Linkuri accesibilitate

Buletin de știri 5 mai 1989


Cortegiul sacrificaților, ansamblu statuar de Aurel Vlad. Memorialul Victimelor comunismului și rezistenței, Sighet

Vineri 5 mai 1989

Soarele răsare la ora 6.02 și apune la ora 20.25. Vremea se răcește treptat. Cerul variabil în sud-vest și noros în restul țării. Va ploua slab în nordul, centrul și estul țării și izolat în rest. La munte, precipitațiile se transformă în lapoviță și ninsoare. Vântul suflă slab până la moderat cu unele intensificări în est dinspre nord, unde poate ajunge la 45 km/h. Minimele termice sunt cuprinse între două și 12 grade, maximele între 12 și 22 de grade.

Ion Lăncrănjan scrie în Scânteia despre perenitatea ideii de om nou. Acesta nu este o abstracțiune, spune autorul Caloianului, ci dimpotrivă „o ființă reală, născută și nu făcută, formarea și afirmarea lui fiind condiționată direct de vremea aceasta a noastră, vreme a muncii și a luptei...”, adică un luptător, un constructor, unul neîmpăcat cu înțepeneala și „îmbâcseala psihologică”. Unii îl idealizează, alții îl văd „în tot ce râde la soare”, alții îi contestă existența însă romancierul are convingeri ferme: „omul despre care se vorbește mereu (...) își trăiește viața în chip firesc, muncește mult, de dimineață până seara uneori, muncește și își trăiește munca, bucurându-se, mândrindu-se când izbândește”, pe scurt se bucură de depășirile de plan, de noile blocuri, fabrici și uzine, de duduitul patriei. Nu se fălește că e un mutant de ultimă generați, nu spune „Uitați-vă la mine, eu sunt omul nou, învățați de la mine cum trebuie să fiți!”, modestia fiind una dintre cele mai de seamă însușiri ale omului acestuia incitant și pilduitor.” Pe scurt, un om excepțional prin tot ce e și ce face într-o lume cumva normală. Reușește în mai tot ce-și propune și dacă nu, atunci o ia de la capăt. Uneori i se pun în cale nu puterile limitate, ci limitările instituționale, structurile organizatorice, chiar dacă acestea, spune Lăncrănjan, sunt concepute să-l sprijine. „Cei ce activează însă în cadrul acestor structuri nu sunt toți și întotdeauna la înălțimea menirii pe care o au, fie sunt incompetenți (...), fie sunt animați de alte idealuri, sunt individualiști sau carieriști învederați (...)” și-l sabotează cu neîncrederea, meschinăria sau egoismul lor. Oricum, binele învinge și omul nou se afirmă mai presus de invidia conservatorismului unor. Scriitorii au rolul de sfânți părinți ai acestui erou „născut, nu făcut” dar nu pot scrie despre el dacă nu sunt convinși de existența lui, dacă nu sunt convinși că omul poate și trebuie să fie altfel, mai bun și mai drept, mai temerar și mai frumos, omul de azi cu atât mai mult.” Ar putea s-o facă folosindu-se de metodele realismului-socialist (Lăncrănjan însuși fiind un fin cunoscător al stilului) dar ar însemna alunecarea în dogmatism, sau procedee moderniste, făcând ca personajul să devină neverosimil. Lăncrănjan spune că se poate scrie oricum despre omul nou dar, aplicând procedee literare, ocolești „adevărul vieții, făcând literatură de dragul făcutului”. Concluzia e că dacă nu pui puțin suflet în omul nou, îl creezi degeaba.

