Duminică 9 iulie 1989

Vreme caldă, cu cer mai mult senin. Cad ploi, mai ales averse în zone de deal și munte din partea de nord a țării. Vântul suflă slab până la moderat. Temperaturile minime cuprinse între 15 și 22 de grade iar cele maxime în general între 30 și 35 de grade.

Pleacă delegațiile prezente la Consfătuirea comitetului politic consultativ al statelor semnatare ale Tratatului de la Varșovia. Delegația sovietică, venită ultima, pleacă prima. Teoretic. Pentru că, primul (e drept, singur, n. S.S.) a plecat sâmbătă dimineața spre patrie, înainte de încheierea lucrărilor, Erich Honecker din pricina „unei suferințe biliare acute”. Tot sâmbătă au plecat și generalul de armată Piotr Lușev, comandantul șef al Forțelor Armate Unite și generalul de armată Vladimir Lobov, șeful Statului Major al Forțelor Armate Unite, participanți și ei la consfătuire. Reuniunea se încheie cu un comunicat final semnat de liderii țărilor participante la Tratatul de la Varșovia. După ce enumeră delegațiile, se spune că s-au schimbat păreri „cu privire la evoluția situației internaționale” și că au fost examinate „principalele direcții de acțiune a statelor aliate în interesul întăririi păcii și stabilității în Europa, dezarmării, lărgirii colaborării și dialogului internațional.” Au discutat despre situația europeană și despre necesitatea destinderii relației cu țările din Pactul Nord-atlantic. Apoi s-au informat reciproc despre cum merge socialismul în țările lor și s-a insistat asupra faptului că „nu există anumite modele universale de socialism, că nimeni nu deține monopolul adevărului.(...) La consfătuire s-a reafirmat năzuința comună de a acționa în interesul socialismului, perfecționării colaborării dintre statele aliate, asigurării securității lor trainice. S-a exprimat încrederea în capacitatea statelor socialiste, a forțelor conducătoare ale societății de a soluționa problemele care au apărut în actuala etapă de dezvoltare a lor.” Cumva amenințător, în comunicatul final al întrunirii se spune că Tratatul servește „trainic asigurării securității statelor participante la acesta și reprezintă un factor important al păcii și stabilității în Europa și în întreaga lume.”

S-a mai adoptat și o declarație comună cu titlul „Pentru o Europă stabilă și în securitate, fără arme nucleare și chimice, pentru reducerea substanțială a forțelor armate, armamentelor și cheltuielilor militare” în care se afirmă în termeni bombastici disponibilitatea statelor semnatare pentru încheierea unor noi înțelegeri în domeniul dezarmării, „care trebuie să devină un proces continuu și ireversibil.” Însă ambițiile acestor state trece dincolo de dezagrementele dintre cele două importante alianțe militare. Țările semnatare se pronunță și „pentru lichidarea subdezvoltării și instaurarea unei noi ordini economice internaționale, pentru soluționarea neîntârziată a problemelor ecologice și a celorlalte probleme globale.” Spre bucuria lui Ceaușescu, probabil, declarația conține și o critică deloc subtilă a Actului final de la Helsinki și a celorlalte norme general recunoscute ale relațiilor internaționale cu amendamentul că trebuie respectate suveranitatea națională și egalitatea dreptului fiecărui popor la autodeterminare, de a alege liber calea dezvoltării sale social-politice, trebuie să se promoveze neamestecul în treburile interne, „renunțarea necondiționată la folosirea forței și la amenințarea cu forța, respectarea strictă a realităților teritorial-politice, inviolabilității frontierelor existente și integrității teritoriale a statelor”, adică tocmai ce oprise România să semneze acordurile de la Viena. Și tot o mică victorie (aparentă, desigur) a lui Ceaușescu a fost că în finalul Declarației-apel se specifică, din nou, de astă dată explicit: „Statele socialiste aliate acordă o importantă primordială asigurării stabilității militare, politice și teritoriale în Europa. Ele pornesc de la faptul că fiecare popor hotărăște singur soarta țării sale, are dreptul de a alege singur sistemul său social-politic și economic, orânduirea de stat pe care le consideră potrivite. Nu pot exista modele unice ale organizării societății. (...) Nicio țară nu are dreptul să dicteze evenimentele dintr-o altă țară, să se erijeze în judecător sau arbitru.” Pare să fie un avertisment care se adresa nu doar blocului politic militar occidental, ci și Fratelui mai mare de la răsărit care ar fi dorit ca întreaga sa creație de dincoace de cortina de fier să-i semene.

