În București ar trebui să fie peste 400 de cazuri de infectări noi cu noul coronavirus pe zi pentru ca orașul să intre în zona roșie, iar școlile să rămână închise. Acest calcul ține cont de trei constante:
(1) recensământul din 2011, care a constat că în București locuiesc aproape 1.900.000 de persoane
(2) noul algoritm de calcul dat de Palatul Cotroceni
(3) numărul total de cazuri de infectări din București din ultimele două săptămâni, care este de 1830
Potrivit algoritmului oferit de președinție, totalul îmbolnăvirilor de coronavirus, din ultimele 14 zile, trebuie raportat la mia de locuitori.
În ultimele 14 zile, în București au fost depistate 1830 de cazuri, cu o medie de 130 de cazuri pe zi, ceea ce înseamnă mai puțin de un caz la o mie de locuitori. Bucureștiul ar ajunge în zona roșie dacă noile cazuri raportate ar depăși 3 la mia de locuitori, ceea ce ar duce la 5700 de cazuri în două săptămâni și 407 de infectări noi, raportate zilnic.
Scenariul galben se declanșează dacă între una și trei persoane, la mia de locuitori, se îmbolnăvesc de coronavirus în ultimele 14 zile. Ținând cont de ecuația prezidențială, două persoane depistate cu Covid-19 la o mie de bucureșteni înseamnă 3800 de cazuri în două săptămâni și 271 de cazuri zilnice.
Aritmetica folosită de președinte arată că Bucureștiul se află în zona de siguranță, cu toate că numărul infectărilor crește de la o zi la alta. Față de ziua de joi, când în Capitală au fost constatate 192 de infectări, limita pragului roșu ar fi mai mult decât dublu acestei sume.
Scenariul galben, a explicat președintele, presupune că elevii din ciclul primar, cei din clasele VIII și XII, care se pregătesc pentru examen, merg la școală, iar restul funcționează sau nu normal în funcție de hotărârile care se iau la nivel local.
La fel ca marile cancelarii occidentale, România se pregătește, deci, pentru un an școlar care să înceapă în forma sa fizică.
Ministerul Educației și Inspectoratele școlare teritoriale pregătesc și soluții paralele, dar strategiile nu sunt finalizate și niciun oficial nu poate spune deocamdată exact cum se vor desfășura lucrurile. Se discută despre venirea la școală în mai multe ture, cum se întâmpla în perioada comunistă când numărul elevilor crescuse foarte mult, dar infrastructura școlilor rămăsese pe loc, astfel încât erau școli în care elevii veneau în trei reprize. Pentru păstrarea distanței necesare e posibilă deci folosirea acestei soluții. Pe masa dezbaterilor se află și ideea de a muta unele materii online și de a le păstra pe cele vitale la clasă. Această idee e discutabilă, fiindcă adesea sunt considerate importante doar materiile care se dau la verificările esențiale, cele care țin de admiterea la liceu sau de Bacalaureat. Alte materii care dezvoltă cultura generală, sau anumite aptitudini, sunt de multe ori considerate de umplutură.
Școlile vor rămâne deschise în localitățile care nu au focare de coronavirus. Posibilitatea închiderii lor există și în afara scenariilor prezentate de președinte. Astfel, după cum a lăsat să se înțeleagă primul ministru Ludovic Orban, dacă într-o școală apar cazuri de infectări, școla respectivă își suspendă cursurile și statul va acorda 75% din salariu pentru părinții care vor alege să stea acasă. Firește, doar pentru câte un părinte.
Dincolo de acest cadru general, ministerul Educației urmează să adopte măsuri sanitare clare pe care fiecare unitate de învățământ să le respecte și care vor delimita spațiile, gradul de aglomerare permis, direcțiile de deplasare, care să evite îmbulzeala, plus condițiile igienice.
Organizația Salvați Copiii declară că 21% dintre şcolile din Romania nu sunt pregătite să îşi primească elevii înapoi, că peste o treime dintre elevi învaţă în şcoli cu spaţii excedentare și că aproape jumătate dintre elevii români (47%) au avut doar acces limitat la educaţia online.
Mai multe state europene între care Germania, Marea Britanie, Irlanda, Polonia, Suedia au anunțat că noul an școlar va reporni normal prin cursuri care se țin în școli. Această formulă e încurajată și de Națiunile Unite. Recent, secretarul general al ONU Antonio Guterres a vorbit depre o „catastrofă generaţională" din cauza închiderii şcolilor pe fondul pandemiei de coronavirus şi a subliniat că a-i aduce pe elevi înapoi la școală în condiţii de siguranţă trebuie să fie „principala prioritate” a statelor.
Guterres a mai amintit că închiderea școlilor a afectat serios peste 1 miliard de elevi în toată lumea, în vreme ce mai mult de 40 de milioane de preșcolari au fost nevoiți să stea în case.
