Într-un vot pe repede înainte, parlamentarii bulgari au susținut în unanimitate propunerea de a renunța la taxa excepțională de 20 de leva (10 euro) pe megawat oră (MWh) pentru gazul rusesc provenit din gazoductul TurkStream dintre Turcia și Rusia și care trece prin Ungaria și Serbia.
Măsura a fost aprobată pe 13 octombrie și a avut ca scop „reducerea profiturilor” Gazprom, dar s-a dovedit dificil de aplicat, deoarece gigantul rusesc al gazelor nu a plătit niciodată nicio un ban pentru gazul tranzitat.
Atât Budapesta, cât și Belgradul, încă puternic dependente de sursele de energie rusești și dornice să-și mențină legăturile bune cu Kremlinul, au criticat tariful excepțional pe care l-au numit „o mișcare ostilă” care le pune în pericol securitatea energetică.
Serbia și Ungaria au reacționat în octombrie la decizia Bulgariei de a adăuga o taxă suplimentară de 10,20 euro pe megawatt oră pe gazul natural rusesc transferat prin conducta Turkstream.
Odată cu această decizie, Bulgaria a luat atitudine și împotriva transportului de gaz rusesc, alimentând tensiunile cu Serbia și Ungaria, țări în care Rusia rămâne principalul furnizor de gaze naturale pe ruta Turkstream.
În 2019, guvernul GERB condus de Boiko Borisov a dat undă verde proiectului Turkstream, garantând veniturile Gazprom din Rusia și izolând Ucraina.
Pe 31 august, Parchetul din Sofia a lansat o anchetă privind încălcările legii în construcția conductei.
În aprilie 2022, Bulgaria și Polonia au întrerupt relațiile cu Gazprom ca urmare a războiului din Ucraina.
În același an, în ciuda unei schimbări de putere între coaliția pro-occidentală de scurtă durată condusă de Kiril Petkov și un cabinet interimar pro-Moscova, Bulgaria a finalizat o interconexiune de gaz cu Grecia pentru a transfera gaze din Azerbaidjan și SUA.
În weekend, ministrul de externe al Ungariei, Peter Szijjarto, a amenințat că se va folosi de dreptul de veto la cererea Bulgariei de a adera la Schengen dacă Sofia continuă să mențină taxa despre care a spus că este „punitivă”.
Ungaria este pregătită să ridice dreptul de veto de îndată ce impozitul va fi abolit, a spus Szijjarto.
„I-am spus (premierului maghiar) Viktor Orbán de mai multe ori că această taxă nu vizează Ungaria. Probabil că au unele suspiciuni sau o folosesc ca scuză (pentru a ne bloca)”, a spus premierul bulgar Nikolay Denkov duminică la postul de televiziune Nova.
„Este important să înlăturăm acest obstacol și să știm că nu vom avea probleme cu Ungaria pentru Schengen," a adăugat el.
Bulgaria și România vecină au aderat la UE în 2007, dar cererea lor de a adera la zona de călătorie liberă a întâmpinat opoziția statelor membre de-a lungul anilor.
Dintre celelalte două țări reticente care s-au opus aderării Bulgariei anul trecut, Țările de Jos au decis vineri că Sofia îndeplinește acum condițiile, iar Austria și-a atenuat recent opoziția.
Viena a propus recent ceea ce numește „Air Schengen”, spunând că este pregătită să relaxeze regulile care reglementează traficul aerian pentru Bulgaria și România dacă Bruxelles-ul ar întări frontierele externe ale UE.
Austria a pus trei condiții pentru ridicarea dreptului de veto asupra aeroporturilor din România și Bulgaria care vor intra în zona de călătorie fără pașapoarte.
Ministrul austriac de interne, Gerhard Karner, a declarat luni, la postul public ORF, că Viena a comunicat Comisiei Europene „condiții clare”, care trebuie îndeplinite pentru ca Viena să accepte posibilitatea de a călători fără pașapoarte către și de la aeroporturile din România și Bulgaria, într-o primă etapă a extinderii Schengen. „Mingea este acum în terenul Comisiei", a declarat Karner.
În schimbul ridicării veto-ului pentru „Schengenul aerian", Viena a cerut Comisiei Europene o protecție mai strictă a frontierelor terestre externe ale Uniunii, precum și readmisia solicitanților de azil care vin în Austria prin România și Bulgaria.
De asemenea, Austria dorește o „triplare a polițiștilor de frontieră și o modernizare tehnică” a sistemului de protecție la granițe, în special la frontierele bulgaro-turce și româno-sârbe.
Toate acestea ar trebui să fie suportate financiar de CE.
În schimb, controalele la frontiera terestră ar rămâne în vigoare pentru moment.
Comisia a salutat anunțul Austriei ca „pozitiv”, adăugând că este pregătită să ofere sprijin, inclusiv prin consolidarea desfășurărilor Frontex la frontiere.
„Bulgaria și România sunt pregătite să adere la spațiul Schengen”, a declarat purtătorul de cuvânt al comisiei, Christian Wigand.
Nu a fost stabilit un calendar pentru măsurile care urmează să fie îndeplinite solicitate de Austria, dar este puțin probabil ca acestea să intre în vigoare în acest an.
România și Bulgaria așteaptă să adere la Schengen de mai mult de un decensiu.
Austria a stârnit furia Bucureștiului și a Sofiei în decembrie anul trecut, când le-a blocat aderarea la zona de liberă circulație a UE.
Războiul a continuat de luni de zile, Bucureștiul amenință chiar că va da în judecată Viena pentru despăgubiri de miliarde de euro și extinzând disputa la un proiect de zăcământ de gaze offshore.
Țările de Jos au exercitat și un drept de veto, dar numai împotriva Bulgariei.
Aderarea treptată, cu aeroporturile mai întâi și granițele terestre într-o etapă ulterioară, fusese prezentată înainte ca un compromis, doar că atât Austria, cât și Țările de Jos au refuzat ideea.
Austria a spus comisiei că va da înapoi dacă vor fi implementate trei măsuri, a declarat pentru Financial Times un oficial de la Ministerul de Interne austriac.
În primul rând, guvernul austriac a cerut să se acorde fonduri pentru a tripla desfășurarea actuală a forțelor de frontieră Frontex în Bulgaria și România. Oficialii austrieci ar trebui, de asemenea, să fie dislocați în ambele țări.
În al doilea rând, Viena insistă ca Bulgaria și România să-și modernizeze frontierele externe cu un gard neîntrerupt care să izoleze țările de țările non-UE, în special Serbia și Turcia.
În al treilea rând, cele două țări din sud-estul UE vor trebui să accepte persoane cărora li s-a refuzat azilul în Austria și care au intrat prima dată în bloc prin România sau Bulgaria. În trecut, tot în contextul discuțiilor privind primirea celor două țări în Schengen, Comisia Europeană a respins solicitarea cancelarului Karl Nehammer privind construirea unui zid la granița Bulgariei cu Turcia.
Această condiție impune normele existente în temeiul așa-numitului tratat de la Dublin, care impune solicitanților de azil să depună cererile în prima țară din UE la care ajung.
Viena s-a referit în special la migranții sirieni și afgani pe care dorește să-i trimită înapoi.
Bucureștiul și Sofia susțin că doar o mică minoritate de oameni care trec în bloc prin Turcia le tranzitează de fapt teritoriul și că, mai degrabă, prin Grecia, Serbia și Ungaria trec acești solicitanți de azil ajung în Austria.
Aderarea României și Bulgariei la Schengen a fost blocată de Austria și de Olanda la Consiliul JAI din decembrie 2022.
