Linkuri accesibilitate

Interviu | Ministrul Energiei: „Văd o Românie mult mai curată la sfârșitul PNRR”. Când va dispărea mineritul din țară?


Virgil Popescu, ministrul Economiei, vorbește în interviul acordat Europei Liberă, printre altele, despre impactul liberalizării pieței de energie electrică.

Ministrul Energiei, Virgil Popescu, promite într-un interviu acordat Europei Libere, că România va fi „mult mai curată” după investițiile în energie realizate prin PNRR. Popescu estimează că, în 2026, România va fi independentă energetic cu ajutorul gazelor din Marea Neagră.

Principalele declarații, pe scurt:

  • despre schimbarea contractului la electricitate: dacă te-ai mutat odată, și nu-ți place, te poți muta ori de câte ori simți nevoia să faci acest lucru până găsești un preț și un serviciu care să-ți ofere cea mai bună ofertă pentru tine;
  • despre procedura de schimbare a contractului: Cred că ar trebui să fie mult mai simplă procedura de mutare tocmai pentru a stimula trecerea în piața concurențială;
  • despre creșterea prețului la gaze naturale: Este o cerere mare de gaz la nivel european, dar și la nivelul României. Și, da, probabil că va fi o creștere a prețului la gaze naturale;
  • ce surse de energie ar alege pentru construcția unei case : Sunt adeptul noilor tehnologii: pompe de căldură care sunt fără emisii de CO2, surse fotovoltaice de energie electrică;
  • despre gazele din Marea Neagră: În momentul în care vom scoate gazele din Marea Neagră vom fi exportator net de gaze naturale, vom avea mai multe gaze decât putem consuma;
  • despre renunțarea la cărbune : Pentru huilă, în 2032 este ecologizarea finală. La lignit nu am luat încă o decizie, așteptăm să vedem aprobat planul de restructurare;
  • despre transferul ELCEN la Primăria Capitalei : Vrem să ajungem în acest an să înceapă acest transfer. Cert este că și cu acest transfer nu se va rezolva peste noapte problema confortului termic.

Europa Liberă: Mai sunt două săptămâni până vor intra în vigoare noile prețuri pentru electricitate. Până acum, aproximativ 5 milioane de români nu și-au schimbat contractele la electricitate cu unele pentru piața liberă. La ce să se aștepte de la 1 iulie? Cu cât vor crește prețurile la electricitate?

Virgil Popescu: În primul rând, va dispărea după data de 30 iunie acel discount pe care furnizorii l-au oferit, un discount care este (reprezentat de) diferența între prețul serviciului universal și prețul concurențial. Dacă nu te-ai mutat la un furnizor în piața concurențială, inclusiv la cel cu care ai contractul – dacă îți convine prețul, va dispărea din factură prețul concurențial și vei rămâne în prețul serviciului universal, care este mai scump.

Evident, și după 1 iulie ai posibilitatea să te muți în piața concurențială. Și dacă te-ai mutat o dată, și nu-ți place, te poți muta ori de câte ori simți nevoia să faci acest lucru până găsești un preț și un serviciu care să-ți ofere cea mai bună ofertă pentru tine. De ce spun serviciu? Pentru că există tarif în piață care include un abonament și un preț mai mic pe energie electrică. Un asemenea tip de ofertă este avantajos pentru cei care consumă mai mult. Pentru cei care consumă puțin nu e avantajos, chiar dacă prețul este mic, tariful din abonamentul lunar reprezintă mult din factura ta. Trebuie să-ți cauți oferta adaptată nevoilor tale.

Ministerul Energiei despre schimbarea contractului la electricitate și creșterea prețurilor
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:55 0:00

Europa Liberă: Ați făcut niște estimări cam cu cât va crește o factură medie?

