Miercuri 8 noiembrie 1989

Soarele răsare la ora 7.02 și apune la ora 16.56.

Virgil Brădățean explică de ce formarea omului nou este o cerință fundamentală a progresului multilateral al țării. Pornește evident de la „magistrala expunere” făcută la Plenara lărgită a CC. Este, din punctul lui de vedere, un document istoric „expresie și reflectare a capacităților de înfăptuire fără egal ale socialismului științific. Ce rezultă din acest document adulat de toată lumea este „rolul determinant în împlinirea procesului de transformări revoluționare socialiste deținut de formare și desăvârșirea omului nou, cu o înaltă conștiință socialistă, cu ardent devotament civic și patriotic, cu comportament etic exemplar.” Formarea omului nou este „țelul suprem al politicii partidului, de a cărui împlinire și ale cărei roade se bucură azi poporul român.” Ceaușescu, spune propagandistul, era convins că omul nou trebuie înzestrat cu un cât mai cuprinzător orizont cultural-științific, „cu o serioasă pregătire profesională și politică” iar această convingere deriva din legile dezvoltării social-politice și economice. Așa se explică și rolul esențial acordat de partid „activității politico-ideologice și cultural educative, culturii, științei (...) tuturor factorilor care cultivă atitudini fundamentale, acționează asupra profilului moral, civic și patriotic al omului” așadar, omul nou nu poate fi obținut decât prin condiționare psihică și educațională. „Cultivarea” atitudinilor fundamentale „determină comportamentul său superior în toate domeniile în viață” în muncă, în instaurarea fericirii „pe pământul scump al patriei”.

Dumitru Tinu explică și el, în Scânteia, Expunerea făcută de Ceaușescu la Plenara din 24 octombrie pornind de la conflictul ideologic, economic și social-politic dintre Est și Vest adică de la contradicția dintre țările capitaliste dezvoltate și țările socialiste sau în curs de dezvoltare și explică de ce doar socialismul este viitorul de aur al omenirii și de ce acele țări socialiste care cedează încet-încet cântecului de sirenă al capitalismului sunt pe punctul să piardă șansa paradisului comunist. „Profitându-se de starea de criză și de confuzie politică din anumite țări, se propun soluții de ieșire din labirintul dificultăților pe care acestea le traversează, se oferă cu falsă generozitate ajutoare economice și financiare. Prețul? Renunțarea la socialism.” De vină ar fi nu greutățile inerent în orice construcție, ci „politica defensivă, capitulară a unor țări.” La ce duce, de pildă, renunțarea la rolul conducător al partidului? „Consecința directă a acestei renunțări este afirmarea pluripartitismului, întoarcerea la sistemul de tip burghez al existenței mai multor partide și constituirea, pe această bază a unor guverne eterogene, în care partidul ce exprimă interesele clasei muncitoare, ale tuturor oamenilor muncii i se rezervă un rol secundar.” Și unde poate duce renunțarea la democrația muncitorească-revoluționară? La o democrație care se întemeiază pe exploatarea și asuprirea celor mulți. „O democrație care (...) favorizează și stimulează reapariția unor tendințe fasciste, antiumaniste, a unor forțe extremiste, de genul celor ce au contribuit direct la dezlănțuirea ultimei conflagrații mondiale.” Cu alte cuvinte, orice nu este socialism este fascism. Cert este că pentru gazetar toate încercările occidentale de a ajuta țările socialiste nu urmăresc altceva decât să le schimbe fundamental regimul politic. „Cu alte cuvinte, ajutorul este un ajutor pentru revenirea la forme capitaliste de proprietate, prin renunțarea la marea proprietate socialistă, prin introducerea mecanismelor economiei de piață, cu toate consecințele sociale decurgând din aceasta.” Noroc cu popoarele că se împotrivesc acestei perspective. Cum ar putea renunța la socialism, la libertate și independență națională? Cum să capituleze în fața imperialismului? Deși este evidentă intensificarea ofensivei ideologice antisocialiste și anticomuniste, România socialistă e conștientă că supraviețuirea omenirii nu se poate obține prin „renunțarea la atributele supreme ale ființei naționale, ci prin intensificarea luptei popoarelor împotriva politicii imperialiste.” Căci doar prin acțiunea lor unită, spune gazetarul, popoarele pot impune „o pace bazată pe respectarea independenței și suveranității lor naționale, a dreptului imprescriptibil de a-și alege liber calea dezvoltării, fără niciun amestec din afară.”

În cartierul Berceni a fost construit în urmă cu doi ani un cvartal de blocuri într-un perimetru trasat de Șoseaua Berceni, șoseaua Turnu Măgurele și strada Moldovița. Constructorii au construit blocurile, dar nu au făcut niciun drum de acces și locuitorii nu puțini ai zonei trebuie să umble pe acolo cu cizme de cauciuc către și dinspre stația de metrou Apărătorii patriei. Vara este praf, toamna noroi adânc până la carâmbi. Iată însă că peste vară, după nenumărate plângeri și solicitări, constructorii au apărut și au făcut căi de acces, spune M. Antonescu, un locuitor de pe strada Moldovița. Numai că, întrucât secția a 2 de prefabricate nu vrea să mute o baracă amplasată chiar la mijlocul drumului, strada ajunge în această baracă se întrerupe și este reluată după aceea. Locatarii nu au abandonat cizmele, căci strada care duce până la intrarea în metrou are un hiatus de vreo douăzeci de metri pe unde tot cu galoși trebuie să mergi.

