Vineri 22 septembrie 1989
Vremea este caldă și frumoasă, în general. Cer variabil. Seara și dimineața se produce ceață în zonele depresionare și de câmpie. Temperaturile maxime se situează între 20 și 28 de grade iar minimele între opt și 18 grade.
La IAS Roșiorii de Vede se muncește cu motoarele încinse la roșu. S-a realizat însămânțarea orzului de toamnă pe mai bine de 200 de hectare iar la grâu s-a început discuitul și fertilizarea pe cele 2000 de hectare de grâu planificate astfel că lucrările de însămânțare să se termine în două săptămâni. De asemenea furajele suculente pentru animale sunt asigurate în raport de peste 70 la sută față de necesarul pentru iarnă. De asemenea, s-a strâns și 50% din fânul necesar. Eficiența IAS-ului se datorează și prezenței a cincizeci de studenți de la Institutul de medicină și farmacie din București și a peste 500 de elevi din liceele și școlile din localitatea de reședință a IAS-ului. „Brigăzile de tineret efectuează diverse activități conform solicitărilor pe lucrările de sezon.” Centrul de legume și fructe (tot din Roșiori de Vede) are și mai multe probleme, coordonând 24 de CAP-uri și două IAS-uri cu o suprafață totală de 1300 de hectare. Au de însilozat ceapa (400 de tone), cartofi, tot vreo patru sute de tone, au de însămânțat culturi anticipate și de întreținut culturile duble de legume. Inginerul Ion Chiran îi spune gazetarului Scânteii tineretului că aveau probleme cu forța de muncă în unele grădini care au rămas în urmă cu recoltarea și însilozare. Dar problema a fost rezolvată „la această oră prin participarea elevilor în campanie.” Elevii și studenții erau în acel moment al anului cazați în dormitoare improvizate în ferme pentru a efectua munci agricole. În felul acesta începea anul școlar. Pentru unii copii din mediul rural așa și continua.
Întreprinderile agricole din Ialomița și Sectorul Agricol Ilfov raportează noi și fantastice recorduri la culturile de sfeclă de zahăr și porumb în teren irigat. De pildă, IAS Slobozia a trimis o telegramă triumfătoare în care susține că a realizat 123,7 tone/hectar, iar CAP Sărățeni o producție mai modestă de 121,1 tone/hectar. CAP Jilava raportează, la rându-i, că a realizat o producție de 33,25 tone/ha. Însă entuziasmul spărgătorilor de plan și norme îi contaminase pe mulți alți dornici să-l anunțe pe șeful partidului că sunt fruntași în producție. Asta pentru că Ceaușescu le ceruse să realizeze planul pe întreg anul până în Congresul PCR care urma să aibă loc în a doua parte a lunii noiembrie. Astfel că telegramele CAP-urilor și IAS-urilor intră în competiție cu acelea ale comitetelor județene care raportează îndeplinirea planului la producția marfă, industrială, la export și în general, la toți parametrii. Comitetul județean Harghita, de pildă anunță că 34 de întreprinderi și-au îndeplinit sarcinile de plan pe nouă luni din 1989 la producția industrială, iar opt, planul la export, „realizând peste prevederi o producție care se ridică la aproape 245 milioane de lei.” Comitetul județean Suceava spune că pe 21 septembrie „colectivele de muncă din industria județului au îndeplinit planul la producția-marfă industrială pe 3 ani și 10 luni din actualul cincinal.” 30 de întreprinderi au realizat, se spune, și planul la export pe aceeași perioadă. Au obținut aceste realizări reducând costurile materiale „cu peste 350 milioane lei”. Sucevenii spun că au fost puternic mobilizați de indicațiile primite de la Ceaușescu la vizita în județ astfel că „oamenii muncii sunt hotărâți să nu precupețească niciun efort” ca să întâmpine Congresul cu cele mai bune rezultate. Și la Cluj toate întreprinderile din județ raportează îndeplinirea planului pe trei ani și zece luni din cincinalul în curs. Mai mult, la construcția de locuințe planul fusese realizat pe patru ani „punându-se la dispoziția locuitorilor județului peste 14 mii de apartamente” și promit „noi și însemnate realizări în toate domeniile de activitate” în onoarea Congresului.