Cum se face raportul de activitate și la ce e bun el? Sunt întrebări la care încearcă să răspundă un sondaj de opinie făcut printre secretarii de partid de Constantin Priescu de la Scânteia. Raportul de activitatea trebuie făcut de toți comuniștii și cuprinde realizările și nerealizările acestuia. Nicolae Munteanu, secretar PCR la Întreprinderea de mașini-unelte din Târgu Jiu, spune că sunt trei momente esențiale legate de raportul de activitate: programarea, pregătirea și desfășurarea. „A neglija unul înseamnă a face ca rezultatele să nu fie cele așteptate.” Lunar sunt trecuți prin ciur comuniștii organizației. Și cei simpli, dar și cei cu răspundere. Secretarul PCR spune că „ e bine ca tovarășii care fac parte din colectivul de conducerea al întreprinderii sau din colectivele de conducere a secțiilor să prezinte, rapoarte de activitate în primul și în ultimul trimestru al anului. Adică în perioadele când se ia startul într-un an productiv și în perioada când se pregătește un nou an.” Raportul nu poate fi scris haotic și „tovarășii din biroul organizațiilor” stau de vorbă înainte cu nefericiții și le dictează structura de bază, care sunt subiectele care trebuie acoperite. Pentru a fi eficient, spune Ion Cânepă, secretar PCR a I.M. Sadu, un raport trebuie să fie analitic, critic și autocritic. Rapoartele generale, festiviste sunt profund dăunătoare. Trebuie multă exigență. Mai toți au spus că raportul de activitate reprezintă „un moment de evaluare autentică, critică și autocritică, a muncii comunistului.” Ce înseamnă un raport nesatisfăcător spune Gheorghe Cojocaru, secretarul PCR de la Centrul Industrial Agrar Motru care dă exemplul raportul produs de directorul Întreprinderii miniere Jilț, Dumitru Goșa, sancționat după acest raport cu vot de blam cu avertisment și eliberat din funcție. Nu a fost pe placul partidului. Un experiment a fost raportul prezentat de politrucii unei unități economice într-o ședință cu șefii altor organizații, în cadrul dezbaterilor-schimb de experiență. A făcut-o Nicolae Miloșescu de la Combinatul de Lianți și Azbociment Târgu Jiu dar rezultatul, spune nemulțumit gazetarul, nu a fost cel scontat. Raportul a fost acceptat „necritic” și nimeni dintre cei prezenți nu a simțit nevoia să pună întrebări sau să facă completări. Semn că mai sunt multe de făcut în privința exigenței, criticii și autocriticii.

Umor comunist: ICAB le-a lăsat o groapă ca amintire locatarilor din Calea Moșilor 268-270. Au venit, au săpat, au plecat. Lucrătorii aveau de făcut o reparația la canalizare și au săpat în curtea interioară a blocului, pe spațiu verde, un șanț pe care nu l-au mai astupat. Oamenii încearcă să conviețuiască cu el și vor fi puși, probabil, la următoarele acțiuni de muncă patriotică, să-l umple cu pământ, pentru a avea unde planta florile și arborii pe care-i primesc de la consiliul popular.

Peste orașul medieval Sighișoara dau năvală ctitoriile. În ultimii ani, se scrie în Scânteia, au apărut mai multe cartiere: Florilor, 6 martie I, Mihai Viteazul, Plopilor și Târnava care urma să aibă în final peste zece mii de apartamente. De la Congresul IX până în 1989 se construiseră șase mii de apartamente „cărora li se adaugă 1470 de locuințe construite din fondurile bănești ale populației precum și cămine pentru nefamiliști însumând 478 de locuri.” A mai fost construită „o mare uzină de apă, care asigură necesarul de apă potabilă și industrial la nivelul anului 2000. S-au mai construit o fabrică de pâine și alta de lactate, numărul unităților comerciale ajungând la 195.

