Duminică 15 octombrie 1989

Vremea se răcește ușor. Cer variabil mai mult noros. Pe alocuri, în est, cad ploi și sub formă de aversă. Temperaturile minime se situează între zero și 10 grade, mai coborâte în nordul țării. Cele maxime, între 10 și 18 grade.

Ce a fost la deschiderea Târgului Internațional București? Este a XV-a ediție și se spune că „ilustrează elocvent potențialul creator al clasei noastre muncitoare, forța economiei naționale aflate în plin proces de modernizare, politica consecventă a României socialiste de extindere a colaborării și cooperării reciproc avantajoase cu toate statele lumii.” Cum se știe, Ceaușescu făcuse un pariu cu lumea occidentală că poate trăi fără băncile acesteia. Nu putea trăi însă nici fără banii lor. În ultima vreme avusese întâlniri cu diverse delegații comerciale, încercând să deschidă noi piețe. Iarna se apropia și în ciuda apelurilor și somațiilor partidului, încă nu se asigurase necesarul de cărbuni și păcură pentru termocentrale. Și oricum necesarul stabilit de partid era mult sub cel al unei gospodării obișnuite. Deschiderea Târgului a fost o adevărată ceremonie, cum deveniseră toate evenimentele vieții cuplului prezidențial. Au fost întâmpinați de mii de bucureșteni care au aclamat „îndelung pentru poporul român, pentru patria noastră socialistă, pentru partid și secretarul său general”, după cum consemnează anonimul cronicar oficial. Cei doi au fost asaltați de cârduri de pionieri, șoimi ai patriei și uteciști care le-au dat flori și cu care cei doi și-au făcut poze. Cuvântul de deschidere a fost rostit de Ioan Ungur, ministrul comerțului exterior și cooperării economice internaționale. Discursul a fost, aproape exclusiv despre Ceaușescu și consoarta lui. Îi spune că prezența lui acolo „este o nouă și grăitoare dovadă a grijii permanente pe care o purtați propășirii patriei și poporului, a activității neobosite pe care o desfășurați pentru dezvoltarea relațiilor economice externe ale României și extinderea legăturilor de prietenie cu popoarele de pretutindeni, pentru triumful cauzei păcii și colaborării internaționale.” Apoi îi mulțumește și Elenei Ceaușescu pentru că există. După lungul discurs, Ceaușescu a tăiat panglica inaugurală și a vizitat pavilioanele târgului. În pavilionul central erau produse de „înaltă tehnicitate realizate în țara noastră” (din domeniul electronicii, electrotehnicii, construcțiilor de mașini) „având la bază concepția secretarului general al partidului privind dezvoltarea puternică a marii industrii socialiste prin folosirea cuceririlor revoluției tehnico-științifice contemporane”. Ceaușescu a „apreciat” produsele industriei electrotehnice și a dat niște indicații:să se acorde o mai mare atenție mecanizării și automatizării proceselor de producție” La standul Institutului Central de Fizică, Ceaușescu „a cerut să se acționeze cu mai multă fermitate în direcția obținerii unor lasere de puteri mai mari și să se realizeze tehnologii noi, care să fie larg folosite, cu performanțe care să se situeze la nivelul de vârf înregistrat pe plan mondial.” La Institut lucra fiul cel mare, Valentin, așadar sfaturile erau date cumva în familie. Valentin s-a pensionat de la Institutul de Fizică și Inginerie Nucleară în 2013.

