Miercuri 8 martie 1989
Soarele răsare la ora 6.41 și apune la ora 18.11. Vreme în general închisă mai ales în nord și în est. Acolo cerul e mai mult noros, vor cădea pe aolocuri ploi slabe. În nordul extrem cad lapoviță și ninsoare. La munte, ninge. În celelalte părți ale țării vremea va fi frumoasă. Temperaturi maxime între cinci și 10 grade în nord și est și între opt și 16 grade în restul țării. Minimele nocturne sunt cuprinse între minus cinci și plus cinci grade.
Sărbătorile erau dedicate pe rând sau deopotrivă lui Ceaușescu și consoartei. Aparent, ziua de 8 Martie îi era dedicată de obișnuita echipă de serenade politice (politruci, activiști, istorici, „creatori de frumos”, culturnici și intelectuali) Primei consoarte, fiind în primul rând ziua ei (că abia ce fusese numită prin decret Erou al RSR pe 7 ianuarie) și, doar în al doilea rând, Ziua Femeii. Nu e de mirare că România liberă deschide pagina dedicată „Femeilor -Aleasă cinstire, prețuirea întregii națiuni” cu „Omagiul” scris de unul dintre veteranii slugărniciei lirice de partid și de stat, Victor Tulbure. Luptându-se cu majusculele și perifrazele, semn că are numai lucruri însemnate să ne comunice, poetul spune că toate cuvintele asociate cu lumina, aurul, flăcările pe comori „trezite de a inimii bătaie/ cuvintele-nfășurate-n trei culori/ de aur, de văzduh și de văpaie” trebuie adunate azi în cântul cel mai drag „spre slava Celei care,/ alături de al Patriei Erou în slăvi ne urcă tricolorul steag/ pe culmile izbânzii viitoare, / spre comuniste zări, pe drumul nou/ Al Epocii de aur și lumină/Ea, luminoasa Țării Eroină.” Iar Mihai Negulescu, în Scânteia nu are niciun dubiu: femeia (citește Elena Ceaușescu) este Mama neamului, matricea originară, „femeie-mamă unui vrednic neam -/ din graiul ei primim și vis și soare:/ și-n scurta clipă, dor de mii de ani.” Nicicând nu a fost mai clară istoria cuvântului familie. Sau femeie.
Tot luminoasă este, pentru Ion Crânguleanu, prima femeie a neamului, pe care însă, pudic, nu o numește în poemul său în proză în care cântă femeia „adevăr și mister, (...) taină și vis.” „Fructul, sfera, perfecțiunea cosmică se întrec, se întreabă și se cuprind cu ea” psalmodiază Ion Crânguleanu adăugând exaltat „Iat-o împărțind cu noi, în chip plenar, soarta zborului și pe cea a rodniciei; savant de renume mondial și om politic, mamă sau pilot, soră sau țesătoare, om de știință sau agricultoare, zidar sau studentă, vorbind în fața unei flori, a unui copil ori la tribuna congreselor partidului. Ea este om de partid și de stat cum tot așa este soție și mamă - ființă asemănătoare în har și frumusețe cu lumina.” Și tot așa pentru încă alte o sută de metafore bine însiropate dedicate unei femei mai degrabă arhetipale, căci cum putea fi Elena Ceaușescu altminteri? Cifrul acestor rânduri evlavioase și cumva fără destinatar publicate în România liberă este descâlcit tot de Crânguleanu cu versurile din Scânteia apărute în aceeași zi. Acolo el ne lămurește către cine trage cu ochiul atunci când omagiază femeile: paradoxal, este însuși Nicolae Ceaușescu. „Omul muncii și-al Mulțimii e lumină,/ Dăruindu-și tinerețea lui înaltă și deplină;/ Omul - Ceaușescu - glas de rod și țară,/ Grai de omenie între lumi, aleasă primăvară. // Lângă fruntea lui, Elena Ceaușescu știe/ Parte și lumină, gând curat să-i fie. Din iubire, sugletul știind să-și deie României, este rază și femeie.// Iată, gîndul ni se-nalță cu poporu-n toate: Inimile lor ni-s viață în cetate.” Ion Crânguleanu este unul dintre cei mai tenace poeți de curte cu zeci de volume publicate dintre care câteva (Întemeietorul, Omul-lumină) dedicate lui Nicolae Ceaușescu. După cum se vede, era în stare oricând să-și schimbe muza dacă circumstanțele i-o cereau.
