Linkuri accesibilitate

Buletin de știri 4 mai 1989


Ceausescu, vizită de lucru în Alba Iulia (7-8 X 1966). Fototeca online a comunismului românesc; cota:591/1966

Joi 4 mai 1989

Vremea va fi în general instabilă. Cerul, variabil în sud-vest, noros în restul țării. Va ploua temporar în mare parte a țării. Vântul va sufla slab până la moderat, cu intensificări trecătoare în nord-estul țării din sector nordic. Temperaturile minime se vor situa între două și 12 grade iar maximele între 14 și 24 de grade, pe alocuri mai coborâte în nordul și în nord-estul țării.

Pe prima pagină din Scânteia, Vasile Băran e vrăjit de „Gestul Constructorului care toarnă prima cupă la fundația noului edificiu.” E un simbol normal pentru o țară transformată în șantier. Prima cupă de beton este „gestul secretarului general al partidului” care a pus multe cupe la temelia „ctitoriilor mărețe și nemuritoare ale Epocii” care-i poartă numele. „Memoria peliculei păstrează în zeci și zeci de ipostaze asemenea imagini care marchează un început. ” Începuturi peste tot: într-un orășel uitat de lume care devine centru industrial, în vatra satului unde se construiește un centru civic sau la temelia unui nou oraș. Pentru că lui Ceaușescu i-a plăcut să fie în mijlocul oamenilor, să facă băi de mulțime. ”Peste tot. Nenumărate vizite de lucru în toate județele țării (...) Un permanent dialog cu țara în scopul înalt al mersului înainte. Un stil de muncă nou, dinamic, reflectând fidel adevărul că noua societate se clădește cu oameni și pentru oameni, cu poporul, pentru popor.” Iar politrucul are o epifanie a viitoarei Românii unde vor fi și mai multe fabrici și uzine, combinate avicole, parcuri de mașini, și mai multe livezi și suprafețe irigate, și mult mai multe instituții de cultură, cinematografe și școli. Toate având evident la temelie cupa de ciment turnată de Ceaușescu.

Nicolae Șandru de la Scânteia a urcat 1300 de metri până la mina de caolin din munții Harghitei să-i aștepte pe mineri să iasă din șut. Nu sunt orice mineri, ci aceia care au stabilit recordul de lungime a galeriei, atingând un kilometru chiar pe când gazetarul schimba primele vorbe cu șefii lor. Minerii își luaseră angajamentul să muncească mai mult după ce Ceaușescu le-a mărit salariile. Pe când stătea la taclale cu inginerul șef, minerii, ca în poemele proletcultiste ale lui Deșliu, „se desprind din penumbra galeriei principale, trecând pragul arcadei zugrăvite în alb pe care scrie: Noroc bun!. Cu aceeași urare sunt întâmpinați și acum. Se strâng cu putere mâinile, palmele își transmit o bărbătească bucurie, ce n-are nevoie de prea multe cuvinte.” Gazetarul, în schimb, are chef de discuții. Îi întreabă cum a fost iar minerii îi răspund cam în doi peri: „Am muncit așa cum au muncit și celelalte schimburi. Dacă ei nu și-ar fi făcut datoria, nici noi n-am fi bătut azi mia de metri.” Au făcut-o pentru a-i mulțumi astfel personal lui Ceaușescu căruia i-au dat cuvântul că vor spori „contribuția la asigurarea economiei naționale cu cantități tot mai mari de substanțe minerale utile.” Așa se face că producția a crescut cu 30% în primele patru luni ale anului și minerii încercă s-o țină așa tot anul, să dea țării cât mai mult caolin.

