, bibelouri, bancnote vechi pentru colecție, obiecte decorative, tacâmuri, ceasuri vechi, alte obiecte.”
Se cumpără „Autoturism perfectă stare funcționare, aspirator, clăpari 39. Vând calorifer electric”; „Frigider. Vând Dacia 1300 albă, fabricația 1980, rulată 81 000 km, vopsea originală”; „Pdoabă cu montură veche”;„Cumpăr pix 0,9, deosebir, derulator nou”; „Casă la curte, cu grădină, zonă montană, retrasă la cca 200 km, București; lampadar, obiecte decorative”; „Zinkweiss, ulei nucă pentru diluat culori pictură, vinarom vechi, harmonică cromatică concert”; „Serviciu de masă foarte fin”
La televizor, la ora 19 Telejurnal. 1 Mai – raport muncitoresc. La 19.25, Să trăim și să muncim în spiritul normelor eticii și echității socialiste. Patria – conștiința datoriei (color). La ora 19.45, emisiunea Industria – programa prioritare. Reducerea consumurilor energetice. La 20.05 Teatru TV (color) Ce e nou pe strada Salcâmilor” de Paul Ioachim. Cu Dorin Varga, Adela Mărculescu, Dan Condurache, Ica Matache, Paul Ioachim etc.etc. La 21.15, Idei în acțiune. A fi competitiv (reportaj). La 21.35, Din frumusețile patriei (color). Peștera Rătei – izvor de apă dulce. Producția a Studioului de Film TV. La 21.50, Telejurnal. Programul se închide la 22.
La Operă în program Carmen. La Filarmonica George Enescu (sala Studio) Treptele afirmării artisticve. Florin Miu – pian (Bach, Beethoven, Mendelssohn Bartholdy, Tiberiu Olah, Liszt). Pe scena Ateneului Român, Seară de sonate. Luminița Petre-Rogacev (vioară), Mihai Ungureanu (pian) interpretează Brahms, Enescu. Pe afișul Teatrului Național, sala Mare, Vis de dragoste. Spectacol prezentat de Teatrul de Stat din Pitești. În sala Amfiteatru, Drumul singurătății. În sala din Schitu Măgureanu se joacă Privind în jur cu ochi fără lumină. In sala Grădina Icoanei, A treia țeapă. La Nottara, sala din bulevardul Magheru, Floarea de cactus și Cuibul, în Sala Studio. La Teatrul Mic pe afiș Astă seară stau acasă iar la Teatrul Foarte Mic, Noapte bună, mamă. Teatrul dramatic din Constanța are reprezentație cu piesa Mincinosul pe scena Majestic a Teatrului Giulești.
Pe ecranele cinematografelor rulează François Villon, Martori dispăruți, De ce are vupea coadă, Vacanța cea mare, Alo, aterizează străbunica, Tigrul cenușiu, Iubire statornică, Prețul unei vieți, Destin tragic, Ultima noapte a Șeherazadei, Călătorie peste mări.