Ambasadorul URSS, E.M. Tiajelnikov, a depus o coroană de flori la monumentul lui V. I. Lenin din București. A fost însoțit de reprezentanți de la Externe, ai Consiliului popular al Bucureștiului, generali și ofițeri, alți oficiali. Apoi ambasadorul a dat recepție cu ocazia celei de-a 72 aniversări a Marii Revoluții. Au participat Manea Mănescu, vicepreședinte al Consiliului de Stat, Lina Ciobanu, viceprim-ministru, Vasile Bărbulescu, secretar CC al PCR, alți miniștri, funcționari din Ministerul Afacerilor Externe etc. O recepție a dat și consulul general sovietic de la Constanța.

De vânzare: „Covor caramaniu, tacâmuri deosebite, lustruitor parchet, dulap bucătărie, pantofi 35”; „Scurtă vulpi polare, astrahan gri, absolut noi 42-44”; „Geacă piele, costume noi deosebite 68, microfon Sony, cauciucuri CZ 350. Cumpăr magnetofon Sony TC 630, Skoda 120L, benzi magnetofon”, „Bibliotecă, mobilă tineret, substanțe foto, ceas expunere, inele distanțare macro, serviciu masă 12 persoane, masă, pardesiu damă 44. Cumpăr pantofi Otter măsură 42 sau similar”, „Două pendule, mărci deosebite, obiecte din aramă, porțelan, pahare Baccara, rafturi cărți”, „Televizor Diamant 248, cojoc damă 44, haină blană sintetică, cuier, diplomat”, „Bibliotecă Dana, mobilier vechi deosebit, bibliotecă și pupitre școlărești, corp bucătărie oglinzi stil (2,5/1, 0,6/2) radiocasetofon Sharp 6060, televizor cu jocuri, bormașină 220V și 12V (Piko), aparate mărit foto, aparate radio-ultrason și vechi, mașină cusut Sanda, aparat auditiv, rochie deosebită, diverse tehnice și ornament”, „Haină blană focă nouă măsură 46-48 și două butelii gaze lichefiate 6,7 kg”; „Mobilă rustică deosebită, sobă gaz, cojoc damă 44, îmbrăcăminte diversă, aerotermă, lână, paltoane, pardesiuri. Cumpăr semicursă”

La Ateneul Român, sala Studio, Otilia Panaitescu, flaut. Cristina Popescu-Stănești, pian. La Sala Mare a Ateneului, Cvintetul de suflători George Enescu. La Teatrul de Operetă, Vânzătorul de păsări. La Teatrul Național, în sala Mare, este reprezentație cu Nu se știe niciodată; în sala Amfiteatru, Contrabasul și în Sala Atelier, Autorul e în sală. La Bulandra se joacă Privind în jur cu ochi fără lumină (sala din bd. Schitu Măgureanu); Cântec despre mine însumi (Sala Studio). La Teatrul de Comedie se joacă Sfântul Mitică Blajinu. La Nottara, sala Magheru, Floarea de cactus și Cuibul în sala Studio. La Teatrul Mic e reprezentație cu O scrisoare pierdută. Iar la Teatrul Foarte mic: Seratele Teatrului Mic (Lumea științei – lumea artelor). La Teatrul Giulești pe afiș este Ar fi fost o mare iubire (sala Majestic).

Pe marile ecrane continuă Ciclul de filme sub genericul Drumul de luptă și biruiță cu filmul Drum de luptă și biruință; Mihai Viteazul; Ciclul de filme Sub semnul marilor împliniri: filmul Sub semnul marilor împliniri; Rochie albă de dantelă; Un comisar acuză; Revanșa; Columna; Misterele Bucureștilor; Cei care plătesc cu viața; Imposibila iubire; Zilele filmului sovietic: Norocoasa; Poveste din nordul îndepărtat; Zbuciumul iubirii; Cronica adolescenței; O farsă pentru cuscru; Cursa secolului: Poiana cerbilor; Zece negri mititei; Oricare fată iubește un băiat; Nava lui Yang.

La televizor, programul începe la 19.00 cu Telejurnalul de seară. Urmează la 19.30, În dezbatere: Tezele, ideile, orientările din Expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu la Plenara lărgită a CC al PCR. Dezvoltarea și întărirea proprietății socialiste – baza înfloririi patriei, a independenței economice și politice a României. La 19.55, Mândria de a fi cetățean al României socialiste. Temeiurile performanței. La 20.10, Țara întreagă întâmpină Congresul al XIV-lea al PCR. La 20.30, Trăim decenii de împliniri mărețe. La 21.00, Ctitorii ale Epocii de aur. Izvoarele de lumină al Bistriței. La 21.15, În dezbatere: Tezele, ideile, orientările din Expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu la Plenara lărgită a CC al PCR. Supremă onoare, înaltă angajare: calitatea de a fi tânăr comunist. La 21.35, Te cântăm, iubită țară! Muzică ușoară românească. La 21.50, Telejurnalul de noapte. La 22.00 se închide programul.