Linkuri accesibilitate

Ionuț Dumitru: „Răul e făcut. Pensionarilor li s-a vândut o iluzie”


În România, circa unul din cinci pensionari trăiește din pensia minimă, adică echivalentul a 146 de euro.

Cum riscă pensionarii să fie, de fapt, victimele majorării pensiilor cu 40% și de ce România ar putea ajunge să se împrumute de la FMI din această cauză.

Majorarea pensiilor cu 40%, așa cum a fost decisă, marți, în Parlament de o majoritate grupată în jurul PSD, cu doar patru zile înainte de alegeri, nu face decât să deschidă o perioadă de incertitudine și să arunce România într-o prăpastie bugetară din care riscă să iasă doar cu împrumuturi de la FMI sau de la alte instituții internaționale, atrag atenția economiștii consultați de Europa Liberă. Un raport al Băncii Naționale arată că deficitul bugetar în 2021 va crește la peste 11% din PIB

„Răul e făcut și cred că ne asteaptă o perioadă foarte dificilă în 2021”, a explicat, pentru Europa Liberă, Ionuț Dumitru, economistul-șef al Raiffeisen Bank și fost șef al Consiliului Fiscal, care punctează faptul că „pensionarii au ajuns masă de manevră și li s-a vândut o iluzie”.

De altfel, și ministrul de Finanțe, Florin Cîțu, i-a numit pe cei care au rescris în Parlament rectificarea bugetară „o grupare care vrea să arunce țara în aer”. Ministrul a precizat că nici nu au fost precizate în Parlament sursele de finanțare pentru majorarea pensiilor și salariilor profesorilor, iar România va suferi consecințele.

Ionuț Dumitru subliniază ar fi trebuit să existe mai degrabă o discuție mai amplă despre inechitățile sistemului de pensii și nu o majorare în bloc a tuturor pensiilor.

„Nu am văzut o determinare din partea politicului de a rezolva inechitățile: nu trebuie să existe pensii speciale, pensii care nu au legătură cu contribuțiile, sunt o aberație. Ai contribuții mari, trebuie să ai o pensie mare. E un principiu imbatabil. Dacă nu ai avut contribuții deloc și ai pensie enormă de la 40 de ani, e o aberație”, a punctat Ionuț Dumitru.

El completează că „nimeni nu se ocupă de subiectul acesta ci se merge în zona de manipulare în care vindem iluzia că putem să creștem cu 40% pensiile a milioane de oameni, neavând resurse pentru a face acest lucru și în plină criză”.

Tot el argumentează că este „nepotrivit” să discuți cu câteva zile înainte de alegeri o temă atât de importantă și cu consecințe atât de mari.

Pensia medie de 1.346 de lei vs pensiile speciale care ajung și la 19.000 de lei

Românii au printre cele mai mici pensii din Uniunea Europeană. În România, circa unul din cinci pensionari trăiește din pensia minimă, adică echivalentul a 146 de euro. Pensia medie lunară era, la nivelul lunii august, de 1.346 de lei, adică 277 de euro.

Din totalul celor aproape 5 milioane de pensionari, peste 9.500 au pensii de serviciu, nivelul cel mai ridicat al pensiei fiind în rândul judecătorilor și al procurorilor a căror pensie medie depășește 19.000 de lei, arată datele Casei Naționale de Pensii Publice. În cazul acestora, aproape toată suma este suportată din bugetul de stat, nu din cel al asigurărilor sociale.

Aceștia sunt doar cei ale căror pensii țin de bugetul Casei Naționale de Pensii, căci mai sunt și pensiile speciale ale cultelor, avocaților, personalului MAI și MApN sau ale serviciilor secrete, care nu țin de Casa Națională de Pensii, fiecare categorie de personal având propria casă de pensii.

Mihaela Mitroi, partener în cadrul companiei de consultanță EY Romania și lider pentru regiunea Europa de Sud-Est, a explicat, pentru Europa Liberă, că „mărirea pensiilor este o chestiune pe care nimeni nu o neagă. Este necesară. Doar că trebuie să ne uităm și dacă ne permitem să le mărim cu 40%”. În opinia ei, România va avea probleme în găsirea de surse de finanțare pentru această creștere, deoarece „pur și simplu nu sunt atât de mulți bani disponibili”.

Economistul-șef al Raiffeisen Bank argumentează faptul că România a intrat deja în criza Covid cu un deficit foarte mare, care s-a adâncit din cauza cheltuielilor pentru diminuarea efectelor provocate de pandemie, însă mărirea pensiilor face aproape imposibilă revenirea deficitului bugetar sub 10%, indiferent ce creștere economică va avea în 2021.

