Linkuri accesibilitate

Buletin de știri 8 mai 1989


Nicolae Ceauşescu la expoziţia consacrată aniversării a cinci decenii de la crearea P.C.R.- discuţie amicală cu Gheorghe Cristescu, primul secretar general al P.C.R. (1921-1924). Fototeca online a comunismului românesc; cota:55/1971

Luni 8 mai 1989

Soarele răsare la ora 5.57 și apune la ora 20.28. Vreme închisă, cer înnorat, ploaie sau burniță în toată țara. Temperaturile maxime se situează între nouă și 12 grade, minime între 2 și 7 grade, cu mici variații. Vânt slab în nord, moderat în sud, la 44 km/h cu rafale de până la 61 km/h.

Se sărbătorește pe toate vocile ziua de naștere a Partidului Comunist Român (8 mai 1921), „eveniment care a înrâurit în mod decisiv destinele țării și oamenilor săi” după cum spune Șerban Cionof în Scânteia tineretului. De-a lungul celor 68 de ani, partidul a ajuns să coordoneze totul, să dispună de tot și toți, să fie „centrul vital al întregii societăți”: „Niciodată un partid politic nu și-a asumat și nu și-a exercitat cu atât vigoare, curaj și consecvență misiunea de a apăra și promova drepturilor celor care reprezintă cel mai minunat și mai valoros tezaur al umanității – poporul.” Nu indivizii, ci poporul. Iar gazetarul, face un legământ suprem în numele poporului: „să nu precupețim niciun efort, să ne consacrăm întreaga energie și pasiune creatoare cauzei socialismului, progresului și păcii. Acesta este legământul nostru suprem în fața partidului, a secretarului său general, tovarășul Nicolae Ceaușescu, acesta este angajamentul nostru cel mai înalt și mai demn.”

Munca, tinerețea, partinitatea și gloria noastră românească.
Al. Andrițoiu, poet de prima pagină

Alexandru Andrițoiu, poet de curte și de primă pagină, se miră și el, în România literară, de multele sărbători : „Cu cifre rotund-aniversative (...) aceste evenimente sunt perlate la începutul lunii mai parcă să-și ritmeze anume menirile ca în paginile unei epopei de legende și eroism.” Curată numerologie, „ca în Pithagora, numerii ies din aritmetica lor, capătă o simbolistică reflexivă și se sacralizează.” Mai întâi Întâi Mai, căci cum putea începe șirul sărbătorilor decât cu sărbătoarea muncii, urmată apoi „în osmoză totală cu primăvara, sărbătoarea tinereții.” Iar tinerețea nu este doar frumoasă și romantică ci și garanția schimbului de generații, „preluarea unui mesaj național și politic” căci nu e întâmplător că la 1 Mai 1939 „tocmai doi tineri comuniști aveau să zdruncine liniștea picotitoare a oligarhiei românești cu verbul lor încins.” În fine mai apoi vine ziua de 8 Mai, Ziua partidului, pe care poetul o serbează înlăcrimat de amintiri. I-a cunoscut pe toți cei care au pus bazele partidului dar mai tare îl emoționează amintirea poetului Neculuță care,de altminteri, pare să-i fi fost maestru dacă ne luăm după calitatea versurilor.„Partidul a fost unica forță capabilă să polarizeze toate forțele democratice în preajma sa. Dovada supremă pentru noi, oamenii de cultură, este că în rândurile partidului ale simpatizanților sau cel puțin ale celor care aprobau linia sa, s-au înrolat cele mai valoroase și mai distinse spirite din literatură, artă și știință, protestând, sub pavăza comuniștilor, împotriva fascizării țării, împotriva dictaturii carliste și antonesciene. Scriitori de seamă. Universitari de la București, Cluj și Iași. Academicieni. Trunchiul de platină al gândirii și simțirii românești. Pe baricade în anii războiului.” Numărătoarea continuă cu Ziua Victoriei. Pe toate le cuprinde luna mai, spune poetul: „Pacea rămâne însă bunul suprem. Iar luna Mai le aduce în pace pe toate: partidul păcii, munca pașnică, tineretul din țara tinereții fără bătrânețe și primăvara ca o emblemă în țara doinei cu frunză verde, a ciocârliei cu zborul spre soare” etc.etc. Pe scurt: Munca, tinerețea, partinitatea și gloria noastră românească.