Virgil Popescu: Nu am făcut aceste estimări. Nu am văzut noile oferte. Toate ofertele au fost date, la sfârșitul anului trecut, pe o perioadă de 6 luni de zile. M-am uitat, în schimb, în piață și am văzut foarte mulți furnizori care nu și-au încheiat la sfârșitul anului trecut contract pentru tot anul acesta, ceea ce nu este normal știind că vine liberalizarea cu 1 ianuarie și trebuie să aibă asigurată energia pentru toți clienții. Acest lucru nu s-a întâmplat. Dacă se întâmpla, nu erau motive să crească prețurile.

Europa Liberă: Ați declarat public că sunt situaţii în care firme furnizoare de electricitate au încheiat contracte cu clienţi fără a avea, la rândul lor, contracte de achiziţie a energiei electrice. Că sunt cazuri în care aceste firme nu-şi mai pot onora contractele și au început să le rezilieze. Ce se întâmplă cu consumatorii care încheie contracte cu astfel de firme?

Virgil Popescu: Consumatorii trebuie să știe că nu există posibilitatea să rămână fără alimentare cu energie electrică. Piața este în așa fel reglementată, încât dacă dispare furnizorul tău te preia automat un alt furnizor de ultimă instanță. În schimb, prețul acelui furnizor este acel serviciu universal, care este mai scump.

Piața liberă nu înseamnă piață sălbatică. Piață liberă înseamnă că e o piață care trebuie să respecte anumite reguli. Cea care impune regulile pe piață este Autoritatea de Reglementare în Energie, nu noi, ministerul. Or, eu cred că acolo trebuie să se inspire foarte bine în piață și să se inspire din ceea ce s-a întâmplat în perioada asta și să reglementeze mai mult. Nu cred că este o piață liberă când un furnizor nu se aprovizionează pentru portofoliul de clienți, în special casnici, pe care îi are. Tu nu poți să spui : 'îmi voi cumpăra eu energia de pe piața zilei următoare pentru clienții pe care îi am în portofoliu'. Nu, tu trebuie să te asiguri ca pentru un foarte mare procent din portofoliul pe care îl ai să ai contracte în spate cu producătorii ca să nu existe fluctuații de preț.

Europa Liberă: Ce s-a întâmplat cu investigația acestor firme? Câte amenzi au fost date?

Virgil Popescu: Nu am încă rezultatele acelei investigații. Cred că s-au dat amenzi. Mi s-au mai plâns din piață că au primit amenzi de la ANRE și eu le-am spus foarte clar: respectați regulile. Cred că trebuie puse niște reguli care să preîntâmpine și situații de genul acesta. Poate că nimeni nu s-a gândit până acum că există posibilitatea să vinzi o marfă - energia electrică - pe care nu o ai. Gândiți-vă că unii au dat faliment pe burse cu așa-numitele produse derivate, au vândut ceea ce nu aveau pe burse și brokerii au dat faliment, și n-aș vrea să existe furnizori de energie electrică care să dea faliment tocmai din acest motiv.

Europa Liberă: Credeți că autoritățile, inclusiv ministerul pe care îl conduceți, au făcut tot ce era necesar pentru a informa populația despre posibilitatea schimbării contractelor?

Virgil Popescu: Liberalizarea a început foarte prost în decembrie anul trecut, fără absolut nicio informare, cu un ordin al ANRE care punea pe drumuri milioane de clienți, care trebuiau să se mute brusc dintr-o parte în alta.

Europa Liberă: Dar tot dumneavoastră erați ministru.

Virgil Popescu: ANRE-ul face reglementările. Am anunțat cu un an înainte, ca minister, că începând cu 1 ianuarie 2021 piața la energie va fi liberă. Într-un an de zile, în 2020, ANRE-ul nu a avut timp decât în decembrie, imediat după alegeri, să dea acel ordin. Nu prin lege impunem regulile, de aceea există autoritatea de reglementare care e subordonată Parlamentului. Dacă această autoritate nu ar exista, atunci guvernul ar trebui să-și asume acest lucru. Dar există prin lege această autoritate care are obligația să facă acest lucru. Liberalizarea a fost îndreptată din mers.

