Miercuri 18 ianuarie 1989
Soarele răsare la ora 7,47 și apune la ora 17,05. Vremea va fi caldă, cerul va fi mai mult senin în sudul țării și temporar noros în restul său, cu totul izolat sunt posibile burnițe sau ploi slabe în regiunile nordice. Temperaturi maxime de 3-13 grade și minime (noaptea) de la -4 la +4 grade.
Ion Pavelescu scrie în România liberă, ca articol de deschidere, că Ceaușescu este un strateg strălucit și promotor al făuririi socialismului și comunismului în țara noastră, elogiind... totul, de la ținuta, la principiile și inteligența cârmuitorului, de la strategia și spontaneitatea lui.
Conferențiar universitar dr. Ion Ardeleanu (director adjunct al Muzeului de istorie a PCR și, alături de Mircea Mușat, istoricii preferați ai lui Ceaușescu) celebrează 130 de ani de la „făurirea statului român” prin unirea Moldovei și Munteniei, spunând că „în ambianța deopotrivă evocatoare de istorie și generatoare de angajare patriotică și revoluționară pe care o determină Tezele și conceptele cuprinse în magistrala expunere a tovarășului Nicolae Ceaușescu la marele forum al democrației muncitorești, revoluționare din noiembrie 1988, marcăm solemn împlinirea a 130 de ani de la Unirea Moldovei și Munteniei la 24 ianuarie 1989 ”(...) „când s-a desființat o graniță fictivă, artificială, impusă și menținută de marile imperii ale timpului, care prin politica lor de presiune, de jafuri obligaseră pe români să viețuiască o lungă perioadă în provincii distincte” etc.etc. Pe scurt, Unirea nu făcea decât să continue o tradiție statală neîntreruptă „de peste 2060 de ani și care a zămislit o civilizație materială sedentară și continuă în succesiunea secolelor, intrată definitiv în patrimoniul culturii universale” pentru că „societatea geto-dacică a reprezentat un puternic factor de civilizație în centrul și sud-estul Europei.” Așadar, cum ar putea marca altfel solemnul moment decât vorbind despre năzuințele poporului român de unificare pe o veche vatră strămoșească și despre opera PCR de prețuire și consolidare a acestor realizări?! „Conținutul (...) profund sădit în conștiința poporului este exprimat plenar în unitatea înfăptuită în jurul partidului, al secretarului său general, tovarășul Nicolae Ceaușescu.” Este reluarea stereotipă a două culturi eroice: cel al vechimii preistorice a României (așadar, al legitimității Unirii pe vatra strămoșească, binecuvântați de larii și penații propagandei oficiale) și cel al personalității lui Ceaușescu. Va fi fost probabil o directivă secretă trimisă tuturor istoricilor de partid și de stat pentru că limbajul universitarului Ardeleanu se găsește în toate gazetele din acele zile. În Scânteia tineretului, Mircea Dogaru debitează niște fraze și idei asemănătoare în articolul Libertatea și unitatea - idealuri nepieritoare ale întregului nostru popor. E un bun prilej să mai dea o tură prin istoria multimilenară pentru a face recensământul unirilor petrecute încă de pe vremea tracilor.
Dar înapoi în viitor. Coman Șova e cu ochii pe generația următoare și se întreabă în România liberă: Ce facem azi pentru specialistul de mâine. Pentru a afla, o chestionează pe Constanța Bărboi, director în Ministerul Educației și Învățământului care spune că tânăra generație trebuie educată „în cultul muncii, al activității rodnice pe baza unor largi cunoștințe științifice și culturale.” Mulți vor fi oamenii de bază ai anilor 2000-2010, glosează intervievatorul. Exigențele sunt binevenite... Reprezentanta Ministerului este sigură că „învățământul nostru, pe toate treptele sale, este în măsură să întâmpine cum se cuvine secolul XXI, fiind, pe baza înnoirilor sale structurale, cu fața spre mileniul al III-lea. Sub îndrumarea directă a tovarășei academician doctor inginer Elena Ceaușescu, savant de largă recunoaștere internațională, învățământul a devenit cu adevărat un principal factor de cultură și civilizație.” Constanța Bărboi scrie azi, (adică în 2019) cărți de metodică a limbii române, dicționare de personaje literare și antologii de texte din literatura română și universală cu explicații, comentarii, sinteze și teste de evaluare.
