Linkuri accesibilitate

Buletin de știri 8 iulie 1989


Nicolae Ceauşescu și Elena Ceauşescu în vizită de lucru în județul Tulcea. Hora desfăşurată în municipiul Tulcea.(29.VII.1978)

Ceaușescu și Gorbaciov toastează la dineul care marca finalul Consfătuirii Politice a țărilor din Tratatul de la Varșovia. Lui Ceaușescu paharul de vin băut atunci nu i-a priit.

Sâmbătă 8 iulie 1989

Vremea este caldă, cu cer variabil în mare măsură senin. Izolat, la munte averse de ploaie Vântul suflă slab până la moderat. Maximele termice se înscriu între 27 și 36 de grade iar minimele în general între 14 și 22 de grade.

Relatări de la întâlnirea dintre cei doi Ceaușești și cei doi Gorbaciovi, cu o zi înainte. Ceaușescu a dat un dineu în onoarea lui Gorbaciov. Nu au lipsit toasturile. Ceaușescu spune că e onorat de prezența atâtor șefi de stat și guvern veniți la Consfătuirea Comitetului politic consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varșovia, că s-au purtat discuții importante despre situația internațională și despre „problemele dezarmării nucleare, asigurării păcii și colaborării între toate națiunile lumii.” De asemenea, mai spune el enigmatic, s-au schimbat puncte de vedere în legătură cu „unele probleme ale colaborării economico-sociale, ale construcției socialiste în țările noastre.” Gorbaciov pare mai reținut. Este satisfăcut și el de întâlnire și spune că asemenea reuniuni „ oferă posibilitatea inestimabilă de a efectua schimburi de impresii asupra problemelor-cheie ale politicii europene și mondiale” de a stabili linii de acțiune comune „prin luarea în considerare a prefacerilor care au loc pe arena internațională.” Afirmă că situația din Europa a făcut o cotitură spre mai bine și în acest climat creat sub influența noii gândiri politice „s-a dovedit că este posibil să se realizeze numeroase inițiative importante ale statelor participante la Tratatul de la Varșovia.” Apoi spune că relația cu NATO evoluează pozitiv și că „în aceste, condiții organizația noastră continuă să joace rolul de garant atât al securității statelor socialiste, cât și al securității general-europene. ”

27 ianuarie 1983. Vizită de lucru la serele din Scornicești
27 ianuarie 1983. Vizită de lucru la serele din Scornicești

La încheierea secerișului orzului din întreaga țară s-a obținut o recoltă declarată de 7360 kg/hectar. Moment de bilanț: Noua revoluție agrară a mai înregistrat o victorie. După cum scrie triumfal Scânteia: „Rezultatele deosebite obținute în acest an demonstrează adevăratele posibilități ale agriculturii noastre, superioritatea proprietății socialiste, potențialul bazei tehnico-materiale create, roadele aplicării cuceririlor științei – folosirea unor hibrizi de mare productivitate și asigurarea densității optime – pun în evidență importanța transpunerii neabătute în practică a obiectivelor și exigențelor noii revoluții agrare, realismul acestora, hotărârea cu care oamenii muncii de la sate răspund chemării secretarului general al partidului pentru înfăptuirea planurilor și programelor de dezvoltare a agriculturii românești.” 14 județe au raportat că au depășit 7,5 tone pe hectar și numeroase unități agricole de stat și cooperatiste din mai multe județe au înregistrat recolte de peste 8000 și unele chiar 10 000 și 11 000 kg/ha. Se lansează chemări la întrecere pentru a termina și recoltarea grâului, operațiune pe care, firește, județul Olt a încheiat-o primul cu recolte de speriat statisticile. Elena Ceaușescu notează în agenda sa, pe 8 iulie: Petrești – orz = 8543 kg/ha, grâu = 9124 kg/ha. Aceasta era situația statistică decisă la nivel de partid și de stat pentru comuna natală a Primei tovarășe a țării, după ce Scorniceștiul a raportat recolte de peste 12 t/ha la orz.