Apoi cuplul prezidențial s-a plimbat prin lumea mașinilor grele. La târg erau peste o mie de exponate: autocamioane, autobasculante, camioane de marfă, microbuze și troleibuze, autoutilitare și autospeciale. Mai încolo sunt industriile aeronautică și navală, de tractoare și mașini agricole, utilaj petrolier etc.etc.etc. Au mai văzut și machete ale unor instalații complexe, tehnologii românești pentru platformele industriale autohtone sau din străinătate. Producătorii se mai lăudau și cu diverse produse în domeniul telecomunicațiilor, de pildă radioreleele tip digital cu un număr mare de căi telefonice, supervizorul de trafic și altele. O comedie tristă în țara în care oamenii așteptau cu anii soluționarea unei cereri pentru un post telefonic și mare parte din acestea erau cuplate, așadar împărțite cu alte persoane necunoscute. Cel mai bine se stătea la capitolul de proiecte și angajamente de viitor: „Planșe și machete înfățișează în mod sugestiv capacitatea unităților românești de specialitate de a realiza obiective economice de anvergură – porturi maritime și fluviale, aeroporturi, poduri, viaducte, tuneluri, linii ferate...” Mai erau standuri ale producătorilor din domeniul industrializării lemnului, materialelor de construcții, sticlei și ceramicii fine. „În vitrine, alături de articole din cristal, se află, de asemenea, numeroase obiecte de menaj și decorative din porțelan, sticlă, ceramică fină.” În pavilionul destinat industriei chimice și petrochimice vedeta a devenit Elena Ceaușescu, pentru rolul ei în păstorirea muncii de cercetare în domeniu. În acele pavilioane nu au văzut doar cutii cu sodă caustică și sticle cu fenoli, alcooli sau amine, ci și „o gamă variată de articole din mase plastice și cauciuc” și „numeroase produse – țesături, tricotaje, articole de galanterie, marochinărie” și alte produse ale industriei ușoare,care reflectă „atenția deosebită ce se acordă diversificării, înnoirii, modernizării, ridicării nivelului calitative al acestora” etc. etc. Sar în ochi produsele vestimentare din plastic de care Elena Ceaușescu e foarte mândră. „Îmbrăcămintea tricotată îmbină linia clasică cu modelele simple, ușoare, realizate pe baza tehnologiilor proprii, prin valorificarea superioară a resurselor locale de materiale.” Au străbătut și pavilionul cooperației unde erau expuse produse ale unităților cooperației meșteșugărești și de producție, achiziție și consum. Un mic babilon de articole de uz casnic, personal, gospodăresc. Alte standuri care s-au străduit să fie pe placul lui Ceaușescu, ținând cont de preocupările pe care le avea în ultimele zile, au fost cele de agricultură și industrie alimentară. Au văzut acolo soiuri noi de grâu și orz, hibrizi de porumb și floarea-soarelui, semințe de legume și material săditor create în cadrul institutelor și stațiunilor de cercetare agricolă din țară. Mesajul acestor standuri trebuia să fie legat de diversitatea și calitatea exponatelor care „pun pregnant în evidență grija partidului și statului nostru pentru dezvoltarea și modernizarea continuă a acestor importante ramuri ale economiei naționale, preocupările constante pentru creșterea producțiilor vegetale și animaliere, pentru valorificarea superioară a tuturor produselor agricole.” Conform datelor oficiale, la târg participă 700 de centrale industriale, întreprinderi producătoare, institute de cercetare și întreprinderi de comerț exterior și 610 firme de pe toate continentele reprezentând 32 de țări și Ceaușescu vrea să facă din el un simbol al manifestărilor care avuseseră loc sau urmau să se petreacă în țară în acel an. Era un însemn al unei revoluții reușite de eliberare socială și națională, antifascistă și antiimperialistă, dar și al crizei de lichidități și al necesității urgente de noi piețe externe, mai solvabile decât cele din lumea a treia.

De aceea inaugurării Târgului i se acordă și spațiu mai mare decât vizitei făcute în Bistrița și Cluj, chiar în aceeași zi. Și tot cu tovarășa de viață și muncă. În drumul către Bistrița-Năsăud au făcut o escală la Cluj pentru o baie scurtă de mulțime (deveniseră dependenți, de vreme ce veneau direct de la Târgul Internațional.) Pe aeroport i-a primit Ioachim Moga, prim-secretar al Comitetului Județean PCR și alți politruci locali. Ioachim Moga era primsecretar din 1983 și din 1969 deputat în MAN. Era tovarăș de nădejde și nu întâmplător a fost piesă de bază în reprimarea revoluționarilor clujeni în decembrie 1989. În 1990 s-a deschis un dosar penal pentru crimele din timpul protestelor în care era învinuit alături de generalul Topliceanu și alții dar nu mult după aceea au fost scoși cu toții de sub urmărire penală. Câțiva ani mai târziu, procesul a fost reluat, apoi a fost abandonat, reluat din nou și, în fine, în 2005, Moga a fost condamnat pentru omor deosebit de grav. Avocații lui au reușit să amâne de câteva ori punerea în aplicare a sentinței și Moga a murit în decembrie 2007. Revenind la vizita lui Ceaușescu în octombrie 1989, au fost întâmpinați de o gardă militară care le-a dat onorul și s-a intonat imnul de stat. Totul a decurs conform protocolului: copiii, uteciști, flori, scandări, discurs de felicitare pentru îndeplinirea planului. S-au urcat apoi în elicopter și au dispărut. Era ultima dată când vedeau Clujul. S-au îndreptat către Bistrița-Năsăud. Au vizitat Întreprinderea metalurgică și cea de covoare din Beclean cu aceleași preocupări ca și în celelalte vizite de lucru (dezvoltarea și diversificarea producției, creșterea nivelului tehnic etc.) Veneau direct de la Târgul Internațional și era plin de idei. A urmat Întreprinderea de prelucrare de mase plastice și cea de textile din Năsăud, ambele întreprinderi noi, „ctitorite” de Ceaușescu.

