România este țara în care aproape un milion de pensionari trăiesc din pensia minimă, iar pentru mulți alegerile sunt un bun prilej pentru a spera că se mai pot repara inechitățile unui sistem unde pensia minimă este 800 de lei, iar pensia medie pentru un judecător sau procuror este de 19.720 de lei, la nivelul lunii octombrie, potrivit datelor Casei Naționale de Pensii Publice.
„Cred că esențial este să fie integrat sistemul pensiilor în modul general de funcționare a economiei, pentru că așa vorbim despre creșteri de pensii sau tăieri pentru pensiile speciale, dar nu vorbim de modul de finanțare, de echilibrul bugetului de pensii, de proiecția acestui sistem în următorii zeci de ani, care este foarte mult influențată și de factorul demografic, nu e vorba numai de o decizie politică”, explică, pentru Europa Liberă, analistul economic Aurelian Dochia.
Acesta subliniază faptul că ”în platformele electorale se discută doar de punctul de pensie care trebuie să crească cu un procent sau altul , ceea ce este o miopie evidentă”.
Dochia atrage atenția că problema este una de fond, în sensul în care ar trebui regândit sistemul pensiilor publice în funcție de numărul de persoane care sunt salariate sau au o formă de venit raportat la numărul de pensionari: „din acest punct de vedere, perspectivele sunt îngrijorătoare pentru că avem tot mai puțini oameni care lucrează și care plătesc contribuții care ar trebui să finanțeze un număr mare de pensionari”.
Vârsta de pensionare în România
În România, vârsta standard de pensionare este, în prezent, de 65 de ani pentru bărbați și de 61 de ani și trei luni pentru femei, urmând ca până în 2030, vârsta de pensionare pentru femei să crească gradual până la 63 de ani.
Stagiul minim de cotizare, adică vechimea în muncă, este de 15 ani, atât pentru femei cât și pentru bărbați, în timp ce stagiul complet de cotizare este de 35 de ani pentru bărbați, iar, în prezent, pentru femei este de 31 de ani și trei luni, urmând ca în 2030 să ajungă tot la 35 de ani.
De asemenea, potrivit unei decizii a Curții Constituționale din 2018, femeile, care au împlinit 63 de ani, pot opta să rămână în câmpul muncii și să se pensioneze la 65 de ani asemenea bărbaților.
Deși PSD a apăsat pedala majorării punctului de pensie cu 40% și a forțat în Parlament, unde deține majoritatea, adoptarea legii care prevede această creștere, atât premierul cât și economiști și instituții financiare internaționale au avertizat că România nu are bani pentru o astfel de măsură. De altfel, premierul Ludovic Orban a mărturisit, într-un interviu pentru Europa Liberă, că, dacă ar fi existat fonduri suficiente, PNL ar fi luat această decizie „ca să câștigăm alegerile și mai sigur”.
Tot ce a putut să facă Guvernul liberal, în condițiile în care România a intrat în criza provocată de pandemia de Covid-19 cu deficit excesiv, a fost să majoreze cu 14% punctul de pensie. Astfel, din septembrie, punctul de pensie a ajuns la 1.442 de lei, în creștere de la 1.265 de lei. De asemenea, pensia minimă a ajuns la 800 de lei.
În opinia lui Aurelian Dochia, problema nu este cu cât majorezi punctul de pensie, ci de unde se pot lua banii pentru a face această creștere, iar în acest moment, bugetul României nu își permite aplicarea unei astfel de măsuri: „Echilibrul bugetului de pensii este afectat pe o perioadă lungă de timp, vom avea nevoie de finanțare din alte surse și e nevoie să fie precizate care sunt acestea. Unde tăiem? Din cheltuielile generale sau mărim niște impozite si taxe pentru a genera aceste venituri necesare la pensie?”
De asemenea, analistul economic atrage atenția că România are cel puțin două categorii „speciale” de pensionari. Pe de-o parte, categoria pensionarilor cu pensii speciale, pentru care ar trebui totuși regândite criteriile de acordare și impunerea unor restricții, pentru că „nu oricine care, întâmplător, a lucrat câțiva ani într-un domeniu trebuie să aibă dreptul la o pensie specială”, iar pe de altă parte, categoria celor cu pensia minimă, mulți dintre ei fiind persoane care au lucrat în agricultură și care au trecut în sistemul de pensii fără să fi contribuit la acest buget și care, din cauză că au venituri mici, ar trebui spijiniți, dar cu alte forme de ajutoare sociale – nu din bugetul de pensii.
Ce propun principalele partide
- PSD
În viziunea social-democrată, punctul de pensie va ajunge peste patru ani la 2.340 de lei, o creștere de peste 60% față de nivelul din prezent.