În Tulcea, salariații din toate domeniile sunt mobilizați de chemarea partidului care-i trezește din somnul cel de moarte. Pentru că erau cam în urmă cu planul de locuințe, spune Alexandru Rizu, prim-secretar al comitetului municipal de partid, în discuția cu Gh. Atanasiu și Adrian Vasile de la Scânteia, au mobilizat cu ajutorul „activului de partid importante forțe din toate întreprinderile și instituțiile tulcene care vor contribui cu darea în folosință în termen a câtorva sute de apartamente.” Astfel că tot poporul a pus umărul la realizarea planului de locuințe că nu e așa de greu să montezi instalația sanitară sau cea electrică și nici să dai o mână de humă pe pereți sau să scoți molozul din mijlocul casei. Chiar dacă reușesc să pună oamenii la muncă, au și ei probleme cu superficialitatea și formalismul, „cu tendințe birocratice – sever criticate într-o recentă analiză a secretariatului comitetului municipal de partid.” Asta face ca gazetarii să nu aibă acum decât superlative pentru politrucii tulceni care dau dovadă de disciplină, răspundere, spirit activ și inițiativă în promovarea noului, combativitate față de neajunsuri. La Combinatul de feroaliaje care e primul pe țară (și singurul, n.S.S.) care are o asemenea activitate sunt profund implicați în obținerea feromanganului afânat „sarcină primită de la secretarul general al partidului cu prilejul vizitei de lucru întreprinse aici” numeroși politruci din activul comitetului municipal. „Tovarășii din activ au dat, totodată, un sprijin susținut muncii politice și organizatorice din unele unități ale combinatului, cum ar fi uzina de produse refractare bazice, unde organizațiile de partid au fost întărite numeric și îndrumate să se implice mai mult în buna desfășurare a procesului de producție,” spune și maistrul Vasile Raiciu, secretar adjunct al comitetului de partid. Una dintre metode este „întâlnirile deschise”, de regulă lunare „care permit abordarea ad-hoc a cele mai largi game de probleme. Multe s-au discutat în aceste ședințe în care toată lumea avea libertatea să dea indicații și soluții. Firește, nu toate lucrurile se desfășoară cum trebuie. De pildă, la întreprinderea antrepriză de construcții montaj, activul de partid mai mult stă și nu se implică iar consiliul de control muncitoresc „n-a avut mult timp un program concret de activitate și, în consecință, comitetul de partid nu și-a adus contribuția cuvenită la urmărirea și impulsionarea îndeplinirii planului.” Nici comitetele de partid din comerț, poștă și telecomunicații și alte întreprinderi și instituții comisiilor pe probleme nu prea au activitate „nu-și trăiesc viața, nu se întâlnesc decât foarte rar, complăcându-se într-o stare de lâncezeală.” Gazetarii cred că dacă s-ar mai face niște comisii „care să se implice cu mai multă continuitate în activitatea politică și organizatorică” și să urmărească economisirea metalului, reducerea consumurilor, creșterea productivității muncii, Tulcea nu ar fi doar paradisul păsărilor ci și cel al socialismului multilateral dezvoltat. Per total, însă „bizuindu-se pe experiența bună de până acum – care se cere mult mai larg popularizată și răspândită – contribuția activului de partid din municipiul Tulcea va confirma prin fapte marile disponibilități pe care le are.”

Moare (6 iulie) compozitorul Alexandru Pașcanu, născut pe 3 mai 1920 (București). A studiat muzica și Dreptul. A fost profesor de muzică la Conservator din 1952 până în anul morții la armonie și orchestrație. A publicat un consistent tratat de armonie. A compus lucrări camerale, corale, simfonice, a primit premiile Festivalului Național Cântarea României, al Academiei RSR, al Uniunii compozitorilor și numeroase alte premii internaționale.

Victor Felea este exasperat, în Jurnalul său, de felul în care arată presa literară: România literară (nr.27). „Mai bine de o treime din pagini e acoperită cu documente politice oficiale. Nu fac excepție nici celelalte reviste.”

Liviu Ioan Stoiciu consemnează în Jurnalul său că a aflat că restructurările (40 %) inclusiv în cadrul „aparatului de stat și de partid (16%) vor veni după ce se va încheia Congresul al XIV-lea PCR – motiv de stres, de satisfacție trecătoare, stăm cu toți cu inima strânsă.” Apoi găsește un citat în Milcovul, ziarul PCR din Vrancea, în care Niculina Moraru „prim-secretara PCR Vrancea spunea că: S-au înregistrat un număr mare de ore nelucrate, un volum important de refuzuri de calitate, mulți muncitori nu-și realizează zilnic normele de lucru, ceea ce dovedește că în multe unități se încalcă disciplina tehnologică și ordinea, se manifestă toleranță păgubitoare față de risipă, față de cei care nu-și îndeplinesc în mod riguros sarcinile ce le revin.” Apoi susține ironic că membrii CC al PCR nu trebuie să se teamă de restructurări, tocmai se decisese creșterea numărului de la 446 la 455 (un membru CC va fi ales de 13 000 de membri de partid iar un membru supleant de 21250) – „ei ce mai muncesc pe brânci în țara asta, nu mă mai miră nimic, suntem un popor de membri de partid.”

