Duminică 3 septembrie 1989

Vremea este instabilă în cea mai mare parte a timpului în vestul teritoriului. Cer variabil, înnorări în vest și sud-vest. Plouă pe arii relativ extinse mai peste tot, începând din sud-vestul țării. Ploaia căzută depășește 20 de litri pe m² în 24 de ore. În zonele montane este ceață. Temperaturi minime de la 8 la 18 grade în vreme ce temperaturile maxime se încadrează între 18 și 28 de grade.

Conform agendei sale (apud Lavinia Betea) Elena Ceaușescu a avut în această zi două ședințe. Una pe tema realizării planului (premergătoare ședinței Comitetului Politic Executiv al PCR de lunea următoare) și altă ședință pe probleme de cadre.

UTC a stabilit care sunt urgențele pentru membrii organizației în perioada care urma: să răspundă „chemării adresate de tovarășul Nicolae Ceaușescu (...)” acționând cu toată hotărârea pentru îndeplinirea planurilor de dezvoltare economico-socială pe acel an și pe întregul cincinal. În industrie se pune accentul pe producția fizică și pe export, pe asigurarea bazei de materii prime și energetice „necesare derulării ritmice a proceselor de producție, atât prin obținerea unor cantități sporite de cărbune, țiței și minereuri utile, cât și prin recuperarea și reintroducerea în procesul productiv a unor importante cantități de materiale refolosibile”, după cum titrează Scânteia tineretului. De asemenea, în săptămânile care urmau uteciștii de la orașe și sate vor fi scoși la efectuarea lucrărilor de sezon din agricultură: recoltarea legumelor și fructelor, strânsul și depozitatul furajelor, întreținerea culturilor etc. Pentru a înțelege mai bine care le sunt obiectivele tinerii sunt convocați la diverse reuniuni și expuneri. De pildă la Clubul Întreprinderii Poligrafice Oradea a fost prezentată expunerea „Proiectul Programului-Directivă și Tezele pentru Congresul al XIV-lea al PCR – de la mărețe împliniri ale prezentului spre tot mai înalte piscuri ale viitorului României socialiste.” Comitetul județean UTC din Brăila a organizat la Centrul de creație Cântarea României consfătuirea pe tema „Forme și metode de pregătire politico-ideologică a tineretului. Rolul propagandei vizuale în formarea și educarea tineretului.”

Clasa muncitoare se consideră inițiatoarea și câștigătoarea revoluției declanșate la 23 August. Cumva e adevărată, nu a mai rămas niciun învingător, i-a distrus pe toți. Partidul comunist rescrie istoria susținând că transformările care au urmat în cele patru decenii și jumătate sunt o dovadă de afirmare cu putere „a rolului istoric al clasei muncitoare de clasă conducătoare în societate de forță dinamizatoare a progresului economic și social,” după cum scrie în Scânteia conferențiar universitar doctor Viorel Popescu care le refuză celorlalte partide „naționale” patriotismul, „vigoarea și consecvența” cu care a apărat PCR adevăratele interese naționale. Este motivul pentru care, ca să le fie bine tuturor, clasa muncitoare trebuie să conducă toate domeniile. Și, deopotrivă, „nu se poate asigura rolul conducător al clasei muncitoare fără recunoașterea și exercitarea rolului politic al partidului revoluționar, al partidului comunist”, după cum afirma și Ceaușescu citat copios de universitar. Clasa muncitoare nu ar fi însă coerentă fără o concepție clară despre progres și mecanismele lumii „bazată pe teoria socialismului științific.” Dar cum să facem să păstrăm partidul cât mai muncitoresc posibil? se întreabă Viorel Popescu. Rolul muncitorii în societatea socialistă nu se va diminua, nu va dispărea. Noua orânduire „este și trebuie să fie o societate a muncii egale, în care munca are rolul unui factor hotărâtor al întregii dezvoltări.” Societatea trebuie regândită acum, că au dispărut clasele exploatatoare „pentru totdeauna din structura societății românești, angajată în mod ireversibil pe calea construirii socialismului.” Tocmai de aceea trebuie să crească nu numai puterea ci și reprezentativitatea clasei muncitoare. Grație revoluției tehnico-științifice, orice intelectual ar trebui să aspire să devină muncitor intelectual. Oricum, clasa muncitoare merge în paradis: s-au înființat mii de întreprinderi, aproape două sute de platforme industriale, numai să vrei nu ai unde să muncești. „(...) clasa muncitoare și-a sporit ponderea și în viața economică a țării, reprezentând în prezent mai mult de jumătate din totalul populației active. O asemenea creștere semnificativă, atât din punct de vedere numeric, cât și al nivelului de pregătire profesională constituie consecința legică a înaintării societății noastre pe calea edificării unei economii socialiste moderne, a dezvoltării și întăririi continue a proprietății socialiste.” Fiind chintesența societății, un cumul de aspirații și idealuri naționale „clasa muncitoare din țara noastră unește în jurul său toate clasele și categoriile sociale pentru realizarea intereselor lor fundamentale, comune, proces în care se realizează în mod obiectiv armonizarea intereselor specifice ale diferitelor categorii sociale cu interesele și cerințele generale ale societății socialiste. Toate acestea au fost posibile, spune universitarul, prin „lărgirea bazei muncitorești a societății noastre, proces social profund, care implică în mod necesar în planul vieții politice creșterea numărului și ponderii muncitorilor în partid.” Ceea ce s-a și întâmplat: din cele 3,8 milioane de membri de partid, circa 55 % sunt muncitori, adică vreo două milioane de oameni. Dat fiind caracterul revoluționar al muncitorimii, rolul acesteia va crește și pe viitor căci, spune politrucul, viitorul este al clasei muncitoare, după cum rezultă și din documentele Congresului al XIV-lea.