Traian Gânju sărbătorește cu printr-un lung text encomiastic 171 de ani de la nașterea lui Karl Marx „gânditor genial, strălucit conducător al proletariatului.” El nu s-a mulțumit doar „să revoluționeze conștiința și existența oamenilor de pretutindeni prin fondarea concepției despre lume, viață și societate a clasei muncitoare, materialismul dialectic și istoric, socialismul științific și economia politică,” a și organizat clasa muncitoare împotriva orânduirii capitaliste „prefigurând trecerea la făurirea unei noi societăți, societatea socialistă și comunistă, întemeiată pe principiile egalității și dreptății în relațiile sociale, pe structuri care să elimine orice exploatare și asuprire a omului de către om.” Dar Marx fără Ceaușescu nu ar fi însemnat prea mult în România de după Congresul IX când aplicarea și dezvoltarea concepției marxiste în procesul edificării socialismului a căpătat dimensiuni fără precedent și un conținut tot mai bogat. Așa se face că nu cărțile lui Marx stau la temelia activității societății românești din vremea lui Ceaușescu, ci Programul Partidului Comunist Român și documentele PCR care au un caracter marxist-leninist creator. Dar partidul nu-i repudiază de fel pe clasicii marxism-leninismului. „Editura politică a editat în tiraje de masă scrierile fundamentale” în așa fel încât acestea să fie „larg cunoscute și studiate.” Volumul de opere, de pildă, a ajuns la volumul 37 și în 1989 erau spre publicare următoarele două volume. „Au fost editate și reeditate peste 50 de culegeri tematice din scrierile lui Marx, Engels și Lenin iar tirajul total al lucrărilor lui Marx traduse în română depășea zece milioane de exemplare.” Ceaușescu însuși e sincer și spune că și-a clădit viziunea, tezele, conceptele și ideile pe opera lui Marx, iar luările de poziție ale secretarului general PCR „validează din perspectiva epocii de astăzi viabilitatea și vitalitatea principiilor” lui Marx iar succesele înregistrate în ultimele două decenii de români sub conducerea lui Ceaușescu „demonstrează concret consecvența și fermitatea cu care partidul, sub impulsul operei teoretice și practice a secretarului său general, aplică principiile generale ale concepției revoluționare la condițiile României socialiste, aducându-și o contribuție prestigioasă la dezvoltarea acestor principii”.

Nicolae Ceaușescu îl primește pe I.D. Masliukov, prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, președintele Comitetului de stat al planificării al URSS care-i transmite, cu această ocazie, un salut cordial din partea lui Mihail Gorbaciov, președintele Prezidiului Sovietului Suprem al URSS și a lui N. I. Rîjkov, președintele Consiliului de miniștri al URSS. Ceaușescu i-a mulțumit și le-a transmis același lucru. Apoi, cei doi au avut convorbiri în legătură cu dezvoltarea schimburilor comerciale și a colaborării economice pentru perioada imediat următoare, până la finalul lui 1990. Cei doi au convenit să extindă mai mult cooperarea economică în cincinalul 1991-1995, „în spiritul înțelegerilor convenite la cel mai înalt nivel.” Cu acest prilej, spune Agerpres, Ceaușescu a insistat asupra necesității colaborării economice între țările membre CAER, „între toate țările socialiste, în interesul reciproc, al cauzei socialismului și păcii.” La primire au asistat Ștefan Andrei, vice prim-ministru al guvernului, Radu Bălan, președintele Comitetului de stat al planificării, Vasile Bulucea, ministru secretar de stat la CSP. Din delegația sovietică au mai făcut parte V.I. Smîslov, prim-vicepreședinte al CSP al URSS și alți oficiali, inclusiv ambasadorul URSS la București, E. M. Tiajelnikov. Vasile Bulucea era la CSP din 1988 după o perioadă (1979-1986) în fruntea ministerului Transporturilor. A fost și deputat în MAN între 1985-1989. A fost reciclat după Revoluția din decembrie 1989, ajungând primar al Craiovei vreme de două mandate (unul din partea Partidului Socialist al Muncii și al doilea din partea PDSR. El mai fusese primar în Cetatea Băniei și între 1973-1977. În 2008 a fost numit cetățean de onoare al municipiului Craiova. Radu Bălan nu va mai sta mult la CSP. El devine prim-secretar la Timiș cu puțin înainte de Revoluție. A fost arestat pentru complicitate la reprimarea Revoluției. A fost condamnat în 1991 la 23 de ani dar a murit în 1995, înainte de judecarea recursului.

La Ambasada Republicii Socialiste Cehoslovace a avut loc o conferință de presă cu ocazia celei de-a 44 aniversări a eliberării Cehoslovaciei de sub dominația fascistă. Vorbit ambasadorul Jan Papp care a evocat „lupta eroică a poporului cehoslovac împotriva fascismului.” Ambasadorul a vorbit și despre „contribuția ostașilor români la eliberarea țării sale.” Și în Cehoslovacia comunistă curg laptele și mierea. Țara, sub conducerea partidului său comunist „a obținut realizări remarcabile în dezvoltarea economică și socială, în edificarea societății socialiste dezvoltate în Cehoslovacia. Ambasadorul, mai spune Agerpres, a evocat, totodată, „relațiile tradiționale de prietenie și colaborare statornicite între partidele, țările și popoarele noastre și a subliniat contribuția hotărâtoare a întâlnirilor și convorbirilor la nivel înalt în dezvoltarea continuă (...) a acestor relații.”