Nu avem nicio pârghie din punct de vedere legislativ să facem mai mult decât am făcut, să-i împingem de la spate pe cei de la ANRE și să încercăm să forțăm, dacă este cazul, să schimbăm legea, dar nu ăsta este spiritul legii. Timp de 6 luni de zile cred că e timp suficient să-ți muți contractul.

Virgil Popescu crede că ANRE e de vină pentru modul deficitar de informare a populației privind schimbarea contractelor la energie electrică.
Virgil Popescu crede că ANRE e de vină pentru modul deficitar de informare a populației privind schimbarea contractelor la energie electrică.

Europa Liberă: Și totuși, mulți români nu s-au mutat.

Virgil Popescu: O să poată să se mute și după, având un prim semnal că acel discount va dispărea din factură.

Europa Liberă: Aveți în vedere să prelungiți termenul schimbării contractului și după 1 iulie?

Virgil Popescu: Termenul a fost stabilit de ANRE, nu de către noi. Părerea mea e că toți cei care au vrut să se mute s-au mutat și se vor mai muta în perioada următoare. Este o inerție a românilor în a se muta dintr-o parte în alta.

Europa Liberă: Sau poate că există o birocrație de care se tem oamenii.

Virgil Popescu: E posibil să existe și o birocrație. Am salutat săptămâna trecută când ANRE-ul a pus în dezbatere publică un alt ordin prin care simplifică procedura de mutare. Cred că ar trebui să fie mult mai simplă procedura de mutare tocmai pentru a stimula trecerea în piața concurențială.

Europa Liberă: Tot de la 1 iulie românii ar trebui să aibă un nou contract pentru gazele naturale. Care este proporția românilor care au schimbat contractul până acum?

Virgil Popescu: Nu toți. Piața la gazele naturale este sută la sută concurențială. Nu mai există piață reglementată. A fost schimbată la 1 iulie 2020. Au fost contracte încheiate pe un an, pe doi ani de zile. Cei care au contract pe un an de zile și le expiră trebuie să-și aleagă același furnizor de la 1 iulie, ori alt furnizor cu un tarif mai bun. Cei care au contractul pe 2 ani de zile nu trebuie să-l schimbe.

În schimb, la gazele naturale, observăm o creștere a prețului în comparație cu prețul din 2020. Și energia electrică se compară cu 2020. Dar prețul gazelor naturale, în 2020, a suferit o cădere foarte mare din cauza lipsei consumului. A fost pandemie, industria nu a funcționat, prețul a scăzut. Acum, dacă comparăm cu 2019, o să vedeți că prețul la gaze naturale este undeva pe acolo. Este o cerere mare de gaz la nivel european, dar și la nivelul României. Și, da, probabil că va fi o creștere a prețului la gaze naturale.

Ministrul Energiei: Ce se va întâmpla cu contractele la gazele naturale?
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:18 0:00

Europa Liberă: Cu cât se va mări ?

Virgil Popescu : Nu pot să vă zic în momentul de față. Am văzut niște oferte ale unor furnizori, dar sunt foarte mulți și aș vrea să facem un inventar al prețurilor din piață. Dar ceea ce este foarte important de știut e că trendul prețurilor din România a fost inversat față de cel al prețurilor europene. Și la gaze naturale, și la electricitate, prețul pe care românii îl plătesc este mai mic decât cel european, deci am revenit la normalitate.

Europa Liberă: Ce se întâmplă cu cei care nu schimbă acest contract la gaze naturale?

Virgil Popescu: Nu vor rămâne fără gaz, îl vor prelungi automat furnizorii, dar, evident, cu tariful pe care nu-l negociază, pe care îl impun.

Europa Liberă: Consumul de gaze naturale e mai scăzut vara și crește iarna. Cât estimați că va fi factura de gaze pentru un apartament mediu, în iarnă următoare?