Magdelna Bege de la Scânteia face o vizită la Alba Iulia pe care o însoțește de comentarii pline de satisfacție materialist istorică. După Congresul IX, constată ea, orașul s-a înnoit aproape integral. În această perioadă, numărul locuitorilor aproape că s-a triplat ajungând de la vreo 24 de mii, la 68 de mii. Tot în două decenii s-au construit douăzeci de mii de apartamente, cifră care vorbește „despre asigurarea condițiilor de muncă și viață, despre nivelul de civilizație și confort creat oamenilor, despre grija neostenită pe care partidul și statul nostru o acordă bunăstării poporului.” La un calcul sumar, mai spune gazetara, 90% din locuitorii orașului locuiesc în „apartamente noi, moderne, spațioase, luminoase...” Prin 1987, s-a început construcția centrului civic iar în 1989 se terminaseră deja de construit acolo 500 de apartamente, noul sediu al Băncii Naționale și Magazinul universal Unirea. În 1989, spune arhitectul Marius Barberi, șeful oficiului de sistematizare al consiliului popular, mai aveau de terminat hala agroalimentară și alte vreo 380 de apartamente. Dar centrul civic al orașului va fi mult mai extins. Aici vor mai fi construite „sediul politico-administrativ al orașului, casa științei și tehnicii pentru tineret, piața civică (care va întruni majoritatea obiectivelor de interes municipal și județean, spații comerciale tip galerii, un frumos parc cu platforme pietonale în trepte și, desigur, apartamente confortabile”). Ambiția arhitecților de la consiliul comunal este să îmbine trecutul cu prezentul, tradiția cu arhitectura modernă. Ei spuneau că studiind bine arhitectura medievală a cetății au reușit să preia unele elemente pe care le-au aplicat blocurilor noi comuniste, realizând în așa fel unitatea dintre tradițional și modern, orașul nou integrându-se „fără disonanțe” în armonia orașului vechi.

Populația Bucureștiului a efectuat în primul trimestru din 1989 peste 145 de milioane de ore de muncă patriotică. Mihai Postașu, inspector principal din Consiliul Popular al Capitalei le-a spus celor de la Scânteia că participarea cetățenilor s-a concretizat în amenajarea a aproape 80 de hectare de spații verzi, 200 de terenuri de joacă și baze sportive pentru copii și tineret, în plantarea a peste 2,3 milioane de arbori și arbuști pe principalele artere de circulație precum și sădirea a peste 115 milioane de flori și trandafiri. „Alături de oamenii muncii din întreprinderi, mulți cetățeni ai Capitalei au participat, totodată, la curățirea străzilor, a canalelor stradale de scurgere a apelor pluviale, la întreținerea spațiilor dintre blocuri, la amenajarea unor terenuri, dintre care zece hectare au fost redate agriculturii, la colectarea materialelor refolosibile.” Funcționarul spune că în timpul „zilelor-record” organizate pe sectoare s-au recoltat și adus la centrele de colectare peste 1700 t de metal, 46 t hârtie și 32 t de cioburi de sticlă.

Zilnic se consemnează fapte pe care le numiți eroism cotidian...
Eugen Spasiu, brigadier-șef

Undeva, lângă București se lucra zi lumină, ba uneori și noaptea, pe Șantierul național al tineretului Canalul Dunăre – București, la Portul 30 Decembrie care urma să fie începutul călătoriei pe apă din București, până la Marea Neagră. Gheorghe Ioniță s-a dus pe ploaie acolo, să vadă cât mai au de lucru. Stă de vorbă cu Eugen Spasiu, comandantul șantierului, care-i spune modest că zilele seamănă între ele: „zilnic se consemnează fapte pe care dumneavoastră, reporterii, le numiți eroism cotidian.” Brigadierul șef se dovedește suflet de poet și compară faptele camarazilor săi cu o operă de artă: „Toți își încrustează numele pe această lucrare ce va dăinui peste timp.” Lucrările sunt avansate, la portul București se montează grinzile-tablier. Brigadierul șef spune că vor să termină acest obiect mai devreme decât se angajaseră. „Prin tot ceea ce facem dorim să ne respectăm angajamentul pe care ni l-am asumat în fața tovarășului Nicolae Ceaușescu (...) de a finaliza lucrările în cinstea celei de-a 45-a aniversări a revoluției de eliberare socială și națională, antifascistă și antiimperialistă de la 23 August 1944.” Sunt zile ale producțiilor-record, iar „cei peste 2200 brigadieri depun eforturi stăruitoare pentru îndeplinirea și depășirea prevederilor din grafice la lucrările de regularizare și la ecluză.”