Mihai Caranfil de la Scânteia participă la adunarea de dare de seamă a IAS-ului Pietroiu, județul Călărași, o ședință de autoflagelare în masă, unde, dată fiind narațiunea neverosimilă, chiar și descrierea lanurilor de porumb pare o parodie. Deși e o întreprindere agricolă de succes, spune gazetarul, cu creșteri de producție semnificative la cereale, la înzestrarea tehnică și profesională, participanții la ședință, oamenii se autoflagelează pentru că nu se ridică la nivelul exigențelor comandantului suprem. Nicu Spiru, de la organizația de bază ateliere spune că se gândește adesea la tot ce s-a făcut în țară în acești ani, la progrese cum n-au mai fost „mari ctitorii, de la Transfăgărășan la noile canale de navigație, de la înnoirea tuturor localităților până la crearea unei mari moderne industrii, de la realizările noii revoluții agrare la transformarea vieții noastre, a foștilor țărani...” Ei, la atelier, și-au pus problema dacă activitatea lor se ridică la înălțimea exigențelor partidului și secretarului general și au ajuns la concluzia că „activitatea întreprinderii noastre, în ansamblu a lăsat mult loc de mai bine.” Ștefan Ciobanu, de la îngrășătoria de taurine crede că ar fi putut îngrășa mai multe și mai bine paricopitate dar că „vom îndeplini această sarcină când vom avea furaje de calitate. Au avut vaci grase însă și un mare deficit de proteine. „Eu judec munca organizației, spune specialistul în taurine, și prin prisma conștiinței comuniștilor care aveau datoria să asigure furaje care nu doar să corespundă la cântar, ci și să conțină ce trebuie...” (id est, proteine). Oprea Bică, al muncitor la grajd, spune că toată lumea vorbește de ce s-a făcut bine dar nimeni nu spune că adunările generale nu s-au ținut la timp. Au mai fost și cazuri de abateri de la disciplina muncii care, deși penalizate administrativ, ar fi trebuit discutate în colectiv. Gazetarul a plecat mulțumit de la această ședință. „Criticile și autocriticile din conferința comuniștilor, rămase în procesul-verbal, auzite și de urechi străine colectivului, poate chiar consemnate într-un ziar, n-ar putea să întunece întrucâtva frumoasa imagine cu care se înfățișează țării acest minunat colectiv?” întreabă el retoric pentru a-și răspunde de îndată: Nu, dimpotrivă. Ele nu pot decât să sporească frumusețea de cuget, de spirit a acestor oameni. Să ni-i înfățișeze așa cum sunt: integri, viguroși, cu forța de a se analiza lucid și exigent, cum le stă bine unor autentici comuniști. O forță care explică succesele lor.”

Emilia Vasiliu concepe în Scânteia tineretului un lung text explicativ despre Omul nou format în contextul împlinirii „unui nou tip de personalitate umană, chintesență a celor mai înalte valori morale și politice ale societății noastre”. Este creația vremurilor noi, o realitate palpabilă vizând „nemijlocit acțiunea practică a fiecărui om ca subiect și, în același timp, obiect al istoriei făurite de el însuși”. Da, omul nou este propria sa creație. Este creator și creatură, deopotrivă. Căci „răspunderea pentru a conferi concretețe idealului omului nou în realitatea practică nemijlocită revine fiecăruia dintre noi, martor și participant activ la devenirea contemporană a României socialiste.” Dar chiar și-așa, deasupra tuturor se situează partidul și Ceaușescu cel care a pus cap la cap Tezele pentru Congresul XIV în care cere, pentru ca producția de oameni noi să crească, „o intensificare mai fermă a activității politico-ideologice, politico-educative, de dezvoltare a gradului de cultură și cunoaștere, de ridicare a nivelului conștiinței socialiste, revoluționare a întregului popor – ca un obiectiv de importantă deosebită în procesul făuririi societății socialiste multilateral dezvoltate.” Misiunea școlii și a tuturor instituțiilor ideologice și cultural-educative este să insiste pe modelarea fizionomiei omului nou, „înaintat, animat de un profund spirit patriotic, devotat trup și suflet cauzei socialismului, făuririi celei mai drepte și mai umane societăți, a idealurilor progresului și păcii în întreaga lume.” Trebuie mult efort și multă vigilență mai ales acum „când diferite cercuri imperialiste încearcă, printr-un amestec disperat și nefast, să influențeze mersul firesc și legitim al istoriei, cu atât mai mult deci, în acest context actual strategia politică a partidului.” Nici nu știu ei ce pierd: „socialismul singura orânduire ce poate asigura toate condițiile ce dau omului sentimentul deplin al demnității și libertății sale” etc.etc.