În România liberă, Ion Pavelescu explică pentru public ce înseamnă tezele viitorului Congres referitoare la spiritul de răspundere, exigența, autodepășirea de care trebuie să dea dovadă salariații la locul lor de muncă. El îi mustră pe cei care confundă autoconducerea și autofinanțarea „cu posibilitatea de a cheltui și consuma fără să se dea socoteală statului și poporului.” De fapt aceste principii nu au nimic cu debandada și risipa. De fapt „autoconducerea democratică și autogestiunea trebuie să ducă la întărirea ordinii și disciplinei în producție”. În fapt, o activitatea economică fără cusur impune întărirea în și mai mare măsură a răspunderii organelor de conducere, pornind de la Consiliul de miniștri și ajungând la cel mai de jos consiliu de conducere pe unitate de producție. La ședința CPEx din 4 septembrie, Ceaușescu a trasat sarcini importante, spune gazetarul, exprimându-și convingerea că organele și organizațiile de partid, comuniștii, toți oamenii muncii vor acționa cu întreaga răspundere în spirit revoluționar în așa fel încât „să intre în normal cu realizarea tuturor indicatorilor, îndeosebi ai celor privind productivitatea muncii, exportul, punerea în funcțiune a noilor investiții.” Citându-l pe secretatul general, gazetarul trage concluzia pe ton didactic: „Spiritul de răspundere este asociat cu spiritul revoluționar, strânsa lor conjugare fiind investită cu misiunea de a da noi impulsuri muncii, de a o canaliza spre domeniile principale în care societatea este interesară să obțină sporurile cantitative și calitative așteptate.” Această facultate, conchide gazetarul, ar fi o trăsătură definitorie pentru omul nou, pentru cadrul economico-social creat pentru a-i permite să-și manifeste elanul său patriotic și revoluționar. „Omul nou pe care l-am făurit în anii socialismului rămâne, în această viziune, principalul factor al accelerării progresului general al societății și pe manifestarea plenară a trăsăturilor pozitive cu care este dăruit trebuie să ne bizuim în realizarea tuturor programelor ce dimensionează prezentul și viitorul patriei.”
Dumitru Bulumete, președinte la Cooperativa Tricotextil, îi spune lui Mircea Scripcă de la România liberă, că unitatea lui ține pasul cu anotimpurile, cu moda și cu cerințele cetățenilor. Pentru anotimpul rece, pentru că tricotajele au câștigat teren, cooperativa este preocupată „de diversificarea gamei sortimentale, de ridicarea calității execuției produselor.” Pentru sezonul rece, „creatorii” din cadrul cooperativei au realizat „numeroase modele noi de articole tricotate” pentru toate genurile și vârstele: pulovere, jachete, compleuri, rochii, fuste, bluze, pantaloni, fulare, șaluri, căciulițe și alte articole. Dar și Cooperativa Blănarilor este preocupată să asigure haina pe care s-o pună pe el cetățeanul pentru a face față frigului din casă. Ruxandra Dulceață, președinta cooperativei, spune că blănarii au făcut obiecte vestimentare care pot fi achiziționate la fața locului: jachete de iepure și din piei de caprine cu blană, coliere de nurcă, căciuli din astrahan și nurcă și altele. „S-au confecționat de asemenea diverse sortimente din materiale refolosibile de blană (ovină, caprine, iepuri etc.) precum și articole de confecții din piele (haine pentru femei și bărbați, sacouri etc.) De unde pot fi cumpărate? întreabă cu naivitate gazetarul. Se pare că, deși nu le vedea nimeni, ele puteau fi cumpărate de peste tot. „În scopul ușurării alegerii unor articole de către cumpărători, produsele realizate se expun atât în centrele de prestări pentru populație, cât și în magazinele de prezentare ale cooperativei noastre.”