Virgil Popescu: Eu vă spun cam care este consumul anual al unei gospodării, în jur de 20 de megawați. Și atunci, în funcție de prețul fiecăruia, va fi mai mare pe iarnă. Probabil că vara plătim 10-15 lei doar consumul pe aragaz, iar iarna plătim 100-120 de lei pe medie. Unii pot plăti mai mult pentru că au o suprafață mai mare. Eu vă pot spune că am plătit 400 de lei într-o lună de iarnă anul acesta, dar nu este un consum mic.

Europa Liberă: În jur de 40% din populația României este racordată la gaze naturale. În același timp, directivele europene, și nu numai, impun, din ce în ce mai mult folosirea unor surse verzi de energie, în dauna celor convenționale. Credeți că România ar trebui să continue dezvoltarea infrastructurii de gaze sau să se orienteze spre tehnologiile moderne?

Virgil Popescu: Eu sunt adeptul ambelor teorii, și faptul că România trebuie să se adapteze noilor tehnologie, dar și faptul că trebuie să ținem cont de realitatea românească și a satului românesc.

Nu pot să spun cuiva din mediul rural care ar putea să aibă acces mai ușor la o rețea de gaze naturale, chiar în amestec cu 10% hidrogen, cum vrem să le facem, să-i spun: „Nu, montează-ți panouri solare, pentru că sigur când îți montezi panouri solare va veni cineva și vei putea să te încălzești cu energie electrică”. Eu cred că trebuie să mergem pe ambele direcții, și cred că o rețea de distribuție de gaze naturale în amestec cu hidrogen poate fi o soluție unde nu există în acest moment rețea de distribuție.

Europa Liberă: Dumneavoastră, dacă v-ați construi mâine o casă, ce sursă de încălzire ați alege?

Virgil Popescu: Eu vă spun cu ce mă încălzesc în Turnu Severin, care este un oraș unde rețeaua de distribuție este foarte slab dezvoltată. Când m-am mutat în locuință mi-am cumpărat pompă de căldură aer-apă cu care, de 4 ani de zile, mă încălzesc și sunt foarte mulțumit de ea. Și uitându-mă la costul ei și la costul gazului, nu este mare diferență. În plus, mi-am montat și panouri solare, în așa fel încât să produc și energie și să consum din ceea ce produc.

Sunt adeptul noilor tehnologii: pompe de căldură care sunt fără emisii de CO2, surse fotovoltaice de energie electrică, totul pentru a avea o eficiență economică cât mai mare. Eu așa mi-aș face, dar nu toți pot să facă acest lucru, și atunci trebuie să avem soluții și pentru oamenii care nu au posibilitate să facă acest lucru. Și de aceea eu cred că rețeaua de gaze, în amestec cu hidrogen, este o soluție pentru România.

Europa Liberă: Care a stadiul discuțiilor dintre Romgaz și Exxon privind gazele din Marea Neagră ?

Virgil Popescu: Sunt discuții în continuare, în negocieri, s-a depus și ultima ofertă. Eu sunt foarte optimist în privința rezultatului.

Europa Liberă: Aveți un deadline?

Virgil Popescu: Noi am depus oferta înaintea deadline-ului impus de Exxon. Răspunsul acum trebuie să vină de la dânșii. Sunt în continuare discuții.

Europa Liberă: Cât de mult mai depinde România de importurile de gaz ?

Virgil Popescu: În momentul în care vom scoate gazele din Marea Neagră vom fi exportator net de gaze naturale, vom avea mai multe gaze decât putem consuma. De aceea, este foarte important să scoatem aceste gaze pentru a acoperi consumul, a-l folosi în industrie și a fi un jucător pe piața de gaze.

Europa Liberă: Ne puteți oferi un orizont de timp până când gazele din Marea Neagră vor asigura independența energetică?

Virgil Popescu: Dacă se va finaliza cu succes această preluare a participațiilor Exxon în cursul acestui an, putem discuta de sfârșitul lui 2025, începutul lui 2026 pentru gazele din Marea Neagră. Dar până atunci, sfârșitul anului acestuia – începutul anului viitor vom avea primele gaze dintr-un câmp mai mic de gaze din Marea Neagră pe care le exploatează Black Sea Oil&Gas.