Pe ultima pagină a Scânteii, copioase citate din presa străină pentru a demonstra că „politica internă și externă promovată de Ceaușescu asigură României un loc demn în lumea contemporană.” Articolul din Diario del Sur, Columbia, este redat aproape integral și seamănă cu ceva ce ar fi putut concepe foarte bine secția de propagandă a CC al PCR:„program multilateral de dezvoltare armonioasă a tuturor județelor și localităților țării”; „creșteri remarcabile ale producției industriale și agricole”; „amplele transformă ca rezultat al unei strategii elaborate până în cele mai mici detalii...” Un alt mare fan al lui Ceaușescu se dovedește și autorul articolului „Fiecare județ al României – exemplu al dezvoltării țării” apărut în ziarul The Muslim din Pakistan în care Ceaușescu este prezentat ca un profet al progresului României și al dezvoltării multilaterale. La corul de lăudători se adaugă Economic Times, ziar din Bangladesh cu un articol Succese fără precedent ale României care reia aceleași și aceleași socoteli referitoare la creșterea economiei, a nivelului de trai și a importanței în lume a României pe tura lui Ceaușescu. Li se alătură revista Jeune Afrique, care brodează pe marginea rambursării integrale a datoriei externe, ziarul marocan Le matin du Sahara sau cotidianul sirian Al Baas care laudă cooperarea româno-siriană concretizată în construirea rafinăriei Banias (cea mai mare din Orientul Mijlociu) a Complexului de triplusuperfosfați de la Homs, fabrica de ciment Shelkh Said și lucrările de îmbunătățiri funciare în zona Raqqa.

În Sala Giulești a avut loc meciul retur între echipele feminine de volei Rapid București și Benfica Lisabona, în cadrul Cupei Confederației europene de volei. Partida a fost câștigată de românce cu 3 la zero. Echipa Rapid învinsese și în primul meci așadar s-a calificat în fața următoare.

De vânzare: „Mobilă diversă, stare bună, convenabil și diverse obiecte casnice”, „Salonaș stil franțuzesc Louis XV, hol stil florentin excepționale și canapea, două fotolii”; „Convenabil, recamier, bufet, masă, tranzistor Normande, faianță refolosibilă, gresie”; „Dormitor florentin deosebit, vitrină Rococo, cufere, mobile diverse”; „Vulpe argintie format guler, nouă, exemplar excepțional”; „Derulator, frigider Zill vechi, televizor Modern”; „Frigider Zill, haină astrahan sintetic 52, geamantane, scaune tapițate, masă demontabilă, perie parchet, Tesla B, tensiometru, obiecte pirogravate, radio Telefunken, plapumă, puf, rafturi”; „Volkswagen 1500 stare perfectă, convenabil, televizor Diamant. Cumpăr radiocasetofon”; „Sufragerie stil stare perfectă, pianină placă bronz, serviciu Rosenthal”

Se cumpără: „Apartament două camere bloc niveluri inferioare Drumul Taberei, preferabil perimetru Moghioroș, liber imediat”

La televizor emisiunea începe la 11.30 cu Lumea copiilor. La 12.25, Sub tricolor, la datorie! La 12.40, Viața satului. La 13.00, o scurtă emisiune de știri Telex. La 13.05, Album duminical. La 15.00 programul se închide și se redeschide la ora 19.00 cu Telejurnalul de seară. Urmează, la 19.20, Cântarea României. Omagiul țării – conducătorului iubit. Emisiune realizată în colaborare cu Consiliul culturii și educației socialiste și cu Comitetul de cultură și educație socialistă al județului Brașov. La 20.25, Film artistic. Chirurgii. Producție a studiourilor bulgare. La 21.30. Bijuterii muzicale iar la 21.50, Telejurnalul de noapte. Programul se închide la ora 22.00.