Valeriu C. Neștian, profesor la Liceul agroindustrial Iași, face un expozeu laborios despre valoarea perenă a muncii în activitatea de educare a tinerei generații, ajungând la concluzia că „în cadrul lecțiilor și al manifestărilor educative cu elevii, o dezbatere etică și socială pe tema muncii, privită ca trăsătură esențială, ca valoare perenă a spiritualității noastre este mai mult decât oportună și necesară. Este indispensabilă procesului formativ.” Profesorul are și soluții: „La limba și literatura română, de pildă, sunt de mare eficiență pe plan educativ reliefarea exemplului marilor creatori, dar și evidențierea eroismului de fiecare zi al făuritorilor bunurilor materiale și spirituale.” Există peste tot în literatură un muncitor asudat asupra căruia să-și îndrepte cu toții, elevi și profesori, atenția. Problematica muncii se înscrie în „marea tradiție realistă a prozei românești” iar operele acestei tradiții „sunt grăitoare pentru realizările muncii iscusite și pașnice depuse de toate generațiile de români în folosul progresului.” Profesorul recomandă chiar ca, pe parcursul analizei literare, să pună în evidență valențele ideologice și astistice ale acestor opere. Un loc special în condiționarea copiilor îl ocupă „operele care surprind realitatea muncitorească și revoluționară,” opere care „deplasează accentul de la tehnica și construcția modernă către mesajul ideatic funciarmente nou (și înnoitor), având darul să emoționeze pe tânărul cititor de poezie (...) Dezbaterea de idei pe marginea acestora prilejuiește transformarea frumosului receptat în viața de toate zilele, în muncă și comportare.” Demersul educativ, spune profesorul, transferă tema în interes artistică, de o verificată valoare formativă: esteticitatea operei literar-artistice se confundă astfel cu eticitatea ei, încorporate în procesul de forma a omului societății noastre contemporane.” Cu Valeriu Neștian ne-am mai întâlnit. Colaborează destul de des cu Scânteia. Este un caz emblematic de reeducare: a făcut închisoare prin anii 1950, pe când era elev în clasa a X-a la Aiud și la minele de la Cavnic. Era acuzat de uneltire contra ordinii sociale. A fost umilit și torturat. Ce știe despre muncă și educare pentru muncă a învățat acolo. După 1990 a fost activ în cercurile ortodoxiste, le vorbea tinerilor despre torționarii din pușcărie și publica o carte: „Perspective legionare asupra timpurilor prezente si viitoare.”(1995) Sau poate că e vorba despre alt Valeriu Neștian, descoperit după Revoluție?