Crânguleanu este doar unul dintre miile de titani ai literelor care i-au dedicat și acest 8 Martie academicianului și omului de știință de renume mondial, Elena Ceaușescu. Dar nimeni nu uită să-l pomenească în orgiile encomiastice pe primul loc pe Nicolae Ceaușescu căruia chiar și femeile de carieră (de pildă Carmen Nan, secretara Comitetului de partid de la Întreprinderea de piese radio Băneasa) îi mulțumesc „pentru noul statut de care se bucură toate femeile în România socialistă, pentru cadrul deosebit creat, de afirmare a lor în întreaga viață politică și socială a țării.” Și cine poate fi un mai bun exemplu de realizare decât „academician doctor inginer Elena Ceaușescu, eminent om de știință de prestigiu internațional” care însuflețește femeile permanent să contribuie „tot mai activ și responsabil la întreaga creație materială și spirituală a țării, la traducerea în fapt a programelor și măsurilor adoptate de către conducerea superioară de partid și de stat, cu deosebire a celor ce privesc afirmarea plenară a femeilor în domeniile de înaltă creativitate tehnică, slujind progresul patriei.”
Nu e de mirare că, recunoscătoare pentru măsurile luate de partid, femeile care au participat la adunarea festivă din Capitală consacrată zilei de 8 Martie, se întorc chiar de Ziua lor cu privirea extatică spre șeful lor suprem și îi scriu o telegramă de mulțumire transmițându-i că-și îndreaptă „gândurile lor de fierbinte recunoștință, de aleasă prețuire și profund respect către dumneavoastră, mult stimate tovarășe secretar general Nicolae Ceaușescu, ilustru conducător de partid și de țară, cel mai iubit fiu al poporului român, ctitor strălucit al României socialiste moderne, Erou între marii eroi ai neamului, revoluționar patriot, genial gânditor a cărui viață și activitate sunt consacrate de peste 55 de ani progresului și înfloririi patriei străbune” etc.etc.etc. Nici mama lui nu i-ar fi spus așa! Dar ce voiau ele de la comandatul suprem al tuturor femeilor și bărbaților? „Vă rugăm să primiți, și cu acest prilej sărbătoresc, profundele noastre mulțumiri pentru preocuparea dumneavoastră constantă față de ridicarea continuă a nivelului de trai material și spiritual al întregului popor, pentru recenta majorarea a retribuțiilor personalului muncitor” etc. În fine, își amintesc pe un ton mai potolit și de principala sărbătorită, mama tuturor mamelor:„Aducem, totodată, un cald omagiu mult iubitei și stimatei tovarășe Elena Ceaușescu, simbol al muncii creatoare, al îmbinării exemplare a marilor răspunderi ale militantului politic cu cele ale omului de știință, caracterizat prin cea mai înaltă răspundere față de cauza progresului, păcii și înțelegerii între popoare.” Și cum pot să-și demonstreze devotamentul față de sfânta familie decât promițând că vor milita „cu devotament patriotic și spirit revoluționar împreună cu întregul popor”, pentru a întâmpina Congresul XIV și 23 august cu cele mai bune realizări. La solemna adunare a femeilor din Capitală au participat nume grele din linia a doua a partidului: Lina Ciobanu, Miu Dobrescu, Constantin Olteanu, Suzana Gâdea, Ana Mureșan, Barbu Petrescu, Poliana Cristescu, secretar al CC al UTC, președintele Consiliului Național al Organizațiilor Pionierilor etc.etc. Au mai participat și soții ale unor șefi de misiuni diplomatice acreditați la București. „În numele milioanelor de femei din România s-a adus și la această sărbătoare un vibrant omagiu vieții și activității creatoare a tovarășei Elena Ceaușescu, militant de frunte al partidului și statului, strălucită personalitate a științei, care aduce o contribuție de seamă la elaborarea și înfăptuirea politicii interne și externe a partidului, la înflorirea continuă a României socialiste.” Telegrama transmisă de reprezentantele acestei adunări nu a fost singulară. Adunări similare au fost organizate și la nivel local și, într-o contaminare de masă amintind de flagelanți sau de dansul Sfântului Andrei, toată lumea a transmis telegrame la fel de înflăcărate, scrise cu același verb vibrant ca toate textele de mai sus și către același destinatar: Nicolae Ceaușescu. Soția lui nu a primit niciuna. Probabil că i-a transmis soțul ce era de transmis.