Mai mult, PSD promite creșterea punctul de pensie la 1.775 de lei, cât ar fi trebuit să fie dacă bugetul României ar fi permis o majorare de 40% a pensiilor, încă „din prima zi de guvernare”. De asemenea, PSD susțin că pensia minimă va ajunge, în 2024, la 1.300 de lei.
Găsiți aici programele complete ale PNL, PSD, USR-PLUS
- PNL
Liberalii vor o majorare „sustenabilă a punctului de pensie în fiecare an”, în funcție de rata inflației și de creșterea câștigului salarial mediu brut. Astfel, punctul de pensie propus de PNL ar ajunge, în 2024, la 1.841 de lei, o creștere de aproape 27% față de nivelul din prezent. De asemenea, liberalii își propun să identifice „măsuri pentru pentru reducerea inechităților din sistemul public de pensii”.
- USR
Nu propune o majorare a pensiilor, însă își dorește eliminarea tuturor pensiilor speciale și egalitatea românilor în materie de pensii, pe principiul „la contribuție egală, pensie egală”. Ideal, pentru USR, ar fi să se elimine toate pensiile speciale sau să se recalculeze în cazul categoriilor profesionale care nu au avut contribuții, cum ar fi militarii, pe baza unei contribuții implicite la veniturile pe care le-au avut de la stat.
Totodată, programul USR menționează că în cazul în care unele pensii speciale nu se pot elimina, „se va aplica impozitarea cu 90% a tuturor pensiilor speciale peste pragul de cinci pensii minime cumulate”.
În plus, ca alternative la pensia de la stat, atât liberalii cât și USR amintesc de Pilonul II, al pensiilor private obligatorii, prin creșterea contribuțiilor (PNL) sau prin finanțarea acestui pilon prin veniturile obținute în urma exploatării gazelor naturale din Marea Neagră. Pilonul II de pensii a fost creat în urmă cu 12 ani și la el contribuie peste 7,4 milioane de români. Contribuțiile pentru acest pilon sunt fixe și reprezintă, în prezent, un procent de 3,75% din contribuția la pensie pe care o plătește fiecare salariat (adică din cei 25% din salariul brut).
Analistul economic Aurelian Dochia subliniază că o creștere a contribuției pentru Pilonul II ar subția și mai mult fondurile pentru pensia de stat (Pilonul I). „Cred că o mișcare rapidă de creștere a contribuției către Pilonul II înseamnă și o diminuare a contribuției către Pilonul I și atunci trebuie să ne întrebăm de unde se finanțează golul care apare. Nimeni nu vrea să răspundă și nici măcar să pună întrebarea aceasta”. Pe de altă parte, în cee ace privește finanțarea Pilonului II cu banii care ar reveni statului din exploatarea gazelor din Marea Neagră, Aurelian Dochia subliniază că statul ar trebui să aibă mai întâi acești bani pentru a vedea unde îi împarte. „Bugetul stă atât de rău și va fi într-o situație atât de critică în anii următori încât mă îndoiesc că va putea rupe din venituri pentru tot felul de cheltuieli”.
Cum este structurat sistemul de pensii în România
Din 2008, sistemul de pensii din România este structurat pe trei Piloni, astfel:
- Pensia de stat (Pilonul I). Sistemul public de pensii este bazat pe solidaritatea între generații, adică actualii salariați plătesc pentru actualii pensionari. Acest sistem este sustenabil, spun analiștii, mai ales dacă numărul salariaților este mai mare decât cel al pensionarilor. În România, în prezent, sunt 5,1 milioane de pensionari, iar pensia medie lunară este de 1.296 de lei (270 de euro). Pensia minimă în România este de 704 lei (147 de euro). Sunt mai multe categorii de pensii, fără a pune la socoteală pensiile de serviciu sau pe cele speciale: pensia la limită de vârstă, pensia anticipată, pensia anticipată parțial, pensia de invaliditate și pensia de urmaș.
- Pensia privată obligatorie (Pilonul II). Peste 7,4 milioane de români contribuie la Pilonul II de pensii, care a fost creat în urmă cu 12 ani. Pentru Pilonul II, contribuțiile sunt definite și reprezintă, în prezent, un procent de 3,75% din contribuția la pensie pe care o plătește fiecare salariat (reprezentând 25% din salariul brut).
- Pensia facultativă (Pilonul III). La fel ca Pilonul II, și pensia facultativă este administrată privat însă crearea ei depinde de voința și de disponibilitatea financiară a fiecărei persoane. Astfel, oricine are posibilitatea să contribuie la un fond de pensii facultative cu până la 15% din veniturile brute realizate lunar. În 2019, erau aproape 500.000 de persoane care aveau pensii facultative cu o valoare totală de 520 de milioane de euro.
În acest an, a apărut și Pilonul IV, adică pensia ocupațională, prin care angajatorul poate stabili o astfel de schemă pentru angajații săi.
Ce pot face cu banii un pensionar special și unul obișnuit?
Facebook Forum