Oamenii muncii nu sunt prin definiție buni. E drept, cei mai mulți sunt exemplari, că de aceea se scriu cărți și se fac filme despre ei, dar mai sunt și uscături, nu puține de care se ocupă echipele de control. Laurențiu Duță de la Scânteia explică în detaliu cum funcționează echipele de control al (sic!) oamenilor muncii. Această activitate este organizată, îndrumată și condusă de consiliile locale ale Frontului Democrației și Unității Socialiste și este normată de Legea 6/1972, în fapt statutul acestui tip de control. Soluțiile, accentuează gazetarul, nu sunt benevole sau facultative, ci obligatorii. Doar astfel controlul ar avea eficiență. „Instituția controlului exercitat de oameni ai muncii, ca și întregul sistem al democrației muncitorești-revoluționare, a apărut ca urmare a necesității obiective de a se asigura participarea directă a oamenilor muncii, a cetățenilor la aplicarea neabătută a legilor țării.” Legea e generoasă: ceva de controlat le mai rămâne și experților financiari, economici sau juriști. Cu toate acestea sunt mai eficiente controalele făcute de oamenii muncii căci aceștia cunosc mai bine și mai îndeaproape „un larg evantai de aspecte ale activității, merg direct la țintă, dezvăluind nu numai minusurile existente în unitățile supuse controlului, ci indicând și cauzele care generează lipsurile și neajunsurile.” Una dintre condițiile de bază este, însă, fermitatea iar „faptul ignorării sau subaprecierii activității de control a oamenilor muncii semnifică nu numai nesocotirea uneia sau alteia din echipele respective, nici chiar numai o fugă de critică, ci nerespectarea unor principii de bază ale democrației noastre socialiste.” Controlul este așadar în centrul, în inima sistemului. Iar rolul principal îl au comisiile de coordonare și îndrumare a echipelor de control din cadrul consiliilor locale ale FDUS. De pildă, la Suceava, după cum îi spune gazetarului inchizitor șeful unei astfel de comisii municipale, Ioan Verciuc, în 1988 au avut loc 780 de constatări și propuneri din care au fost soluționate 686. Despre ce era vorba: unele unități comerciale trebuiau renovate și igienizate, trebuiau introduse noi rute ale transportului în comun, unele blocuri din cartierul Obcinelor trebuiau refăcute și reparate... Membrii comisiei spun că propunerile făcute după controale „s-au bucurat” de receptivitate. Uneori a fost vorba despre înlocuirea unui șef, de amendarea altuia sau mutarea disciplinară a unui al treilea. Dar nu e suficientă pedepsirea făptașilor, trebuie depistate și circumstanțele care favorizează abuzurile, corupția, abaterea de la lege, trebuie „măsuri de asanare a terenului pentru a se înlătura cauzele ce l-au generat.” Gazetarul însă crede că deasupra acestor constatări și procese-verbale plutește un nor de superficialitate și incertitudine și, pentru a nu vorbi în abstract, s-a interesat ce s-a întâmplat cu un caz anume dintr-o unitate de desfacere a legumelor și fructelor. Era vorba acolo de multe nereguli descoperite de la încălcarea regulamentelor comerciale, de dosirea mărfii, starea igienică precară, comportarea necuviincioasă a gestionarei. Se pare că nu s-a întâmplat nimic. Celui încondeiat de procesul-verbal nu i se clintește nici măcar un fir de păr. Echipele de control au descoperit după o acțiune recentă în 67 de unități economice, pe lângă lucrurile bune, nenumărate lipsuri și neajunsuri (de la proasta gestionare a fondului de marfă, la igiena unităților economice sau comportamentul vânzătorilor). S-a trimis un raport în ideea că acesta va fi prelucrat cu Întreprinderea comercială de stat pentru alimentația populației. Ceea ce nu s-a întâmplat. S-a înființat o comisie care să analizeze constatările și propunerile comisiei primite de la comisia care coordonează echipele de control. Un lanț al slăbiciunilor birocratice. „A urmărit oare cineva modul în care conducerea respectivei întreprinderi tărăgănează aplicarea constatărilor și propunerilor? Nu, din păcate!” Cu toții spun că s-a acționat conform legii însă gazetarul îi înfierează zelos. Legea spune altceva, la art. 23 paragraful 3: „Organele de conducere colectivă analizează ori de câte ori este necesar constatările și propunerile echipelor de control al oamenilor muncii, stabilind măsuri corespunzătoare pentru prevenirea și înlăturarea deficiențelor.” Șeful pe județ al FDUS îi promite gazetarului că vor fi sancțiuni aspre, altminteri ordinea și disciplina vor dispărea. El îi prezintă „o serie de măsuri concrete menită să netezească drumul materializării în viață a propunerilor formulate de echipele de control.” Gazetarul încă e nemulțumit și-și încheie diatriba susținând că, toate bune și frumoase în este „important ca ele să nu rămână în dosare, cum s-a întâmplat nu în puțin cazuri, să fie aplicate ferm și consecvent în întreaga activitate a echipelor de control al oamenilor muncii.”