Virgil Popescu despre gazele de la Marea Neagră și independența energetică a României
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:04 0:00

Europa Liberă: În PNRR, un capitol important este despre creșterea ponderii energiei din surse regenerabile. România își asumă reducerea utilizării cărbunelui. Cum va arăta România în 2026 în privința energiei verzi?

Virgil Popescu: În Planul Național de Integrare Energie și Schimbări Climatice ne-am impus o țintă, până în 2030, de 30,7% energie regenerabilă din producția de energie din România. Prin PNRR, am crescut această tintă, ne-am asumat o creștere la 34%, deci mai mult decât ne-am propus inițial. Practic, ne asumăm că vom avea foarte multă energie regenerabilă.

Cele 1,6 miliarde pentru domeniul de energie prin PNRR sunt OK. Dar mai avem fondul de modernizare, România este printre acele state care beneficiază de fonduri pentru a-și moderniza infrastructura de energie și acolo vorbim de cel puțin 10 miliarde de euro pe care le avem la prețurile actuale ale certificatelor CO2, toate împreună permițându-ne să putem finanța investiții în regenerabile, în producere de energie termică cu emisii reduse de CO2. Eu văd o Românie mult mai curată la sfârșitul acestui PNRR, nu numai cu bani din PNRR, ci și din fondul de modernizare care va intra în circuit de la sfârșitul anului acesta, începutul anului viitor.

Europa Liberă: Tot în PNRR este prevăzut faptul că va fi înlocuit cărbunele. A fost de curând criza mineritului. Care sunt măsurile pe care le pregătiți pentru minerii care vor rămâne fără locuri de muncă?

Virgil Popescu: Am discutat despre un pachet de protecție socială pe care l-am aprobat prin memorandum. Acum lucrăm la o ordonanță care practic permite plata de salarii compensatori negociate de sindicate cu conducerile societăților prin contractele colective de muncă. Le vom plăti de la bugetul de stat pentru companiile care nu au bani, cum este Complexul Energetic Hunedoara. Acesta este în insolvență, evident că nu are bani să le plătească. De asemenea, vorbim de venituri de completare între 24 și 48 de luni pentru Complexul Energetic Hunedoara, Complexul Energetic Oltenia, închideri mine Valea Jiului, Compania Națională a Uraniului. Pentru că și acolo uraniul, chiar dacă nu este poluator, vorbim de o mină - mina de la Crucea - care trebuie închisă pentru că nu mai are zăcământ și oamenii aceia trebuie să aibă o protecție socială. Toți cei care vor fi disponibilizați în perioada 2021-2022 vor beneficia de această protecție socială. În paralel, venitul de completare va fi legat de participarea la cursuri de calificare, la upgradare profesională, să-și găsească un loc de muncă și, mai mult, îi stimulăm: dacă își vor găsi un loc de muncă să primească în continuare 50% venit de completare.

Ministrul Energiei despre renunțarea la cărbune și situația minerilor
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:31 0:00

Europa Liberă: Practic, de când nu vor mai exista mineri în România?

Virgil Popescu: Pentru huilă, în 2032 este ecologizarea finală. La lignit nu am luat încă o decizie, așteptăm să vedem aprobat planul de restructurare. Nu e ușor să faci acest lucru pentru că este zăcământ foarte mare în minele de huilă, există risc mare de aprindere.

Nu poți să spui că o mină o închizi când ai pus lacătul pe ea. Nu! Trebuie să ai grijă întâi să pui zăcământul în siguranță, să nu existe acest risc de autoaprindere, să-l scoți și să-l neutralizezi cumva. Cea simplă neutralizare e să-l arzi până la urmă și produci și energie electrică, și după ce ai scos tot zăcământul și minele sunt suficient de mari să ecologizezi zona.

