Linkuri accesibilitate

Buletin de știri 4 iulie 1989


Marea Adunare Națională dedicată încheierii colectivizării agriculturii. Sursa: comunismulinromania.ro (MNIR)

Marți 4 iulie 1989

Vreme caldă cu cer schimbător. Pe alocuri posibile ploi cu caracter de aversă. Temperatura aerului va fi cuprinsă între 24 și 34 de grade ușor mai ridicată în sud. Noaptea valorile termice se vor încadra între 14 și 22 de grade.

Se publică integral „Programul-directivă al Congresului al XIV-lea al PCR cu privire la dezvoltarea economico-socială a României în cincinalul 1991-1995 și orientările de perspectivă până în anii 2000-2010”. În preambul se spune că, având loc la 45 de ani de la 23 august (considerat moment fondator și declanșator al Revoluției comuniste în România), Congresul va face un bilanț al reușitelor și va stabili liniile directoare ale dezvoltării economico-sociale a țării pentru a deschide „poporului nostru perspectivele mărețe ale făuririi cu succes a societății socialiste multilateral dezvoltate și înaintării ferme spre înaltele culmi ale orânduirii fără clase, spre comunism.”

Pentru a întreține iluzia universalității idealurilor lui Ceaușescu și ale celor din jurul lui se publică și colaje din presa internațională pe tema hotărârii CC de a-l realege pe Ceaușescu în funcția de secretar general la Congres și despre trezele, ideilor și orientărilor conținute de „magistrala cuvântare” a lui Ceaușescu în finala plenarei. Sunt citate din publicațiile și agențiile de presă socialiste. Publicației Neues Deutschland de pildă din R.D. Germană i s-a părut relevant că Ceaușescu e de părere că „Trebuie să se respindă cu hotărâre încercările cercurilor reacționare, imperialiste de a destabiliza și ponegri socialismului” și că socialismul trebuie să înlăture șabloanele și modele, să se constituie pe baza principiilor socialismului științific, „prin realizarea unor relații noi de producție, a unei adevărate dreptăți sociale.” Pentru Pravda a părut mai importantă ideea lui Ceaușescu că „ideea revenirii la perioada existenței mai multor partide este foarte periculoasă și poate să adică grave prejudicii cauzei socialismului” (aluzie la recentele alegeri din Polonia și Ungaria, câștigate de partidele opoziției democrate) „iar țările Tratatului de la Varșovia și, în general, toate țările socialiste trebie să analizeze împreună problemele actuale ale construcției socialiste.”

Presa centrală preia din săptămânalul maghiar Élet és Irodalom un apel al Cercului prieteniei de la Szárszó „către societatea ungară și cea română.” Cercul prieteniei, se spune în România liberă, este un colectiv de intelectuali ungari „cu o sferă de acțiune restrânsă, dar care poartă o răspundere istorică”. Apelul acestui cerc ar fi fost determinat de deteriorarea treptată a relațiilor „dintre cele țările noastre” iar demersul este justificat de „amintirea încercărilor prin care au trecut ambele țări, de învățămintele asemănătoare din trecut pe care le-au tras cele două popoare și de intenția ca, pe baza pașilor de apropiere care începuseră promițător, să promovăm respectul reciproc între popoarele noastre.” Apelul amintește anii războiului și de faptul că încă din 1943, Forumul popular-național cunoscut sub numele de Balatonszárszó „s-a dezis de ideile antidemocratice și de interesele străine” asumându-și rolul de a lupta pentru independență, drepturile și bunăstarea poporului, „pentru libertate umană, pentru pace și democrație.” Invocând faptul că poporul are mereu dreptate și că „faptele cotidiene ale oamenilor sunt lipsite de șovinism”, semnatarii apelului se adresează deopotrivă ungurilor și românilor: „să nu dea câmp liber urii, să caute posibilități de cunoaștere reciprocă, de apropiere pas cu pas.” E un apel, precizează semnatarii, adresat nu doar oamenilor de rând, ci și „cercurilor oficiale ale celor două țări. Faptul că cele două țări ale noastre sunt nevoite să trăiască una lângă alata este atât de clar încât o colabnorarea economică largă este aproape indispensabilă.” Pentru că nu trebuie să dea satisfacție altor forțe, străine și ostile, „în aceste zile pline de îngrijorare în ambele țări”, semnatarii apelului cheamă la o grabnică reconciliere frățească. Apelul se referă, de fapt, nu la manifestațiile din ziua reînhumării osemintelor lui Imre Nagy, când s-a semnat Declarația de la Budapesta și s-au rostit discursuri anticomuniste, cerând ca în Ungaria, în România și aiurea, în celelalte țări din blocul comunist, dictatura să facă loc democrației, ci mai degrabă la adunările populare de înfierare care au fost organizate în Capitală și în alte orașe (în mare parte, transilvane). Căci mai degrabă acestea au fost incriminatoare și agresive, otrăvind relațiile bilaterale. Puterea de la București a fost profund nemulțumită nu doar de criticile antidictatoriale și anticomuniste, ci și de faptul că pe Declarația de la Budapesta au semnat persoane importante din diaspora română anticomunistă și anticeaușistă.