Ce rol are partidul în educarea patriotică a elevilor, se întreabă Gh, Atanasiu și Marin Oprea de la Scânteia. Își pun întrebarea la Cluj unde, în sala Teatrului Național, are loc festivalul „Suntem copiii Epocii de aur.” Răspunsul este: partidul are un rol esențial. „Manifestarea, solemnă și caldă în același timp, relevă că pentru tânăra generație a țării activitatea și personalitatea de tânăr revoluționar, apoi de luminat conducător comunist (...) ale tovarășului Nicolae Ceaușescu (...) se constituie într-un strălucit și permanent exemplu. Fiecare gând curat ca apa de izvor, ca aerul tare al munților semeți și ca miresmele bogate ale câmpiilor roditoare, exprimă hotărârea tineretului de a duce mai departe ștafeta de luptă a generațiilor care au făurit o țară liberă și independentă.” Astfel, copiii își asumă „tradițiile de luptă pentru eliberare națională și socială,” cum ar veni istoria, „singura catedră de la care primesc lecții contemporanii, fiii de azi ai patriei, neadmițându-le niciodată altora, de aiurea, să-și aroge dreptul de a le da meditații la istorie, cu plată sau fără.” Gazetarii au stat de vorbă cu mai mulți copii și profesori clujeni pe tema educației patriotice și revoluționare în școală. Adică, explică gazetarii, idei despre cea mai de seamă misiune: „aceea a forjării conștiințelor, a formării oamenilor înaintați, patrioți animați de un puternic spirit revoluționar.” Profesorul Dumitru Cârstocea care era secretar PCR la Liceul Tehnofrig le-a spus că organizația PCR pe care o conducea considera că educația patriotică, revoluționară este un proces „complex, multilateral” și că la edificarea ei contribuie, în felul lor specific, toate materiile din programă dar și întreaga activititatea politico-educativă. Bunăoară, limba română, este importantă pentru a-l face pe elev să simtă patriotismul din el. Formează tinerii „în strânsă legătură cu viața și munca uzinei, a șantierului” și astfel, îi educă „în cultul muncii, izvorul nesecat de avuție materială și frumusețe morală, pregătind muncitorul intelectual de care are nevoie țara, omul cu conștiința înaltelor sale îndatoriri și cu capacitatea de a le îndeplini.” Profesorul Marius Comșa de la Liceul de mate-fizică 2 spune cu mândrie că, fiind și profesor și propagandist la învățământul de partid, a sprijinit și a stimulat intenția elevilor de a organiza „emoționante activități (...) dedicate aniversării a 50 de ani (sic!) de la marea demonstrație” etc.etc. iar profesoara Maria Rițiu, președinta Consiliului muncipal al Organizației Pionierilor spune că există „un program unitar de educație patriotică, revoluționară” prin care să se cultive patriotismul elevilor și că printre manifestări, „prestigioase participări clujene la acțiuni de nivel republican: concursul cu tema Realizările Epocii Nicolae Ceaușescu, (...) manifestarea complexă Patrie română, țară de eroi, expediția Vulturii Apusenilor distinsă cu trofeul Scutul dacic atribuit de Consiliul Național al Organizației Pionierilor.” Dar gazetarii vor să audă ce gândesc și elevii. Racz Csilla, clasa a XI-a de la Liceul de mate-fizică 3 spune că are multe îndatoriri în calitate de membru supleant al Comitetului municipal UTC și secretar adjunct al Comitetului UTC din liceu, „îndatoriri în îndeplinirea cărora studiul istoriei, la fel ca și cunoaștearea la fața locului a marilor ctitorii ale Epocii Nicolae Ceaușescu constituie un sprijin esențial.” Oana Benga, și ea în clasa a XI-a, spune „cu emoție, că studierea unor lucrări despre tinerețea revoluționară a tovarășului Nicolae Ceaușescu, despre viguroasa, eroica manifestare patriotică de la 1 Mai 1939 reprezintă o înaltă pildă și un nesecat izvor de forță pentru activitatea sa prezentă și viitoare. Cum să nu exclame gazetarii în final. Dragostea pentru limba română (...) și pentru istoria patriei, columna infinită a conștiinței de sine a poporului, sunt factori hotărâtori și aducării patriotice, revoluționare a tineretului, ai împlinirii sale prin rodul faptelor de azi și de mâine.” Pentru toate aceste sentimente înălțătoare și pentru că știe să le dea glas cum scrie la carte, Oana a primit în chiar acele zile Premiul I la limba română acordat la nivel național de Ministerul Educației și Învățământului și Consiliul Național UTC.

La Hunedoara, Comitetul județean UTC organizează în luna mai ediția a XXI-a a unei ample manifestări cuprinzând activități politico-educative, revoluționar-patriotice și cultural-sportive pentru tineret. Acest ciclu de activități omagiază „prin forme specifice” aniversarea celor 45 de ani de la 23 august 1944 și Congresul XIV al PCR. „Manifestarea antrenează un mare număr de uteciști din unitățile industriale, agricole și de învățământ ale județului, pionieri și șoimi ai patriei, cu toții participanți la simpozioane, consfătuiri, concursuri tehnico-științifice, acțiuni de muncă patriotică, expoziții, spectacole, excursii în locuri și la monumente istorice, întreceri sportive,” anunță Scânteia tineretului.