Începe la Zürich confruntarea România- Elveția (5-7 mai) în cadrul turului doi al Competiției internaționale de tenis Cupa Davis (zona euroafricană). Din echipa României fac parte Florin Segărceanu, George Cosac, Adrian Marcu și Răzvan Itu. Pentru elvețieni joacă Jakob lasek, Corrado Mezzadri și Roland Stadler.

Ruxandra Dragomir a câștigat două turnee internaționale. La Tașkent a învins-o în finală pe sovietica Agnes Blumberga în vreme ce la Soci a întrecut-o pe românca Isabela Martin.

De vânzare: „Rachete tenis Dunlop McEnroe nefolosite”; „Căței Dog german albaștri, părinți excepționali”; „Pui Setter englez cu pedigree”; „Pături chinezești, plapumă, noi, materiale lână, pânză topită, balansoar”; „Dormitor 1930, cu două oglinzi mari, stare excepțională”; „Sufragerie, dormitor, hol, berjeră, comodă Chipendalle, birou, măsuțe”; „ Răsad garoafe Chabaud sămânță originală Sokes-catalog, floare bătută, opt culori, autorizat”;„Sufragerie Teleajen în cristal cu tapițerie pluș, șifonier Rahova cu anexă deasupra, bibliotecă stil în cristal masiv, studio furnir nuc, cu saltea lână, șifonier furnir nuc, diverse obiecte”; „Ciuaua (sic!) femelă talie foarte mică”;

Se cumpără: „Obiect decorativ sticlă multicoloră; fotoaparat mecanic – Nikon, Narciss (Canon, Contax, Leica, Exacta) dispozitiv stereofotografic (Zorki, Varex)”; „Vas, veioză Gallé sau Daum Nancy, obiecte similare pentru colecție”; „Covor original vechi”; „Rulotă mică, ușoară. Cumpăr și dispozitiv de remorcare pentru Trabant.”

La televizor, programul începe la 19.00 cu Telejurnalul. La 19.25 Tezele și orientările formulate de tovarășul Nicolae Ceaușescu – program de muncă și acțiune revoluționară. Valorificarea superioară a potențialului productiv. La 19.45, România în lume. (color) Documentar. La 20.05, Copiii cântă patria și partidul (color). Program literar-muzical-coregrafic în interpretarea unor formații pionierești și ale șoimilor patriei laureate ale Festivalului național Cântarea României. La 20.25, Rolul familiei în societatea noastră (color). Ștafeta generațiilor. La 21.05, Cinecluburile – prezență activă în munca politico-educativă. La 21.20, Univers, materie, viață (color). Emisiune de educație materialist-științifică. Istoria Pământului. Episodul VIII. La 21.35, Din frumusețile patriei. La 21,50 Telejurnalul de noapte. Programul se închide la ora 22.00.

La Opera Națională reprezentație cu Otello. La Teatrul de Operetă, Văduva veselă. La Ateneu, sala Studio, Universul artei vocale iar pe scena Sălii Mari, Concert simfonic. La Sala Mare a Teatrului Național, Hagi Tudose iar la sala Amfiteatru, Drumul singurătății. Teatrul Lucia Sturdza Bulandra pune în scenă Privind în jur cu ochi fără lumină în sala din bul. Schitu Măgureanu și A treia țeapă (sala Studio). La Nottara (sala Magheru), Micul infern și Cuibul (Sala Studio). La Teatrul Mic e spectacol cu piesa Cameristele iar la Teatrul Foarte Mic se joacă Noapte bună, mamă. La Ion Creangă, la matineu, Toate pânzele sus! Iar seara se joacă Muzicanții veseli.

Facebook Forum

Multimedia

Bădălău: Îmi cer scuze!
Așteptați
Embed

Nici o sursă media

0:00 0:01:07 0:00
Mai mult
XS
SM
MD
LG