Scânteia tineretului scrie (sub titlul Cazuri în care ne-am implicat) printre altele despre tinerii care abandonează școala după clasa a VIII și comit acte sociale favorizate de lipsa autorității familiale. Nu doar familia, rezultă din logica autorului, ci și școala are un rol formativ. Dar cel mai mult educă munca. Cultul muncii este și cel care l-a făcut pe Petre Milităroiu, primar (de două decenii) în comuna Lovrin (Timiș) să schimbe fața locului. Îl intervievează Gheorghe Crișan în Scânteia tineretului. Petre Milităroiu se laudă cu supermagazinul, blocurile de locuințe și baza de agrement construite în comună. „Complexitatea problematicii economico-sociale, spune primarul, atrage după sine folosirea unor metode proprii științei conducerii, o ierarhizare a priorităților, un sistem elastic de îmbinare a răspunderii colective cu cea individuală.” Mai simplu spus: cultul muncii nu e pentru solitari, ci pentru colectivități iar elasticitatea cu pricina făcea mai ușoare critica și autocritica, ritualuri de exorcizare foarte importante în viața de partid.
Constructorii erau printre cei mai importanți oficianți ai cultului muncii socialiste, mai ales într-o perioadă a demolărilor și sistematizărilor. Construcția de locuințe presupunea sistematizarea satelor și demolarea fondului patrimonial al orașelor. Scânteia scrie că noile locuințe sunt un semn de îmbunătățire necontenită a condițiilor de viață. Ceaușescu ceruse, scriu redactorii Scânteii, să se ia măsuri „hotărâte” pentru asigurarea îndeplinirii integrale a planului de locuințe pe 1989. Sarcina este în mare măsură de competența consiliilor populare. Exemplul dat este cel ala consiliului Argeș care trebuia să asigure predarea la cheie a 3600 de apartamente dintre care 900 în mediu rural (ceea ce presupunea, în fapt, distrugerea a 900 de gospodării individuale). Autoritățile locale promit că, până în trimestrul al doilea, vor fi „atacate toate blocurile cu punere în funcțiune în anul 1989, iar în ultimul trimestru al anului urmează să se deschidă șanterierele prevăzute pentru anul viitor.”
La Botoșani au debutat Zilele Eminescu prin șezătoarea „Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie”, concursul literar Porni Luceafărul, concursul de interpretare a poeziilor eminesciene, sesiuni și prelegeri pe teme eminesciene. La Iași a avut loc a 21-a ediție a sărbătorii folclorice Datini și obiceiuri de iarnă a cărei notă dominantă, scrie autorul informației, a fost „grija tot mai accentuată pentru păstrarea autenticității folclorului nostru tradițional”. Iar la Combinatul de fire sintetice de la Săvinești are loc Simpozionul stagiarilor. Aceștia au prezentat 73 de comunicări despre modernizarea tehnologiilor de prelucrare a fibrelor și firelor poliamidice și poliesterice, modernizarea tehnologiilor de obținere a fibrelor acrilice și produselor chimice de sinteză. Chimia e regină!
...artiști de frunte, asemenea creatorilor din alte domenii, au fost puternic legați de lupta pentru îndeplinirea năzuințelor poporului...