Revista Săptămâna a lui Eugen Barbu și C. V. Tudor nu uită să-și informeze cititorii că a apărut la Lugoj, cu prilejul centenarului Eminescu, publicația Columna, coordonată de prof Rodica Ivan și prof. Simona Avram. Publicația aparținea de fapt multimilionarului Iosif Constantin Drăgan refugiat în Italia care avea relații privilegiate cu regimul Ceaușescu. După Revoluție a finanțat apariția revistei România Mare condusă de Eugen Barbu și C. V. Tudor. Alături de ultimul a fondat „Liga mareșalului Ion Antonescu” devenită ulterior, „Liga mareșalilor.”

Se face concurs de afișe pe teme economice. Conform prospectului, concursul își propunea stimularea creației grafice pe tema economiei și realizarea unor afișe de popularizare a ideii și avantajelor economisirii. De altfel era inițiat de Casa de Economii și Consemnațiuni alături de Uniunea Artiștilor Plastici, cu prilejul Săptămânii economiei 1989. Este a XXI-a ediție a concursului cu tema „Avantajele economisirii la CEC”, un concurs deschis tuturor, fie că sunt fie că nu membri ai UAP. Lucrările trebuie să aibă 70x100 cm, realizate în așa fel încât să permită reproducerea în maxim șase culori. Se dau premii. Premiul întâi un libret de economii cu 5000 de lei pe el. Premiul II, un libret cu 3500, Premiul III, un libret cu 2000 de lei. Se dau și două mențiuni constând în librete cu câte 1500 de lei pe ele. Termenul de trimitere/depunere la adresa Casei de Consemnațiuni este de 16 octombrie. Săptămâna economiei va fi organizată între 25 și 31 octombrie și CEC va organiza în acea perioadă o expoziție cu afișele selecționate de juriu.