La Ocolul silvic Șuici din județul Argeș, în cadrul Lunii pădurii, silvicultorii, crescătorii de animale și elevii școlilor din comunele alăturate au reușit să curețe 4000 ha de pășune cu 18 zile înainte de termen. La Combinatul de prelucrare a lemnului din Târgu Jiu a fost planificată o expunere cu tema:„Creșterea răspunderii și rolului fiecărei organizații de tineret în buna organizare și conducere a întregii activități economico-sociale.” La Ineu Comitetul orășenesc UTC a organizat o masă rotundă cu tema: „Tineretul României, plenar angajat în măreața operă de edificare a socialismului și comunismlui pe pământul patriei.”

De vânzare: „Sufragerie Chippendale originală, furnir trandafir, chenare intarsii, unicat, lustruită, frumoasă. Aștept provincia”; „Mobilă dormitor, sufragerie, aragaz, lustre bronz, mașină cusut, casnice”; „Aragaz, recamier, cuier, șifonier, toaletă, masă, scaune, galerii, aspirator, mașină mică spălat, landou copil”; „Sufragerie, canapea extensibilă, fotolii, șifonier, covoare persane, mașină cusut, bucătărie, diverse obiecte.”

Se cumpără: „Fotoaparat depășit, orice format, fără recondiționări, perioade diverse, accesorii”;Cumpăr aragaz. Vând mașină tocat, lămpi televizor”; „Cumpăr dalii imperiale de diferite culori și soiuri imperiale.”

La televizor programul începe la 19.00 cu Telejurnal. La 19.25, Agricultura – programe prioritare. La 19.45, File de glorioasă istorie (color). Permanențe. La 20.05, Laureați ai Festivalului național „Cântarea României” (color). La 20.40, Tribuna experienței înaintate. Promotori ai noului. La 21.00 Film serial (color). Cei care nu dispar. Episodul 1. Premieră pe țară. Producție a televiziunii bulgare. La 21.50, Telejurnal. Programul se închide la ora 22.00.

Filarmonica George Enescu, în Sala Studio, prezintă Treptele afirmării artistice: Darima Alexandru- flaut. La pian: Ghizela Tulvan. Dan Costescu – vioară. La pian: Sorina Dobrescu. Pe scena sălii mari a Ateneului Român, Universul artei vocale. Steliana Calos – mezzosoprană, Mihai Vârtosu, pian. Colaborează Viorica Ciurilă - percuție, Godri Orban – fagot, Mihai Maxim – flaut, Florin Pane, Țoțin Milorad – trombon. Recită Florin Piersic-junior. La Opera Română, seară de balet: Giselle. La Teatrul Național în Sala mare, Ploșnița. În sala Amfiteatru Poveste din Hollywood iar în sala Atelier, Cartea lui Ioviță. Pe scena teatrului Lucia Sturdza Bulandra (sala din Schitu Măgureanu) Noțiunea de fericire. La Teatrul de Comedie, Scaiul. La Nottara (sala din Magheru) Taifun iar la sala Studio se joacă Pensiunea doamnei Olimpia. La Teatrul Giulești (în sala Majestic, foaier) Pasărea măiastră-Maria Tănase. La Teatrul satiric-muzical C. Tănase, Cavalcada râsului. La Ansamblul artistic Rapsodia română se joacă la prânz Micuța Dorothy și seara Spectacol extraordinar de cântece și dansuri românești.

Pe marile ecrane la cinematograful Patria rulează un Ciclu de filme românești.„România – o țară în plină dezvoltare” (documentar). Străzile au amintiri (film artistic). La Studio, în cadrul Zilelor filmului cehoslovac, Regula jocului. La celelalte cinematografe rulează O zi cu Mara, Maria și Mirabela în Tranzistoria, Întoarcerea lui Magellan, Martori dispăruți, Vacanța cea mare, Alo, aterizează străbunica, Întâlnire amînată, Misiune special, Orica fată iubește un băiat. Șatra.

Facebook Forum

Multimedia

5 lucruri despre Auschwitz
Așteptați
Embed

Nici o sursă media

0:00 0:01:58 0:00
Mai mult
19.12.89 - Actualitatea românească: Ediție specială (II)
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:39:57 0:00
1989
Latest episode
19.12.89 - Actualitatea românească: Ediție specială (II)
1989
XS
SM
MD
LG