Se fac totuși angajări: „Caut femeie îngrijire copil doi ani zona 11 septembrie”; „Teatrul Fantasio Constanța organizează concurs pentru ocuparea locurilor vacante :secția de balet contemporan și clasic patru posturi balerine, două posturi balerini, secția revistă – patru posturi balerine, un post solistă balet, două posturi balerini, un post solist vocal, un post actor, două posturi instrumentiști (vioară, saxofon); secția muzicală pentru copii și tineret – un post actor, un post actriță, un post instrumentist (saxofon)”; „Căută persoană pentru supravegherea băiețel 3 ani (cunoscătoare engleză), zona Vatra Luminoasă, Parcul 23 August”

De vânzare: „Vitrină și măsuță rotundă Chipendalle, lampă plafon, sufragerie, paravan alamă și bronz stil, dulap haine, oglindă venețiană, patefon, statuetă alabastru, rame tablou, îmbrăcăminte damă, rotisor, robot bucătărie, piedestal marmură, lână saltea”; „Frigider Saratov, cuier, scurtă 3/4 geans prespălată”; „Canapea pat elegantă (1,15 m lățime) cu două fotolii, comodă Chipendalle, birou, măsuță mobilă hol”; „Sufragerie completă cu sculptură dormitor stil Chipendalle garnitură hol, studio pat, fotolii Mignon, desk, tunner și amplificator Electronica cu boxe Philips”; „Mobilă sufragerie culoare deschisă, lemn masiv, modernă mochete, draperii, vitralii plumb, sobă motorină”

Se cumpără: „Bibliotecă Rambuc. Vând bibliotecă Luceafărul pe furnir de stejar, nouă, fără șifonier, convenabil”; „Masă rotundă cu scaune, secreter, comodă și bufet cu două uși stil”; „Covor sau carpete originale Karamaniu, Sine, Sumak.”

La televizor, programul începe la 13 cu Telex. Apoi, la 13.05, La sfârșit de săptămână. Apoi, la 14.45, Săptămâna politică. După 15.00 programul se întrerupe. Apoi la 19, Telejurnalul, La 19.30, Sub tricolor, sub roșu steag. La 19.45, Ctitorii ale Epocii de aur SO nouă stea în salba de lumină, Reportaj. La 20.05, Mândru cântec românesc. Muzică populară. La 20.40, Film artistic. Un om în loden. Producție a Casei de filme Unu. Cu Victor Rebenciuc, Ovidiu Iuliu Moldovan, Constantin Diplan, George Constantin, Mircea Albulescu, Tănase Cazimir etc. Scenariu: Haralamb Zincă, Nicolae Mărgineanu. Regia: Nicolae Mărgineanu. La ora 22.00 Telejurnal iar la 22.15, Romanță, bine te-am găsit.

Un om în loden este un thriller din 1978 bazat pe romanul Moartea vine pe bandă de magnetofon al lui Haralamb Zincă. Victor Rebenciuc este inginer de la Institutul de Geologie și are informații secrete despre resurse strategice. Primește amenințări cu moartea (scrise la o demodată mașină Continental), telefoane de avertizare acasă și la serviciu, perturbând procesul de producție și băgându-l pe conștiinciosul inginer în depresie. Noaptea, i se pare că aude un râs bărbătesc. Găsește o bandă de magnetofon. O ascultă, apoi primește un telefon prin care este anunțat că în scurtă vreme va fi ucis. Sora lui este împușcată în lift de un misterios om în loden. Inginerul este luat de securitate cu salvarea (!!) ca să i se asigure protecția. El însă vrea singurătatea, nu se știe de ce, cu toate că empatia ar fi trebuit să-l impulsioneze să vadă ce e cu sora lui. Agenții securității, în frunte cu Mircea Albulescu și Ovidiu Iuliu Moldovan și Constantin Diplan devin necondiționat îngerii lui păzitori în lupta cu răul și apelează la toate mijloacele specifice că scopul scuză mijloacele și binele trebuie să triumfe. Fac percheziții, presiuni, amenință, filează, ascultă telefoane, interceptează corespondență, bagă lămpi în ochii suspecților (nu ostentativ... așa, din întâmplare). Lipsesc bătăile și tortura, dar fac totul pentru a fi utili. Adică îl apără pe inginer de rele filându-l necontenit. Sora se recuperează bine. Este prins după o lungă amușinare elementul periculos: un fost legionar, trădător, fugit în străinătate cu zeci de ani în urmă. Un film regizat imediat după „defectarea” lui Ion Pacepa, cu mesajul pozitiv: Securitatea vă scapă de rele. Filmul era și îndrăzneli stilistice, unele secvențe hollywoodiene involuntar comice (după o luptă cu agentul de securitate, un erou secundar dar negativ este aruncat peste balustradă pe caldarâm), ceva suspense... numai bun pentru regretele nostalgicilor care-și doresc și azi ca Big Brother să ne protejeze.

Facebook Forum

19.12.89 - Actualitatea românească: Ediție specială (II)
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:39:57 0:00
1989
Latest episode
19.12.89 - Actualitatea românească: Ediție specială (II)
1989
1989

Subscribe

Abonează-te
XS
SM
MD
LG