Cu ocazia Consfătuirii, Ceaușescu a avut o întâlnire cu Rezső Nyers, președintele Partidului Muncitoresc Socialist Ungar. De față au fost și Constantin Dăscălescu, prim-ministrul RSR, Ion Stoian și Ioan Totu, ministru de externe. Din partea maghiar au participat Miklós Németh, președintele Consiliului de miniștri, Gyula Horn, ministru de externe și ambasadorul Ungariei la București. Foarte probabil că s-a discutat cu cărțile pe masă despre recentele manifestații de la Budapesta și despre Declarația semnată acolo de reprezentanți ai opoziției ungare anticomuniste și membri din diaspora românească. Comunicatul comun spune că „s-a efectuat un schimb de păreri asupra problemelor bilaterale, subliniindu-se necesitatea ca de ambele părți să se acționeze pentru dezvoltarea raporturilor dintre cele două în spiritul bunei vecinătăți, în interesul reciproc, al cauzei socialismului, colaborării internaționale și păcii.” Niște vorbe de lemn bine alese.

Ca să fie și mai clară poziția RSR (de fapt a țărilor Tratatului de la Varșovia), reprezentantul român la Conferința pentru dezarmare de la Geneva a intervenit în dezbaterile Comitetului special pentru prevenirea cursei înarmărilor în spațiul cosmic pentru a atrage atenția asupra „pericolului deosebit pe care-l prezintă extinderea cursei înarmărilor în spațiul extraatmosferic pentru toate statele lumii, pentru pacea și securitatea internațională.” Poziția României era să se adopte o rezoluție care să prevadă renunțarea la orice utilizare a cosmosului în scopuri militare; crearea la ONU a unui organism special însărcinat cu supravegherea atât a respectării și aplicării acordurilor vizând nefolosirea cosmosului în scopuri militare.”

În finalul Festivalului mondial al tineretului și studenților care s-a desfășurat la Phenian (până pe 8 iulie), Kim Ir Sen, președintele R. P. D. Coreene a vizitat clubul delegației tineretului din RSR și i-a transmis cuplului Ceaușescu numai bine, fericire și prosperitate. Lor și poporului. Agerpres spune că Kim Ir Sen a fost invitat să viziteze expoziția de carte „unde la loc de cinste se aflau operele tovarășului Nicolae Ceaușescu, ale tovarășei Elena Ceaușescu, precum și traduceri în limba română din lucrările tovarășului Kim Sir Sen și ale tovarășului Kim Giang Il. A fost vizitată de asemenea, expoziția de fotografii și afișe ce reflectă aspecte din viața și activitatea tineretului română, participarea sa entuziastă la înfăptuirea, împreună cu toți oamenii muncii, a planurilor și programelor de dezvoltare economico-socială multilaterală a patriei.” Ca să-l cinstească cum se cuvinte uteciștii români prezenți la festival au prezentat un program folcloric. Au mai fost de față Nicolae Constantin, membru al CPEx, președintele Colegiului central de partid, Ioan Toma prim-secretar al CC al UTC și Nicolae Gârba, ambasadorul RSR la Phenian.