La Moscova au loc Zilele culturii românești iar la Biblioteca unională de stat pentru literatură străină a fost deschisă o expoziție de carte românească. Agerpres subliniază că „locul central este rezervat lucrărilor din gândirea social-politic, economică și filosofică” a lui Ceaușescu dar că sunt expuse, de asemenea, și lucrările științifice ale Elenei Ceaușescu. Este prezentat acolo și volumul „Vizita oficială de prietenie a tovarășului Nicolae Ceaușescu, împreună cu tovarășa Elena Ceaușescu în Uniunea Sovietică.” Sunt peste o mie de volume dedicate literaturii social-politice, istoriei, științei și tehnicii, literaturii beletristice. A participat B. I. Kuzmin, vicepreședinte al Comitetului de stat pentru tipărituri, reprezentanți din ministerele de externe și culturii, oameni de cultură și artă, ziariști.
La Casa scriitorilor de la Neptun s-a desfășurat simpozionul internațional Poezia și pacea, la care au participat poeți din Bulgaria, Cehoslovacia, Iugoslavia, Polonia, URSS și România. Agerpres informează că în aceeași zi, la Teatrul Fantasio din Constanța „a avut loc un recital internațional de poezie susținut de participanții la simpozion.” Participanții au fost duși și în vizite de documentare la diferite obiective istorice și culturale din județul Constanța.
Miluță Verdeș lucrează la Combinatul siderurgic Călărași și cu câteva zile a avut un accident casnic și s-a rănit serios la o mână. S-a dus la Policlinica 2 din oraș însă aici i s-a refuzat primul ajutor și i s-a spus să se ducă la urgențe, la spital. Omul s-a dus acolo iar medicul a intervenit chiuretând rana, cosând-o și pansând-o. După o săptămână, urmând sfatul medicului, Miluță Verdeș s-a dus la policlinică pentru a i se schimba pansamentul și, eventual, tăia firele. Omul avea și trimitere de la doctor însă la dispensar a fost refuzat din nou pe motiv că medicul nu era la cabinet. Și pentru că nu mai era o urgență, nici la spital nu a fost primit. A revenit trei zile mai târziu la policlinică unde i s-a spus că nu poate fi ajutat pentru că instrumentele nu fuseseră sterilizate. Câteva zile mai târziu era refuzat din nou pentru instrumentele, acum sterilizate, fuseseră închise și nu se găseau cheile.
În Capitală, pe strada Alexandru Sahia a fost pierdut (sau descoperit, depinde de perspectivă) un autobuz. Este un autobuz tip burduf peste drum de Teatrul Bulandra și zace acolo de câteva luni, îngreunând circulația în zonă. Peste ale au trecut căldura unei veri nemiloase și ploile începutului de toamnă, pânza burdufului a putrezit și până acum i-au dispărut numele de înmatriculare, farurile, stopurile. Însă pare să nu lipsească nimănui din inventar și nu-l revendică nimeni.
Ministerul Sănătății anunță că între 25 și 30 septembrie se desfășoară în întreaga țară campania de vaccinare antipoliemielitică a copiilor care se născuseră în perioada 1 februarie-31 iulie 1989 precum și a copiilor care nu fuseseră vaccinați în campaniile de mai înainte . „Sunt invitați să se prezinte la dispensarele medicale, cu copiii din grupa de vârstă arătate mai sus, atât localnicii cât și familiile cu domiciliu flotant sau cei care, în intervalul respectiv, se află ocazional în alte localități decât cele de domiciliu.”
La Campionatele mondiale de box de la Moscova, pe arena Olimpiskii, în cadrul optimilor de finală la categoria semimuscă, Petrică Paraschiv l-a învins categoric pe sud-coreeanul Cho Dong Bum. La categoria semi-mijlocie, Francisc Vastag l-a învins la puncte pe iugoslavul Moja Bairovici. În grupele semifinale ale Campionatului mondial de handbal pentru tineret din Spania România a fost înfrântă de Iugoslavia cu 22 la 17.
Se fac angajări: „Spitalul Clinic Dr. I. Cantacuzino cu sediul în București, încadrează conform Legii , fochiști de medie (înaltă) presiune, autorizați ISCIR cu domiciliul stabil în București”, „Antrepriza Marmura București încadrează următoarele categorii de personal: șef depozit, gestionari, magazineri, merceologi, primitori-distribuitori, paznici și muncitori necalificați bărbați pentru gestiunile de la Antrepriza Marmura, macaragii”; „Bumbăcăria Românească Jilava, încadrează macaragii, fochiști, zidari, zugravi-vopsitori, tâmplari, aj. maiștri filatori, filatoare, paznici, pompieri, electricieni, muncitori necalificați (cu domiciliul stabil în București sau Sectorul Agricol Ilfov)”; „Fac menaj la familie serioasă de două-trei ori pe săptămână.”
