Sâmbătă 4 martie 1989

Meteorologii spun că vremea va fi în general instabilă, cu cerul mai mult noros. Precipitații sub formă de ploaie în cea mai mare parte a țării, dar mai ales în regiunile sud-estice. Cantitățile de apă pot depăși 15 litri pe metru pătrat. În nord și est, precipitațiile se pot transforma în lapoviță și ninsoare iar la munte va ninge. Temperaturile minime vor fi cuprinse între minus șapte și plus trei grade iar cele maxime între zero și opt grade, izolat mai ridicate în sud-estul țării.

Ceaușescu le spune celor prezenți la consfătuirea de lucru pe probleme economice de la CC al PCR că nu toate lucrurile au mers bine în primele două luni ale anului, dar că există semne de mai bine care le dau speranța că vor realiza „în bune condiții planul pe acest an.” Planul, le reamintește el celor de față, este obligatoriu așa cum scrie în programul pentru acel cincinal. „Planul nu se poate considera îndeplinit decât odată cu realizarea producției fizice la toate sortimentele! Orice altă interpretare sau realizarea unor producții valorice neglijând sortimentele și prevederile contractelor trebuie considerată ca o încălcare a legilor, a planului, și deci nu reprezintă o realizare a sarcinilor” și că trebuie măsuri hotărâte pentru a se asigura că planul va fi realizat. Cei prezenți la consfătuirea de lucru pe probleme economice de la CC al PCR (2-3 martie) „într-o atmosferă de puternică angajare patriotică” jură întregii națiuni, de fapt lui Ceaușescu, că vor transpune neabătut în viață orientările și sarcinile subliniate de secretarul general al partidului de a îndeplini planul pe anul în curs și pe întregul cincinal. Ștefan Andrei, de pildă, îl asigură „că vom munci mai bine, vom fructifica întreaga capacitate organizatorică a colectivului, vom întări conlucrarea dintre producție și export, dintre sistemul de comerț exterior și sistemul financiar bancar, vom face tot ce stă în puterile noastre pentru a realiza sarcinile ce ne sunt încredințate de partid, de dumneavoastră personal.” Maria Ghițulică este și mai patetică promițând că oamenii muncii din județul Iași, asemeni întregului popor, vor acționa pentru depășirea sarcinile ce ne revin, întâmpinând cea de-a 45-a aniversare a reboluției de eliberare socială și națională, antifascistă și antiimperialistă și Congresul al XIV-lea al partidului cu mărețe înfăptuiri, pe măsura epocii pe care o trăim și pe care, în aleasă cinstire față de ctitorul ei, o numim Epoca Nicolae Ceaușescu.”

Uteciștii din Timișoara au înțeles să dea prioritate ideilor valoroase, aflăm din Scânteia tineretului. Motive au berechet. „Adevăratul proces de introducere a noului, revoluționar, profund, cu efecte și în planul îndepărtat, de perspectivă, are loc îndeosebi atunci când este susținut de un curent favorabil de opinie, de o acțiune hotărâtă, la toate nivelurile, ce vizează schimbările de esență, orientări noi, valoroase, comparabile cu cele existente în țările cele mai dezvoltate din lume!” scrie curajos ziaristul anonim. Pentru că cercetarea științifică este apanajul tinerilor, e evident că activitatea comisiilor profesional-științifice din cadrul comitetelor UTC trebuie dinamizată corespunzător. A stat de vorbă cu Anton Trif, secretarul comitetului de întreprindere de la Electromotor care spune că sesiunile de comunicări științifice în cadrul cărora este promovată creația originală a tinerilor au început să fie pregătite cu jumătate de an înainte. Se trimit invitații întreprinderilor din domeniu să aibă timp să pregătească aceste lucrări, strângerea lor în volume care să rămână „ca excelente materiale bibliografice pentru anumite studii.” La Electrotimiș se desfășoară „o altă acțiune utecistă de amploare” sesiunea „Tehnic - 2000” Se adună vreo 150 de lucrări la fiecare ediție, „abordând domeniile aducătoare de progres.” Florin Alexa, secretarul comitetului UTC scrie că „fiecare colectiv trebuie să se orienteze fără rezerve spre nou, spre găsirea soluțiilor celor mai bune în domenii în care, adesea, nu avem cu cine ne consulta.” Toate acestea nu pot avea decât rezultate pe măsură: se înființează colective multidisciplinare, se fac adunări pentru prelucrarea materialelor și se publică un buletin de informare tehnico-științifică (coordonat de Comisia pentru creație tehnico-științifică la nivelul Comitetului județean UTC.) O suprastructură care nu diminuează cu nimic activitatea din unități (...) O modalitate de a aborda noul, în accepțiunea sa cea mai mobilizatoare!”