Tot despre Ceaușescu vorbește Ana Mureșan, președinta Consiliului Național al Femeilor, care-l laudă pentru politica față de femei. De altfel ce altceva și-au pus în gând toate femeile „participante active la monumentala operă condusă de PCR de edificare în patria noastră a unei vieți noi, demne și libere...” decât să contribuie la înfăptuirea grandioaselor și profundelor „transformări revoluționare din Epoca Nicolae Ceaușescu, înscrisă pentru totdeauna cu litere de aur în istoria poporului român” și să transmită „un suprem omagiu” exprimându-și „sentimentele lor fierbinți de prețiuire și recunoștință, de înaltă cinstire, tovarășului Nicolae Ceaușescu.”
La Cluj, în sălile Muzeului de artă s-a deschis salonul de primăvară Femina, „tradiționala manifestare organizată de comitetele județean și municipal ale femeilor”, ne informează Agerpres. „Aducând un cald omagiu femeilor din întreaga țară, salonul prezintă un sugestiv bilanț al muncii femeilor din municipiul de pe Someș (...) În cadrul salonului sunt prezentate noi modele de confecții și tricotaje, țesături, încălțăminte, obiecte de menaj, de podoabă, cosmetice, create în ultima perioadă în unitățile de profil din județ.”
La Craiova, Centrul de creație și cultură „Cântarea României” a găzduit simpozionul „Noul statut social al femeii în România socialistă” urmat de spectacolul omagial „Din toată inima.” În filaturile și întreprinderile de stofe din Miercurea-Ciuc, Gheorgheni, Topliceni, dar și în alte localități ale județului Harghita au avut loc simpozioane pe teme ca „Femeia - prezență activă în viața economică și social-culturală a patriei”, „Rolul crescând al femeii în devoltarea și înălțarea patriei pe noi culmi de progres și civilizație” și altele asemenea. La Alexandria cu ocazia Zilei Femeii au fost prezentate expuneri despre concepția PCR și a lui Nicolae Ceaușescu, cu privire lalocul și rolul femeii în actuala etapă a construcției socialiste.
Doina Jela nu are vreme de sărbătorit. Ea scrie în Telejurnalul de noapte: „Cartela mea pe luna martie. Alimentaţia noastră raţională, vasăzică : un kilogram zahăr, un sfert de pachet de unt, un sfert de pachet de margarină, jumătate de kg de făină, un litru de ulei. Neobişnuită, şi trăind până acum din raţiile aduse de două ori pe an de frate meu, mi se pare incredibil că cineva s-a gândit la aceste simbolice cantităţi de alimente raţionalizate. Şi dacă e imposibil ca după luni şi luni să mai încerci, ori de câte ori le vâri în sacoşă, vreo senzaţie de ceva, nu se poate, totuşi, ca umilinţa şi ruşinea să nu se adune şi să nu lucreze, ca o boală ascunsă.”
Cândva în acele zile I.D. Sârbu scria, citind și răscitind „cu religiozitatea, noaptea târziu”, Marea Neagră a lui Gheorghe I. Brătianu: „(...) mă cutremur citind studiul introductiv al lui Victor Spinei și încep a număra morții, victimele ucise în timpul vieții mele nu departe de soarta și infernul propriu... La vârsta de numai 55 de ani (1898-1953) a murit „în împrejurări speciale”... „ ceea ce, scrie Spinei, îl apropie prin similitudinea situației (Sighet, n.n.) de C.C. Giurescu, P.P. Panaitescu, V. Papacostea, I.I. Nistor, I. Lupas, Al. Lapedatu, Silviu Dragomir, Z. Pâclișanu, T. Sanciuc-Săveanu, E. Lăzărescu, Al. Marcu și de numeroși alți colegi de generație...” Noaptea, în acei ani după eliberare, pe toate porțile culturii noastre plecau spre moarte cărturarii noștri, pe aceleași porți soseau fiii generației spontanee de staliniști ad-hoc. Sectorul Istorie și Filosofie a dat cel mai mare număr de martiri. Istoria lui Roller trebuie neapărat publicată și comentată. În studiul introductiv, în chenare negre, trebuiesc pomenite numele și biobibliografia acelor istorici martiri care au fost uciși pentru ca ideea Roller să poată triumfa.”