La Phenian, în Coreea de Nord comunistă, a avut loc deschiderea celui de-al XIII-lea Festival Mondial al Tineretului și Studenților. La festivitatea au participat Kim Ir Sen, secretarul general al Partidului Muncii din Coreea, președintele R.P.D. Coreene, Kim Jong Il, membru al Prezidiului Biroului Politic și alți conducători de partid și de stat din R.P.D.Coreeană. Din partea româniei a fost de față Nicolae Constantin, membru CPEx al CC al PCR, președintele Colegiului Central de Partid. Delegația tineretului care a defilat prin fața tribunei oficiale a fost condusă de Ioan Toma, prim-secretar al CC al UTC. Au vorbit Kim Ir Sen și Robert Mugabe, președintele Republicii Zimbabwe, președinte în exercițiu al mișcării de nealiniere. „În cadrul festivității, mii de tineri din R.P.D. Coreeană au prezentat un grandios spectacol artistic, care a dat expresie năzuințelor tinerilor de pretutindeni de a trăi într-o lume a păcii, înțelegerii și colaborării între popoare.” Cu acest prilej a fost inaugurat Clubul național român de la Phenian. În sediu, o expoziție de carte în care grosul era reprezentat de operele lui Ceaușescu și ale consoartei. De asemenea, o expoziție de fotografie care înfățișează „ctitoriile” și viața tineretului „ participant activ la înfăptuirea, împreună cu întregul popor, a hotărârilor Congresului XIII”.

Nicolae Ceaușescu îi trimite o telegramă lui George Bush pentru a-i adresa „felicitări și sincere urări de fericire personală, de prosperitate și pace pentru poporul american. Îmi exprim convingerea că raporturile dintre țările noastre vor continua să se dezvolte, în interesul celor două națiuni, al păcii și colaborării internaționale.”

Campionatele balcanice de tenis de masă (juniori) care s-au desfășurat la Sofia au fost dominate de jucătorii români care și-au adjudecat laurii la toate probele. La masculin, Călin Creangă a câștigat trofeul după ce l-a învins pe coechipierul său, Z. Zoltan. La proba feminină, Adriana Năstase a învins-o fără replică pe grecoaica Dandola.

La Kiev la concursul internațional de înot al „veteranilor”, Carmen Bunaciu a câștigat probele de o sută de metri spate și 50 de metri spate. La concurs au participat doar sportivi care au depășit vârsta de 26 de ani.

Comitetul foștilor luptători și veterani de război împotriva fascismului anunță decesul lui Petre Lupu, „vechi militant al mișcării comuniste și muncitorești, care de-a lungul anilor a îndeplinit cu răspundere sarcinile și misiunile încredințate de partid.”

Agenția TASS citată de Agerpres anunță moartea, la 2 iulie, a lui Andrei Gromâko, fost președinte al Prezidiului Sovietului Suprem al URSS care a fost o lungă perioadă de timp ministru al afacerilor externe. Nicolae Ceaușescu îi trimite lui Mihail Gorbaciov o telegramă lapidară în care-și exprimă „profundele condoleanțe în legătură cu încetarea din viață a tovarășului Andrei Andreevici Gromîko, militant de seamă al partidului comunist și al statului sovietic.” Ceaușescu își încheie mesajul transmițând „familiei îndoliate întreaga compasiune.”

Se fac angajări: „Întreprinderea Munca textilă încadrează de urgență doi fochiști, un operator tratarea apei, patru controlori poartă, doi mecanici motopompă”; „Căutăm pentru condus menaj o pensionară singură, sănătoasă, fără obligații familiare (sic!), internă”; „ICL Alimentare 3 cu sediul în București, încadrează portari conform legii, nu pensionari.”

Se cumpără: „Videorecorder sigilat marcă deosebită imprimantă (printer) pentru Computer Personal”; „Magnetofon și radiocasetofon”

La televizor programul începe la 19 cu Telejurnalul. La 19.25 Să trăim și să muncim în spiritul normelor eticii și echității socialiste. Dăruirea în muncă – valoare definitorie a omului nou. La 19.45m Industria – programe prioritare. La 20.05, Teatru TC. Fântâna Blanduziei de Vasile Alecsandri. În distribuție: Alexandru Repan, Adela Mărculescu, Dan Condurache, Catrinel Paraschivescu, Ion Marinescu etc.etc. Adaptare pentru TV și regia artistică: Constantin Dinischiotu. La 21.30, Rolul familiei în societatea noastră. Competențe educaționale sporite. La 21.50 Telejurnalul de noapte iar la 22 se închide programul.

La teatru, program de vară. Totuși, la Lucia Sturdza Bulandra se joacă în sala din Schitu Măgureanu, Secretul familiei Posket iar la sala de la Grădina Icoanei, Dimineața pierdută. La Nottasa, sala Studio, se joacă Idioata. Teatrul Mic are spectacol de sunet și lumină în rotonda scriitorilor din Cișmigiu: „Cântăm România de azi.” Ansamblul artistic Rapsodia Română: Meridiane folclorice iar Teatrul Țăndorică pune în scenă Hai, copii, la joc!

La cinematograf rulează Secretul... armei secrete; Noiembrie, ultimul bal; Actrița; Colonelul Redl; Locuri în inimă; Caz cu caz nu se potrivește; Jandarmul și jandarmerițele; Oricare fată iubește un băiat; De la literatură la film.

Facebook Forum

Multimedia

Senator PNL: Am fost detașat trei ani la PSD
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:02 0:00
Mai mult
19.12.89 - Actualitatea românească: Ediție specială (II)
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:39:57 0:00
1989
Latest episode
19.12.89 - Actualitatea românească: Ediție specială (II)
1989
XS
SM
MD
LG