În Drobeta Turnu Severin Comitetul municipal UTC organizează „Balul mărțișorului” în cinstea Zilei femeii. Participă tineri și tinere de la Întreprinderea de Construcții Navale și Prelucrare la Cald, Uzina de vagoane, Combinatul de Celuloză, Întreprinderea de Confecții „Porțile de Fier” etc. Tinerii din Brăila au putut sărbători ziua de Mărțișor la Centrul de creație și cultură socialistă unde a avut loc o seară cultural-distractivă model, cu formațiile artistice ale Combinatului pentru prelucrarea lemnului, IUG Progresul și CFCH. Cei prezenți au putut participa la un recital de versuri patriotice și revoluționare, muzică folk cu Doina și Vanghele Gogu și grupul Animato, muzică populară cu solistul Nicușor Măcănescu, concurs de dans și de epigrame și multe altele. În Capitală, la Centrul de creație și cultură socialistă Cântarea României pentru tineret din sectorul 1 al Capitalei se pregătește o altă seară distractivă pentru tineri, „o frumoasă manifestare care cuprinde printre altle: Mapamond muzical prezentat de Alexandru Șipoș,muzică tânără cu Georgiana Florea, muzică ușoară în interpretarea formației Sens, concurs de dans.” La la Centrul de creație al sectorului 2 primul ghiocel se serbează cu cântece și jocuri în interpretarea fanfarei, melodii populare cu Olimpia Vlaicu „Vine, vine primăvara”; muzică ușoară cu Carmen Badea și Mihai Marian, Dansul inimioarelor. Invitați de mărțișor: Gabriel Manewa și Aurel Moga, Discoteca noutăților.

Ștefan Andrei, viceprim-ministru al guvernului, l-a primit pe G.B. Stroganov, vicepreședinte al Comitetului de Stat al Planificării al URSS. Au fost examinate probleme legate de dezvoltarea colaborării româno-sovietice în domeniul construcțiilor de mașini, electrotehnicii și electronicii. Au participat Radu Bălan, președintele Comitetului de Stat al Planificării. A fost de față E.M. Tiajelnikov, ambasadorul URSS.

I.D. Sîrbu scrie în Jurnalul unui jurnalist fără jurnal cândva, în zilele acestui început de an: „Nu știu dacă la această politică a URSS-ului și mai ales a unor țări din centura de sateliți Yalta (Ungaria, Polonia, Iugoslavia) nu trebuie regândită și reformulată definiția clasă a unui comunist. Comunist nu mai este fanaticul revoluționar al unui partid ateu, antiburghez, anticapitalist, colectivist, centralizat, polițienesc, dogmatic, ombilical legat de tot ce e dur, intolerabil și crud în marxism-leninism, în acel marxism-leninism în care, dacă e nevoie, găsești citate pentru absolut orice linie, metodă, scop, etapă, eroare sau oroare, și chiar pentru absolut contrariul tuturor acestor poziții; comunist azi, în era glasnostului și pestroikăi înseamnă un membru de partid al unui partid care nu vrea, nu poate, nu admite să renunțe la putere. Recunoaște eșecul revoluției economice, dezastrul din agricultură, industrie, cultură, comerț, morală, politică internă și externă, admite prăbușirea ideologiei revoluționare, propune și ajută la dărâmarea unor idoli (Stalin, Brejnev etc.), face numărătoarea celor uciși în lagăre, dezgroapă gropile comune ale unor nenorociți uciși în pogromurile staliniste, enumeră fantasticele și criminalele cauze ale stagnării și birocratizării sclavagist-feudale a URSS-ului - dar, dar, nu renunță la conceptul de Socialist, Partid, forță conducătoare. (...) Un securist blând nu înseamnă un securist îmblânzit ci doar unul care a schimbat metoda. Metoda, nu scopul. Și un activist vorbind despre Democrație nu este un dictator care se căiește pentru erorile făcute, ci un politician care driblează opinia publică, încercând să bage gol (în plasa goală) nu din extrema stângă ci de la mijloc sau chiar din extrema dreaptă.”