Europa Liberă: Despre finanțarea din PNRR au apărut discuții despre două companii, Romgaz și GSP Power, care vor primi pentru două proiecte o treime din sumele alocate pe componenta Energie. Premierul Cîțu v-a cerut să explicați public acest lucru. Cum îl explicați?

Virgil Popescu : Am explicat și ieri într-un alt interviu: valoarea care este trecută în PNRR este valoarea proiectului, nu valoarea ajutorului de stat. Valoarea ajutorului de stat este în funcție de intensitatea ajutorului de stat și va fi aprobat de către Consiliul Concurenței și Direcţia Generală Concurenţă a Comisiei Europene. Acolo este valoarea proiectelor.

Europa Liberă: Și atunci de ce au apărut aceste discuții despre cele două firme ?

Virgil Popescu : Probabil că au văzut valoarea întreagă a proiectelor, iar acele proiecte – dacă veneau și alții cu același tip de proiecte de producere în bandă a energiei electrice - probabil că făceam un buget și făceam la fel: call de proiecte. Dar fiind singurele proiecte care au produs energie electrică în bandă cu emisii mici de CO2, de aceea au fost puse la finanțare. Dacă nu erau prin PNRR, sunt convins că ar fi fost finanțate prin fondul de modernizare.

Europa Liberă: Știm problema cu apa caldă și încălzirea din București. Au apărut din nou discuții ca ELCEN-ul să fie transferat către Primăria Capitalei, astfel încât să fie rezolvată această problemă. În ce condiții se poate rezolva această problemă din moment ce ELCEN-ul încă nu a ieșit din insolvență?

Virgil Popescu : Noi am spus că suntem de acord cu transferul de business sau vânzarea către Primăria Capitalei. Pentru a putea ieși din insolvență, pe lângă datoriile achitate către ANAF, mai trebuie achitate datoriile către furnizori, și aici avem Romgaz-ul care este un furnizor cu o datorie istorică de la ELCEN.

S-a făcut evaluarea ELCEN, se știe un preț, am avut discuții cu PMB și ELCEN, și în continuare se discută cum va fi transferat acest business către Primăria Capitalei. Există voință din partea ambelor ca ELCEN-ul să ajungă la Primăria Capitalei și va ajunge.

Europa Liberă: În acest mandat?

Virgil Popescu : Vrem să ajungem în acest an să înceapă acest transfer. Cert este că acest transfer nu va rezolva peste noapte problema confortului termic.

Europa Liberă: Când se va rezolva problema ?

Virgil Popescu : În momentul în care rețeaua de termoficare va fi reabilitată. A început reabilitarea – există un proiect de 250 de milioane de euro pentru reabilitarea unei părți din rețeaua de termoficare. După ce se va reabilita rețeaua de termoficare, pentru că pierderile sunt imense la nivelul rețelei de termoficare, evident că, în paralel, ELCEN-ul trebuie să modernizeze producerea de energie electrică. În momentul transferului de business, ELCEN-ul va ieși și din reorganizare și va putea accesa fonduri.

Ministrul Energiei despre transferul ELCEN și problema termoficării din București
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:17 0:00

Europa Liberă: În concluzie, ELCEN-ul va fi transferat în acest an ?

Virgil Popescu : Eu așa îmi doresc, primarul general așa își dorește. Mai trebuie să găsească dânsul sursele de finanțare, pentru că nu poate fi transferat cu titlu gratuit, nu se mai poate după decizia Curții Constituționale care spune că nimic nu mai poate fi transferat gratuit. Pe măsură ce se reabilitează și se reduc pierderile e clar că agentul termic va ajunge în casele bucureștenilor la o temperatură mult mai bună.

Europa Liberă: Când nu vom mai avea problema apei calde și a căldurii ?

Virgil Popescu : Când n-o să mai aibă absolut nicio problemă este la finalizarea tuturor modernizărilor. Nu sunt primar general ca să pot să spun acest lucru.

Joe Biden și Vladimir Putin s-au întâlnit la Geneva
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:00:53 0:00
XS
SM
MD
LG