Ion Șinca - 1 Mai 1939. Tablou din expoziția jubiliară reprodus în presa vremii
Ion Șinca - 1 Mai 1939. Tablou din expoziția jubiliară reprodus în presa vremii

Andrițoiu nu poetiza degeaba. În paginile revistei, Marian Constantinescu publică un reportaj-mamut despre expoziția dedicată începutului de mai la Muzeul de artă al Republicii Socialiste România, de fapt, „un eveniment ce contribuie la reliefarea remarcabilei activități revoluționare, patriotice a tovarășului Nicolae Ceaușescu, a tovarășei Elena Ceaușescu, cinstiți de poporul nostru, cinstiți de partidul nostru.” Inaugurarea s-a făcut cu băi controlate și homeopate de mulțime: „pionieri, șoimi ai patriei, elevi, studenți, oameni ai muncii au ținut să fie martorii acestui important eveniment.” Cum arăta expoziția și ce conținea? Nu e greu de imaginat. Ne spune în amănunțime gazetarul: la intrare, arcuri festive, flori, afișe, mari panouri cu lozinci. Apoi portretul lui Ceaușescu încadrat de drapele roșii și tricolore („marcând cele două evenimente aniversare”) În prima parte a expoziției sunt nenumărate documente contemporane cu organizarea pentru prima dată a zilei de 1 Mai. „O altă serie de documente amintește de crearea, în 1893, pe baza principiilor socialismului științific, a primului partid politic al clasei muncitoare” apoi, întemeierea PCR și, pe alte panouri, colaje expresive cu Războiul de independență, Marea Unire, „lupte duse de-a lungul veacurilor, de poporul român împotriva cotropitorilor.” În expoziție se află și două ansamblu statuare „în centrul cărora se află cele două mari personalități ale României moderne: tovarășul Nicolae Ceaușescu și tovarășa Elena Ceaușescu, revoluționarii de numele cărora se leagă toate mărețele ctitorii ale ultimilor 24 de ani.” Pe una dintre ele scrie „ctitor de istorie” și „ctitor de țară.” În această secțiune se află „o întreagă hartă a realizărilor socialismului din România” un lung șir de fotografii de la vizitele de lucru mai peste tot. În fine, în continuarea secțiunii dedicate ctitoriilor, „se află marile opere care au stat la baza fundamentării socialismului în România” adică volumele din ciclul România pe drumul construirii societății socialiste multilateral dezvoltate din seria de Opere alese, culegeri de texte în colecția „Din gândirea social-politică, economică, filosofică a președintelui Românie ” (care, precizează gazetarul politruc, „constituie o monumentală operă teoretică, cu aspecte profund originale.”) Pe lângă acestea mai sunt, firește, și traducerile apărute peste hotare dar și diferite volume dedicate lui Ceaușescu „apărute în prestigioase edituri din multe țări ale lumii.” Un alt spațiu e marcat de portretul Elenei Ceaușescu. Acolo se găseau numeroasele ei volume care „au contribuit și contribuie (...) la îmbogățirea patrimoniului cunoașterii naționale și universale.” În fine, gazetarului îi atrage atenția o fântână în trepte amenajată chiar în mijlocul expoziției. Este încadrată de aranjamente florale care sugerează „permanenta legătură între generațiile revoluționare. Între generațiile de luptători, de creatori, de muncitori, de constructori, de visători.”