La televizor prima parte a programului de sâmbătă începe la ora 13 cu Telex. Urmează la 13.05 La sfârșit de săptămână și apoi la 14,45 Săptămâna politică. Programul se închide la 15 și reîncepe la 19 cu Telejurnalul. Apoi, la 19.25 Sub tricolor, sub roșu steag. Emisiunea de versuri (color). La 19.35 Teleenciclopedia (color). La 20.05, Steaua fără nume (color). Emisiune-concurs de muzică ușoară. Etapa a II-a. La 20.55 Film artistic (color) Calculatorul mărturisește. La 22.20 Telejurnal și la 22.30 închiderea emisiunii.

La Teatrul de Operetă e pus în scenă Maratonul melodiilor (premieră).

La Național Harap Alb (matineu) și Bădăranii (sala Mare), Autograf (sala Atelier), Campionul (sala Amfiteatru). La Bulandra joacă Noțiunea de fericire (sala din Schitu Măgureanu) și Câinele grădinarului (Icoanei). La Teatrul Mic, Astă-seară stau acasă iar la Foarte Mic Bătrâna și hoțul. La Teatrul de Comedie: Pachetul de acțiuni iar la Nottara la sala Magheru e pe afiș Necazurile unui îndrăgostit iar la sala Studio Acești îngeri triști.

La cinematografe rulează Sub semnul marilor împliniri, Miracolul, De ce are vulpea coadă, Expediția, Uimitoarele aventuri ale mușchetarilor, Chirița în Iași, Misterele Nucureștilor, Oricare fată iubește un băiat, Primăvara bobocilor, Cine ești, călărețule? Frații Karamazov, Sonata Kreutzer.

Sub semnul marilor împliniri este un lung-metraj encomiastic documentar-artistic regizat de Al.G. Croitoru cu un scenariu de A. I. Zăinescu, care „deschide cartea în imagini de un profund și răscolitor realism, a agriculturii noastre socialiste și a satului contemporan în ascensiunea lor spre noi dimensiuni” etc.etc. scrie entuziasmat Romulus Lal în România literară. Este un documentar propagandistic pus pe piață în chiar zilele în care se împlineau 40 de ani de la momentul în care Comitetul Central al partidului unic muncitoresc lua decizia cooperativizării. Dar nu lua istoria de la început ci își propunea să pună „în lumina puternică a adevărului meritul istoric, contribuția decisivă a secretarului general al partidului” etc. „la fundamentarea teoretică și înfăptuirea practică a acestor revoluții”. De aceea filmul începe cu o mare adunare populară din Capitală, care a avut loc în 1962 pentru a marca încheierea „în linii generale” a cooperativizării și continuă cu Congresul IX și cu prima vizită de lucru a lui Ceaușescu în în vara lui 1965 în comuna Gheorghe Doja din Bărăgan și cu multe alte vizite, evenimente, „dialoguri cu țara” confirmând pretenția propagandiștilor că „toate împlinirile din destinul nou al satului și agriculturii socialiste, din destinul nou al patriei sunt indisolubil legate de numele, de gândirea genială, de munca eroică a tovarășului Nicolae Ceaușescu” și a nu mai puțin înzestratei sale soții. Pe scurt trăiești ca spectator al acestui film, „un sentiment de legitimă mândrie patriotică pentru frumusețea inegalabilă a câmpiilor, pădurilor (...), patriei, pentru hărnicia și priceperea țăranului române care le înnobilează și le adună roadele prin munca sa, un sentimente de mândrie pentru realitățile de azi, dar și de încredere robustă în viitorul care a și început (...)”