Mariana Preutu vizitează Salonul municipal de pictură, ocazie cu care descifrează în operele artistice contemporane „Spiritul artei, spiritul patriotismului militant.” Artiștii nu mai vor, pur și simplu, să delecteze: „Spiritul epocii, trăsăturile societății contemporane sunt astfel pe deplin descifrabile de-a lungul variatelor forme pe care le îmbracă, astăzi, arta românească.” Astfel că remarcă în expoziție tabloul lui Eugen Popa „Construim cartiere noi”, portretul lui Valer Mărăcineanu de Ion Stendl și altele, constatând că „ artiști de frunte, asemenea creatorilor din alte domenii, au fost puternic legați de lupta pentru îndeplinirea năzuințelor poporului.”
Considerații valabile și pentru recenta premieră Miracolul, producție a Casei de filme patru, care rula în acele zile pe marile ecrane. Filmul (regie Tudor Mărăscu, scenariu Ion Băieșu) reia epic miracolul de la Dăbuleni sau alte momente de glorie ale agronomiei românești, ecranizând așadar revoluția agrară teoretizată pe ton mistic de partid (deșertul va fi transformat în câmp roditor, pe locul mlaștinilor vor crește grâne, etc. și asta doar grație credinței în politica agrară a partidului). Era un moment propice pentru că una dintre politicile agricole de stat era să încurajeze supraproducția de nutreț pentru a crește șeptelul (zilele acelea avea loc recensământul animalelor din gospodării). Natalia Stancu, autoarea cronicii filmului, nu precupețește nicio laudă pentru această docudramă despre un inginer care vrea, luptând cu neîncrederea generală, să redea agriculturii terenurile nisipoase dobrogene. În fapt, filmul este tern, secetos, o „Femeie a nisipului” realist-socialistă, combinând stângaci tezele și antitezele agrare ale partidului.
Emisiunea TV începe la ora 19 cu Telejurnalul, urmat la 19,25 de Tezele și orientările formulate de tovarășul Nicolae Ceaușescu- Program de muncă și acțiune revoluționară (color) - Patriotismul, trăsătură a conștiinței socialiste, revoluționare. Documentar. Urmează o emisiune despre industrie și programele prioritare. Apoi la 20,10 Trăim decenii de împliniri mărețe. Emisiune literar-muzical-coregrafică (color) urmată la 20.40 de emisiunile Mândria de a fi cetățean al României socialiste |(color), Din marea carte a patriei (color), Înalta răspundere patriotică, revoluționară a tineretului pentru viitorul României (color), Te cântăm, iubită țară! Muzică ușoară românească (color), Telejurnalul. Programul se închide la ora 22.00.
Filarmonica din Timișoara a prezentat prima audiția absolută cu tematică istorică Simfonia I „1907” de Cornelia Tăutu, lucrare care, după cum spune Agerpres, transpune în planul sunetelor ideile centrale ale marii răscoale țărănești de la începutul veacului. Aceeași Filarmonică programează în a doua jumătate a lunii o altă primă audiție absolută: cantata Ca om al țării de Liana Alexandra, pe versuri de Nicolae Dragoș, „creație cu profund mesaj patriotic, revoluționar.” Iar centenarul stingerii lui Eminescu și Creangă e marcat prin concertul pentru orchestră Eminesciana de Pascal Bentoiu și suita de patru miniaturi pentru orchestră de cameră Creangaiana de Tudor Ciortea.
La teatru se joacă Harap Alb (Național, Sala Mare) și Vassa Jeleznova (Amfiteatru), Câinele grădinarului (Studio), Să nu-ți faci prăvălie cu scară (Giulești, Sala Majestic) Stop, în top Daniela (Ion Creangă), Baltagul (Ansamblul Rapsodia Română), Elefănțelul curios, Ileana Sânziana, Amnarul fermecat (Teatrul Țăndărică)
Filme la cinematograf: Fata fără zestre, Unde râurile curg repede, Misterele Bucureștilor, Evadarea, Călătorie peste mări, Transport secret, Uită dacă poți
Parohia Negustori vinde o casă din proprietatea ei situată pe strada Teodor Ștefănescu. P. M. a pierdut „talonul și tichetul de verificare butelie aragaz. Le declar nule.”