Gabriel Unteanu explică pe îndelete în Scânteia tineretului ce se ascunde în Raportul referitor la cifrele de școlarizare și în intențiile de reformă din educație. Acesta nu prevede doar „minunate condiții de formare și afirmare multilaterală a personalității tinere” ci și, după cum cere Ceaușescu, „îmbunătățirea pregătirii tehnice și profesionale” și odată cu aceasta, „să fie perfecționată în continuare predarea științelor sociale, astfel încât toți elevii și studenții să crească și să se dezvolte în spiritul concepției materialist-științifice despre lume și viață pentru ca educația să se mențină la nivelul mereu mai ridicat al competiției mondiale.” Tocmai de aceea se prevede mărirea cifrei de școlarizare la liceu toate formele de învățământ cu două mii de locuri și de asemenea, distribuirea elevilor în proporție de 94% la liceele industriale, de silvicultură sau economice și 6 % la celelalte. Absolvenții trebuie să poată intra imediat în câmpul muncii, pentru a realiza obiectivele din planul de dezvoltare economică. „Pentru a face față acestei competiții trebuie o permanentă asimilare a noului, realizarea unei personalități creatoare complexe, revoluționare, multilateral dezvoltate.” Și cu ajutorul lui Nicolae Ceaușescu și al savantei de renume mondial, învățământul românesc va ajunge „un factor esențial de cultură, civilizație și progres ca temeiul sigur al istoriei viitoare a României socialiste și comuniste.”

Crucea Roșie, anunță Agerpres, și-a sărbătorit Ziua internațională „într-un climat de puternică însuflețire și angajare patriotică, revoluționară, generate de marea izbândă a României socialiste de a lichida plata datoriei externe.” A marcat această zi prin muncă: a organizat laolaltă cu unitățile sanitare, organizațiile de copii și de tineret, cu sindicatele și organizația de femei activități în instituții, întreprinderi, pe șantiere, la orașe și sate, conferințe, simpozioane, gale de filme și concursuri cu tematică specifică muncii lor (însușirea noțiunilor teoretice și formarea deprinderilor practice privind acordarea primului ajutor, igiena individuală și colectivă, întemeierea tinerei familii). Consiliul Național al Crucii Roșii a organizat un simpozion cu tema:„Grija pentru sănătatea și vigoarea tinerei generații – latură importantă a politicii sanitare a partidului și statului nostru.” Concursul aflat la a XI-a ediție are loc sub umbrela Festivalului național Cântarea României și „întregește gama acțiunilor de educație sanitară, acțiuni cu un puternic caracter permanent” printre acestea numărându-se cercurile „Prietenii Crucii Roșii”, „Cinci minute de control igienic”, „Viitorii donatori onorifici de sânge” sau concursul „Sanitarii pricepuți”, acțiuni înscrise în „Programul-cadru privind educația sanitară a preșcolarilor, elevilor și studenților.” Societatea de Cruce Roșie are 7,5 milioane de membri. S-a întărit organizatoric „afirmându-se tot mai activ în viața întregii țări, împreună cu celelalte organizații de masă și obștești, la îndeplinirea exemplară a sarcinilor specifice pentru îmbunătățirea stării de sănătate a populației, pentru creșterea necontenită a tinereții și vigorii națiunii.” În finalul adunărilor care au marcat evenimentul, „în numele milioanelor de membri ai Crucii Roșii din România (...) s-a dat expresie sentimentelor de profundă dragoste și recunoștință față de tovarășul Nicolae Ceaușescu (...) față de tovarășa Elena Ceaușescu pentru grija statornică acordată îngrijirii sănătății populației.” Pentru a marca evenimentul s-a deschis „o expoziție republicană” „Pentru sănătate și umanitate”, la Muzeul de istorie al partidului comunist, a mișcării revoluționare și democratice din România.

La Palatul Sporturilor și Culturii din București s-a desfășurat meciul tur al finalei Cupei Campionilor Europeni la handbal masculin. S-au confruntat campioana României Steaua care era a patra oară în finala competiției și campioana URSS, S.K.A. Minsk. Steaua care câștigase toate cele opt meciuri anterioare, și-a înfrânt adversara la o diferență de șase goluri (30-24) Principal marcator a fost Marian Dumitru (a marcat zece goluri) iar echipa română a fost mereu în avantaj. Căpitanul echipei, Vasile Stângă, a marcat de șase ori. Portarul Tudor Vasile a apărat două lovituri de la șapte metri. Antrenorii echipei Steaua: Radu Voina și Ștefan Birtalan.