Apare pentru prima dată un ghid de orientare școlară care, spun Costin Tuchilă și Ioan Laza în Scânteia, sintetizează concluzii metodice reieșite din experiența unor județe preocupate de asigurarea forței de muncă în ramuri economice deficitare înregistrând rezultate notabile (Olt, Hunedoara, Bihor, Bacău, Prahova, Maramureș etc.etc.) „Sunt sistematizate sarcinile specifice pe categorii de activități, formele și mijloacele de realizare, de la jocurile didactice și cercurile pionierești până la ansamblul de măsuri cu caracter psiho-pedagogic, la metodele active participative, menite să faciliteze dezvoltarea unor trăsături de caracter, conturarea personalității și crearea climatului psihologi necesar pentru exprimarea de către elevi a unor opțiuni școlare și profesionale adecvate” să-i facă pe copii și părinți să nu mai aibă prejudecăți față de o meserie sau alta dacă țara are nevoie de mână de lucru tocmai în acel domeniu. Pentru reușita ghidului și, implicit a metodelor din acesta, Ministerul Educației și Învățământului organiza întruniri județene alături de Uniunea sindicatelor din învățământ, știință, cultură, poligrafie, presă și edituri, schimburi de experiență cu participarea inspectorilor școlari din țară, a psihologilor și președinților comisiilor județene pentru activitatea sindicatelor din învățământ, universitari, reprezentanți ai ministerelor, ai organizațiilor de tineret. În 1989 a fost selectat județul Bihor pentru schimbul de experiență pentru că avea rezultate bune. Cum se face că reușesc să distribuie forța de muncă după absolvire, întreabă gazetarii. Le răspunde Viorica Piscol, inspector școlar general, care le spune că pentru început Laboratorul de orientare școlară face analiza contingentelor școlare din cele 23 de licee, pe domenii și numărul de absolvenți de gimnaziu. Se pune față în față cu necesarul de forță de muncă al județului (muncitori calificați pe meserii). Apoi se elaborează mape cu materiale detaliate oferind informații despre fiecare liceu și meserie. Există multe asemenea cabinete pe lângă inspectorat: al inspecției școlare, al directorilor de școli și de educație materialist-științifică se ocupă cu evaluarea copiilor și pun la dispoziția cadrelor didactice „largi posibilități de documentare și perfecționare metodică.” Sistemul nu-și lua riscul să nu știe cine se va lupta mâine cu planul de producție și recordurile cincinale. Copiii trebuiau lansați de mici pe o traiectorie profesională din plasa căreia le devenea mai apoi aproape imposibil să mai scape. 96% din licee erau industriale iar la final absolventul primea o repartiție unde se ducea obligatoriu dacă nu reușea/nu dădea la facultate. Sau, în cazul băieților, în armată.

Aflat în călătorie cu familia, Liviu Ioan Stoiciu dă cu ochii de una dintre ctitoriile lui Ceaușescu: „Printre bolovani și nuiele,împiedicați de crengi uscate rămase de la cine știe ce inundație, ajungem la un nou șantier de regularizare a Siretului, ce o mai fi și ăsta, parcă mergem printr-un labirint nenatural, fără scăpare. În luncă sunt copaci prăbușiți, îi ocolim. Când ieșim din pădure, pe un drum pietruit, brusc, rămânem cu gura căscată: descoperim un pod uriaș, de ciment, abia dat în folosință, complet inutil, scos din funcțiune de unul din multiplele brațe (nu cel mai important!) al Siretului, nu am mai pomenit așa ceva, a fost surpat la rădăcini, din temelie, la prima viitură serioasă? Podul nou, ridicat peste acest braț oarecare al Siretului, căzut într-o parte, strâmb, poate fi escaladat doar de oameni – în niciun caz nu poate fi folosit de mașini, deja investiția, de proporții, s-a dus pe apa Sâmbetei, un picior al podului a fost dislocat. Podul e o parodie modernă de ciment în mijlocul naturii sălbatice. Pășim cu teamă peste acest pod, așteptăm parcă din clipă în clipă să se prăbușească, sub el apa are vârtejuri periculoase, degeaba facem pe grozavii, bravând când stăm aplecați peste balustrada lui...”

Sezonul taberelor. În taberele UTC sunt peste 40 000 de elevi și studenți. Taberele sunt organizate de secția de specialitate a CC al UTC și contribuie la perfecționarea activității tinerilor în anumite domenii. Pe de-o parte sunt taberele sportive la Costinești și Gura Humorului și aici petrec câteva sute de președinți de asociații sportive din licee și școli profesionale în serii de câte două săptămâni. Însă lumea nu vine în tabără să se distreze. Programul taberei cuprinde „lecții metodice și practice” referitoare la organizarea și desfășurarea activităților sportive, a activităților educative și distractive. Pregătirea taberelor presupune informări politice, întâlniri cu sportivi de performanță, seri culturale, dans, jocuri distractive... Mai sunt desigur și taberele Pregătirii tineretului pentru Apărarea Patriei (PTAP). Unele sunt cu profil tehnico-aplicativ- karting, tir, orientare, profil aviatic – și sunt organizate la Piatra Neamț, Alexandria, Sibiu sau Deva... Mai sunt taberele cu profil de grăniceri (la Carei sau Tulcea), de marină, topogeodezie, cercetare, calculatori – artilerie, vânători de munte. La acestea din urmă participă circa 4600 de tineri care participă la cercurile respective sau fac parte din detașamentele de pregătire pentru apărarea patriei. Mai sunt și alte 176 de tabere de mai scurtă durată în care se pregătesc vreo 36500 de tineri să devină comandanți de grupă în centrele PTAP.