De altfel, Banca Națională a României atrage atenția, într-un raport recent, că România a intrat în această criză cu „un mare handicap”, fiind singura țară din UE în procedură de deficit excesiv.

Autorii raportului de analiză a convergenţei „România - Zona Euro, Monitor” arătau că majorarea punctului de pensie cu 40% va duce la o creștere a deficitului bugetar în 2021 la peste 11% din PIB. „Am avea o reacție a piețelor financiare ce ar putea afecta grav economia, îngreunând revenirea în 2021. În loc de o corecție macroeconomică ordonată, pe mai mulți ani, am fi obligați la o corecție dezordonată, foarte costisitoare economic și social”, mai este menționat în raportul BNR.

Problema noastră este că deficitul nu este temporar, cum este în majoritatea țărilor europene. E de natură permanentă. Chiar dacă economia își revine la anul, noi tot deficit de 10% vom avea. Acesta e punctul de pornire”, subliniază Ionuț Dumitru de ce ecuația bugetară pentru anul următor devine „imposibilă”.

În contextul în care deficitul devine de nefinanțat pe piețele financiare, din cauză că o creștere atât de mare a pensiilor nu este sustenabilă, „probabil opțiunea este să mergem la finanțatorii internaționali – de tip FMI, Banca Mondială, Comisia Europeană, dacă creșterea de pensii de 40% devine realitate”.

Creșterea pensiilor ar putea fi decisă de noul Parlament

Deocamdată, liberalii au anunțat că vor contesta legea la Curtea Constituțională, iar apoi președintele are dreptul de a o retrimite în Parlament pentru reexaminare.

În opinia sociologului Ovidiu Voicu, toate procedurile legislative ar putea duce la 2-3 luni de întârziere până la intrarea în vigoare a aceste legi. Guvernul trebuie să demonstreze la CCR că nu există o sursă de finanțare viabilă, iar până apar decizia și motivarea Curții poate dura și câteva săptămâni, iar președintele are la dispoziție 20 de zile pentru a retrimite în Parlament legea.

„Nu știm ce efect politic va avea. Nici măcar nu știm dacă PSD vrea să ducă până la capăt legea sau o folosește pentru a mai stoarce niste voturi în prag de alegeri locale. S-ar putea ca, după ce va trece această perioadă, să avem aceeași discuție, iar în prag de alegeri [parlamentare] să ajungă în sfârșit sesizarea de reexaminare în Parlament și să avem aceeași discuție”, este de părere Ovidiu Voicu.

Totuși, în cazul în care Parlamentul, oricare ar fi el, acesta sau cel rezultat după alegerile generale din decembrie, va vota legea la fel, președintele va fi obligat să o promulge.

Din 2009, când premierul Emil Boc a încercat să scadă pensiile și salariile – scăderea pensiilor a fost respinsă de CCR cu argumentul că o pensie dată în plată se consideră un drept. Același lucru a fost folosit de CCR și la scăderea pensiilor magistraților”, spune Ovidiu Voicu.

Marii perdanți: tot pensionarii

Efectele se vor resimți în lanț, subliniază Ionuț Dumitru: de la inflație, la presiune pe cursul valutar, la o creștere de taxe și impozite, care este „inevitabilă”, la o posibilă retrogradare din partea agențiilor de rating, ceea ce ar putea să facă și mai scumpe împrumuturile pentru România și i-ar îndepărta pe unii investitori.

„Să sperăm că este prelungită aplicarea până intră în funcțiune noul Parlament și să mai sperăm un lucru, care e foarte important: că în perioada aceasta de incertitudine nu suntem retrogradați, pentru că s-ar putea ca agențiile de rating să nu mai aibă răbdare cu noi, punctează economistul-șef al Raiffeisen.

Pe termen lung, crede sociologul Ovidiu Voicu, în toate scenariile posibile, pensionarii sunt marii perdanți, în lipsa unui sistem de pensii care să reducă din decalaje.

Astfel, dacă nu se măresc pensiile, e clar că vor rămâne cu același venit foarte mic, dar chiar și dacă se măresc pensiile, este previzibil că, pentru a susține această creștere, inflația va urca, „iar într-un număr limitat de luni acești oameni cu venituri mici vor descoperi că puterea lor de cumpărare este aceeași, dacă nu chiar mai mică decât cea pe care o aveau înainte de majorare”.

Ce urmează pentru Aleksei Navalnîi
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:51 0:00
XS
SM
MD
LG