Campionatul republican de handbal feminin a fost câștigat de Chimistul Râmnicu Vâlcea (care a câștigat și Cupa IHF), urmată de Mureșul Tg.Mureș și Știința Bacău (care a câștigat Cupa Cupelor).

La Campionatele europene masculine de gimnastică desfășurate la Stockholm, România a câștigat două medalii de argint: la bară fixă Nicușor Pascu și Cristian Brezeanu la sol. La sărituri Marius Gherman a cucerit bronzul.

De vânzare: „Răsaduri de garoafe câmp butași garoafe seră și crizantemă”; „Convenabil sufragerie stil, ladă zestre-Florentină, bibliotecă, birou Triumf, diverse piese mobilier, covor oltenesc, lustre”; „Televizor Diamant, aspirator Ceaika, covoare, mobilă diversă, pătuț copil, mini Pegas, panel”; „Pianină Hans Berlin, stare bună, 3 pedale, placă de bronz, claviatură fildeș, abanos”; „Mașină de cusut Singer, frigider Fram, aragaz două ochiuri, plăci patefon, covor, canapea, oglindă, aragaz voiaj, îmbrăcăminte, încălțăminte femei, bărbați”; „Pavilion 112 familii, stupi, ceară, centrifugă, roi, aparat venin. Cumpăr modele goblen, Telecolor”; „Aragaz voiaj două ochiuri, două butelii 4,5 kg”; „Vând rochie albă de ocazie din broderie, model deosebit, măsură 42-44. Cumpăr albume foto chinezești”; „Pardesiu, costum bărbătesc perfectă stare, monument funerar.”

Se cumpără:„Bețe schi 1,10-1,30 deosebite, cască alpinism nouă, telefon memorii import, ochelari schi deosebiți”; „Incubator, șifonier cu 3 uși, canapea extensibilă”: „Haină damă astrahan sintetic, măsură 50-52, croială bogată”

La televizor programul începe la ora 19.00 cu Telejurnalul. La 19.25, Înaltă responsabilitate pentru destinele edificării socialismului în România. Documentar (color) La 19.45 Odă partidului biruitor. Spectacol literar-muzical-coregrafic (color) La 20.15, Ctitorii ale Epocii de Aur (color) Demnitatea de a fi membru al Partidului Comunist Român. La 20.35, Tezele și orientările formulate de tovarășul Nicolae Ceaușescu – program de muncă și acțiune revoluționară. Dezvoltarea intensivă, organizarea și modernizarea industriei pe baza celor mai noi cuceriri ale științei și tehnicii. Documentar (color) La 20.55, Știința – forță nemijlocită de producție. Documentar (color) La 21.10 Din lumea capitalului. Documentar (color) La 21.35 Tezaur folcloric (color) Cântecul, pagină vie din istoria neamului. La 21.50 Telejurnal. Programul se închide la ora 22.00.

La Teatrul de Operetă spectacol cu Silvia. La Ateneul Român, Valori camerale românești. Pe scena Teatrului Național (Sala Mare), Ucenicul vrăjitor. În Sala Amfiteatru, Roma și tezaurele sale de artă (prezintă Victor Simion). La Teatrul Mic se joacă Maidanul cu dragoste iar Teatrul Foarte Mic, Lewis și Alice. La Sala Majestic a Teatrului Giulești are loc Cenaclul de dramaturgie al revistei Teatrul: Nu mai plânge, draga mea de Petre Sălcudeanu (spectacol-lectură) Tot la Sala Majestic a Teatrului Giulești, dar seara, Teatrul evreiesc de stat are reprezentație cu Sonata Kreutzer.

La cinema rulează România – o țară în plină dezvoltare, Străzile au amintiri. La cinematograful Lumina Ciclul de filme românești Victoria împotriva fascismului – oglindită în film: Pădurea de fagi; O vară cu Mara, Vacanța cea mare, Maria și Mirabela în Tranzistoria, Sosesc păsările călătoare, Alo, aterizează străbunica, Cântecele lui Benny More, Agentul de legătură nr.8.

Facebook Forum

Multimedia

Bădălău: Îmi cer scuze!
Așteptați
Embed

Nici o sursă media

0:00 0:01:07 0:00
Mai mult
XS
SM
MD
LG