Vasile Pleșca transmite mii de mulțumiri și întreaga lui recunoștință chirurgului Aleandru Prișcu, profesor doctor docent, care „după o grea și complicată intervenție, mi-a salvat viața. Mulțumesc, de asemenea, tov. dr. anestezist Constandache Florin, tov. dr. Toma Alexandru, tov. dr. Georgescu, tov.asistentă medicală Adelfina care împreună m-au tratat și îngrijit zilnic cu toată atenția și grija, Mulțumesc tuturor cadrelor medicale din secția de chirurgie a Spitalului municipal București care au contribuit cu multă dăruire și conștiință profesională la însănătoșirea mea.”
De vânzare: „Haină de nurcă veritabilă, jachetă astrahan veritabil (Swakara), căciulă damă nurcă, căciulă bărbătească de focă, pulovere, bluze, rochie jerse, rochie lungă neagră, pantaloni damă de antilopă, jachetă antilopă, blazer damă, pahare de șampanie, serviciu pentru punch, radio Sharp”; „Semicursieră Sputnik. Cumpăr discuri, casete audio cu Tudor Gheorghe”; „Goblen veritabil”; „Convenabil pat de mijloc rabatabil între două dulapuri cu bibliotecă, dulap de colț cu interior rotativ, măsuță rotundă, taburete”; „Cizme îmblănite antilopă maro 38 noi, cosmetice, îmbrăcăminte”; „Haină picioare astrahan”; „Pudrieră și tacâmuri deosebite”; „Perdea 6 m, frigider Fram, antenă televizor, cârje, ventilator, radio, filtru cafea”
Se cumpără: „LNV, receiver, coaxial, parabolă documentații service video, osciloscop performant, videocasetofon, televizor color uzate (pentru piese)”; „Bicicletă damă 28, 26, trei sferturi, deosebită, puțin uzată”
Filarmonica George Enescu, în sala Studio, a programat Treptele afirmării artistice. Ana Ungureanu (vioară). La pian: Ghizela Tulvan. În program Paganini, Wieniawski, Sarasate, Lalo, Kreisler, Mozart. Opera Română are pe afiș Tosca. Pe scena Sălii Mari a Teatrului Național se joacă Fata din Andros, iar în Sala Amfiteatru: Cineva te iubește. La Teatrul Lucia Sturdza Bulandra, în sala din Schitu Măgureanu se joacă Neînsemnații iar în sala de la Grădina Icoanei, Dimineața pierdută. La Teatrul Mic, Fără aprobare. La Teatrul Foarte Mic se joacă Bărbatul și... femeile. La Teatrul de comedia, Slugă la doi stăpâni. Teatrul Nottara (sala Magheru) are pe afiș Scapino. Teatrul Giulești (sala Majestic) a programat Cum s-a făcut de a rămas Catinca fată bătrână. La Teatrul Țăndărică în sala Victoria, Aventurile lui Plum-Plum.
La televizor programul începe la 19.00 cu Telejurnalul. La 19.30, În dezbatere: Documentele pentru Congresul al XIV-lea al Partidului Comunist Român. Plenară afirmare a personalității umane. La 19.50, Din marea carte a patriei. Documentar. La 20.10, În dezbatere: Documentale pentru Congresul al XIV-lea al PCR. Dezvoltarea continuă, intensivă a forțelor de producție. La 20.30, Copiii cântă patria și partidul. La 20.50, Învățământ – cercetare – producție. Școala într-o nouă etapă a pregătirii tinerei generații pentru muncă și viață. La 21.10, Agricultura- programe prioritare. La 21.35, Bijuterii muzicale din creația compozitorilor români. La 21.50, Telejurnalul de noapte. Emisiunea se închide la ora 22.00.