Se fac angajări „Întreprinderea de Stat Decorativa din București (...) încadrează potrivit Legii 12/1971 următorul personal: portari, instalator sanitar, țesătoare, sudor autorizat, primitor-distribuitor, artist plastic (grafician)” „IACERD-Antrepriza Dâmbovița (...) încadrează: conducător auto, electricieni auto, pompagii, mecanici utilaj terasier.” „Căutăm femei pentru menaj ușor. Oferim locuință” „Căutăm femeie îngrijire copil 3 ani. Aștept provincia.” „Plăpumar autorizat execut plăpumi la domiciliul clienților” „Oferim pensiune completă unei încadrate singură” „Oferim pensiune completă unei încadrate, condiții bloc, central.”
De vânzare: „două rezervoare a 2000 litri, cărucior copii, garaj demontabil, Majak 20S cu benzi înregistrate, videocasete” „Dormitor stil masiv, covoarea manuale Buchara, Ispahan deosebite, birou masiv” „Pui Laborator (sic!) 3 luni” „Haina, căciuli nutria, guler, căciulă vulpe, mobilă veche sculptată, covoare oltenești, macate” „Urgent electromașină cusut, butelie voiaj, magnetofon Unitra, picup Allegro, Dacia 1300, mantou picioare astrahan, mantouri stofă, perucă naturală, televizor defect, cizme și pantofi de damă, diverse îmbrăcăminte damă” „Linoleum pânzat nou, toaletă albă deosebită de la dormitor Ludovic nouă, pătuț copil” „barcă cauciuc schelet lemn, canapea, fotolii (extensibile)” „Bulbi și puiet gladiole Oscar, narcise, agriși, zmeură, coacăzi înrădăcinați”
Se cumpără „Stofă lână pentru demi și haină (sacou) și șantung toate bărbat. Vând cântar baie, grătar electric, arzător și regulator aragaz, ceas cuartz.” „Butelie aragaz, garsonieră dublă, ultracentral (central) sau două camere” „Scaune, piese Audi 100 model 1986” „Două camere sau garsonieră dublu însorită, baie aerisită direct, etaj 1-5”
Uniunea Scriitorilor publică necrologul academicianului Vasile Netea:„Prin dispariția distinsului erudit și cercetător Vasile Netea, literatura noastră suferă o grea pierdere. Trupul neînsuflețit se află depus la Biserica Boteanu unde miercuri 8 martie, ora 12 va avea loc adunarea de doliu. Înhumarea se va face sâmbătă 11 martie la Deda (Mureș).”
La televizor programul începea la 19 cu Telejurnalul. Urma la 19.25 emisiunea Tezele și orientările formulate de tovarășul Nicolae Ceaușescu - program de muncă și acțiune revoluționară. Cooperativizarea agriculturii, măreață înfăptuire a construcției socialiste - documentar (color) La 19.50 alt documentar Omagiu femeilor țării. La 20.10, Din inimă cinstire femeilor patriei. Spectacol literar-muzical-coregrafic. La 21.10 Înalta răspundere patriotică, revoluționară a tineretului pentru viitorul României. La 21.30 Melodii de neuitat (color) și la 21.50 Telejurnalul. Programul se încheie la ora 22.
La Opera Română este reprezentație cu Bărbierul din Sevilla. La Teatrul de Operetă, Victoria și al ei husar.
La Teatrul Național (sala Mare) Poveste din Hollywood, Torquato Tasso în sala Amfiteatru și Act venețian în sala Atelier. La Teatrul Lucia Sturdza Bulandra (sala Schitu Măgureanu), Trenurile mele, iar la sala Studio, Câinele grădinarului. Scaiul, pe scena Teatrului de Comedie. La Teatrul Mic, O femeie drăguță cu o floare și ferestre spre nord iar la Teatrul Foarte Mic, Noapte bună, mamă. La Nottara se joacă Într-o dimineață (la sala de pe Magheru) și Idioata (la sala Studio). La Giulești, Arta conversației. Iar Ansamblul Rapsodia Română a programat spectacolul De tine dorul mă leagă.
La cinematografe Femeia - prezență marcantă în creația cinematografică. Promisiuni; De ce are vulpea coadă; Temerarii de la scara doi; Fata Morgana; Chirița în Iași; Evadarea; Secretul lui Bachus; Moromeții; Oricare fată iubește un băiat; Destin tragic.