În Topul publicat de Andrei Partoș în Săptămâna lui Eugen Barbu și a lui C.V. Tudor, la secția română pe primul loc este Loredana Groza cu În fiecare zi. Pe doi, La plimbare cu Crina Mardare și Doru Căplescu. Iar Luiza Petcu se află pe locul trei cu Firul de lumină. Urmează în ordine Dormeau pe o frunză două stele (Mirabela Dauer), Dimineața în culori (Mihai Constantinescu) și Ce s-a-ntâmplat (Silvia Dumitrescu). La secția străină conduce Sam Brown cu Stop Urmează Holly Johnson cu Love Train. Apoi, Donna Summer cu This Time I Know It is for Real. Apoi Womack& Womack cu Celebrate the World, Paula Abdul cu Forever Your Girl iar Depeche Mode e pe șase cu Everything Counts. La secțiunea de muzică populară Lia Lungu e pe primul loc cu Pe dealul cu florile. Pe doi este Floarea Tănăsescu cu În vale la cherhana. Urmează Viorica Sandu cu La Buzău pe-o mărgioară, Domnița Sădăbuș Pop cu Bade, bădișorul meu și Niculina Merceanu cu Cât e omul tinerel.

Pe stadionul Giulești s-au întâlnit sâmbătă echipa Rapid și suedezii de la Orgryte Goteborg într-un meci contând pentru competiția de fotbal „Cupa de vară Intertoto”. Echipa feroviarilor a obținut victoria cu 3 la 1. În finala Turneului internațional de la Varna Florin Segărceanu a fost învins de olandezul Meno Osting cu 6-1, 6-3. În clasamentul final al circuitului de turnee Balkanturist, Segărceanu se găsește pe locul întâi urmat de Osting și apoi Răzvan Itu. La Concursul internațional de atletism de la Edinburgh, Doina Melinte a câștigat proba de 1500 de metri. La săritura în lungime Marieta Ilcu se clasează a doua, după nemțoaica Helga Radtke.

La televizor, programul începe la ora 11.30 cu emisiunea Lumea copiilor, Telefilmoteca de ghiozdan: Fetița și calul. Producție a studiourilor din R. D. Germană. Premieră TV. Episodul 1. La 12.25, Sub tricolor, la datorie! La 12.40 Viața satului iar la 13.00, emisiunea de știri Telex. La 13.05, Album duminical. Programul se închide la ora 15.00 și se reia la ora 19.00 cu Telejurnalul de seară. La 19.20, Cântarea României. Omagiul țării conducătorului iubit. Emisiune realizată în colaborare cu Consiliul Culturii și Educației Socialiste și cu Comitetul de cultură și educație socialistă al județului Teleorman. Apoi, la 20.25, Filmul artistic: Dragoste și datorie. La 21.55, Telejurnalul. Programul se încheie la 22.00.

Pe scena teatrelor se joacă la Lucia Sturdza Bulandra (sala Schitu Măgureanu) Trenurile mele. La Nottara (sala Studio), Cuibul. La Teatrul Mic (la Rotonda scriitorilor din Cișmigiu) Cântăm România de azi (spectacol de sunet și lumină). La Teatrul Țăndărică (la Teatrul de păpuși Herăstrău), Hai, copii, la joc!

La cinematografe rulează Secretul... armei secrete; Noiembrie, ultimul bal; Maria și Mirabela în Tranzistoria; Viața ca o poveste; Francois Villon; O vară cu Mara; Maria și marea; Actrița; Caz cu caz nu se potrivește; Locuri în inimă...