Locul întâi în clasamentul Marelui Premiu al Federației internaționale de atletism a revenit sportivei Paula Ivan. Ea a totalizat 67 de puncte și a fost urmată în clasament de Sandra Farmer (SUA) cu 63 de puncte și Galina Cistiakova (URSS) cu 63 de puncte. În ultima cursă a competiției desfășurată la Monte Carlo, pe stadionul Louis II, Paula Ivan a câștigat proba de o milă. Doina Melinte a ajuns pe locul trei în această întrecere. La aceeași competiție, Vali Ionescu a câștigat locul trei la săritura în lungime iar Marieta Ilcu (săritură în lungime) și Alina Astafei (săritură în înălțime) locurile 4.

Doresc să corespondeze Diana Ionescu în vârstă de 20 de ani din Buzău, pe teme muzicale (M. Scupra, M. Runceanu, C. Rădulescu, Holograf, C.C. Catch, Modern Talking), film, literatură, diverse. Teodora Grecea (19 ani, Berești, jud. Galați) pe teme de muzică )Elvis Presley, C. Crișan, L. Groza, V. Șeicaru, Șt. Hrușcă, A. Similea, J. Iglesias, T. Cutugno etc), fotbal, handbal, schimb de ilustrate și material sportiv. Daniela Buciuman (18 ani) din Baia Mare vrea să schimbe păreri pe teme literare, sportive și muzicale (Toto Cutugno, Samantha Fox, C.C. Catch), film, turism. Costel Costescu de 49 de ani (Galați) vrea să schimbe păreri despre muzică populară (Gabi Luncă, Nelu Bălășoiu), ușoară (A. Jula, G. Petrescu, A. Urziceanu). Liviu Bălțatu (21 de ani) din Iași are ca pasiuni muzica ( Loredana Groza, Marina Scupra, Rush), OZN, diverse. Mihai Toma (30 ani) București vrea să corespondeze ple teme de turism, drumeții montane, diverse. Ion Sima (19 ani) din Câmpina, are ca pasiuni muzica (Mirabela Dauer, Dida Drăgan, Angela Similea, Madonna, C.C. Catch), fotbalul și orice alt subiect. Florina Crângea (20 de ani) din București vrea să schimbe impresii despre teatru literatură, coregrafie, psihologie, diverse.

La televizor, emisiunea începe la ora 11.30 cu Lumea copiilor. Telefilmoteca de ghiozdan. Ursulețul Panda. Producție a Studiourilor de filme pentru copii din R.P. Chineză. Premieră TV. Episodul 1. La 12.25, emisiunea Sub tricolor, la datorie! La 12.40, Viața satului. În întâmpinarea Congresului al XIV-lea al partidului – congresul marilor împliniri socialiste. La ora 13.00, un buletin de știri Telex. Apoi, la ora 13.05 emisiunea de divertisment Album duminical. Programul se închide la ora 15.00 și se deschide din nou la ora 19.00 cu Telejurnal. Apoi la 19.20, Cântarea României. Omagiul țării, conducătorului iubit. Emisiune realizată în colaborare cu Consiliul Culturii și Educației Socialiste și cu Comitetul de cultură și educație socialistă al județului Călărași. La 20.25, Film artistic. Punct... și de la capăt. Producție a Casei de filme patru. Premieră TV. Scenariul Radu F. Alexandru, Alexa Visarion. Regia Alexa Visarion. La ora 21.50, Telejurnalul de noapte. Programul se închide la ora 22.00.

La Teatrul Național în sala Mare se joacă Hagi Tudose. Tot acolo, dar în Sala Amfiteatru este pe afiș piesa Cineva te iubește... Iar în Sala Atelier, Autograf. La Teatrul Mic, Pluralul englezesc. La Teatrul Foarte Mic, Bătrâna și hoțul. La Teatrul Nottara (Sala Magheru) se joacă Scapino. La Teatrul Giulești (Sala Majestic), Pescărușul. Teatrul satiric-muzical C. Tănase (Grădina Boema) Bună seara, Boema!

La cinematografe rulează Zâmbet de soare, Flori de gheață, Alarmă în Deltă, Un oaspete la cină, Flăcări pe comori, Vacanța cea mare, Cantemir, Împăcarea, De la literatură la film, Sorgul roșu, Nava lui Yang, Misiunea secretă a maiorului Cook