UPDATE Consiliul local Timișoara a aprobat cu majoritate (doar consilierii PSD au votat împotrivă) preluarea administrării Capitalei Culturale Europene de municipalitate, printr-o structură care urmează să se constituie sub numele de Centrul de Proiecte Culturale și Administrare a Moștenirii Capitalei Culturale. Au fost votată dublarea bugetului pentru proiecte culturale la 3 milioane de lei. Pentru Asociația TM2021 fusese alocată în iunie suma de 6,8 milioane lei, care nu va mai merge în contul ei. A fost lansat apelul pentru proiecte cu finanțare nerambursabilă adecvate proiectului Capitală Culturală Europeană înscris în bid book, cu depunere în ultima săptămâna din iulie, la Casa de Cultură municipală, care va administra totul până la finalizarea noii structuri, căreia i-au fost déjà transferate șase posturi din organigrama primăriei. Primarul Nicolae Robu promite că selecția proiectelor va fi făcută profesionist de reprezentanți ai instituțiilor culturale de stat – Teatrul Național, Opera, Filarmonica etc.- cărora li se vor adăuga trei oameni de cultură independenți. Întreaga operațiune a avut loc înainte de oficializarea retragerii primăriei din Asociația TM2021.
Peste incertitudinile aduse de pandemie și în așteptarea unui răspuns de la Comisia Europeană despre ipoteza amânării pentru 2022 sau chiar 2023 a manifestărilor Capitalei Culturale Europene la Timișoara, a venit ca un tsunami decizia primarului Robu de a retrage municipalitatea din Asociația TM2021, căreia i s-a încredințat managementul titlului, și de a prelua complet frâiele.UPDATE
Deși în conferințele de presă ale primarului au existat aluzii la un Plan B în cazul că divergențele și neregulile din interiorul asociației vor continua, totuși preluarea a apărut ca o măsură insuficient elaborată care generează noi incertitudini.
Nicolae Robu explică de ce „așa nu se mai poate”
În discuția purtată telefonic de Radio Europa liberă cu primarul Timișoarei, s-au relevat câteva aspecte pe care ulterior Nicolae Robu le-a postat și pe pagina sa de FB: „Nu este timp pentru o structură nouă, cum ar fi o asociație sau o fundație trecută prin instanță. Voi face o structură în interiorul primăriei care va prelua managementul, lucrez chiar acum la asta, voi anunța marți lansarea apelului de proiecte din bid book, care vor fi derulate deocamdată prin Casa de Cultură”, ne-a declarat dl.Robu vineri seara. Nemulțumirile au plecat de la draftul de statut cu care primarul a venit la ședința din 1 iulie a Consiliului Director al asociației, unde figurau câteva anomalii: directorul executiv ar fi făcut parte din Consiliu, adică din „legislativ”, era eliminată Comisia de Monitorizare internă etc. Câțiva membri ai board-ului nu au fost de acord, în consecință s-a anunțat aplicarea Planului B: retragerea. În continuare, problemele de fond, semnalate de cel puțin doi ani de oamenii de cultură, de organzații și personalități ale orașului, rămân în afara discuției: lipsa de credibilitate a Asociației TM202, care a reușit să îndepărteze de proiect comunitatea culturală și cetățenii, managementul incompetent, lipsa de transparență a activității, dar mai ales absența unor evenimente culturale de valoare care să coaguleze comunitatea și să producă entuziasmul necesar onorantului titlu.
Primarul Robu consideră că a găsit formula magică care salvează situația, chiar dacă, recunoaște el, preluarea ar putea să îi dăuneze la campania pentru al treilea mandat:„Formula juridică pe care noi, Primăria Timișoara, o considerăm cea mai potrivită să gestioneze implementarea proiectului Timișoara –Capitală Culturală Europeană este o structură a administrației publice a orașului, cu personalitate juridică, similară, sub aspectul legislației ce-i stă la bază, Casei de Cultură a Municipiului, structură care se va numi Centrul de Proiecte Culturale și Administrare a Moștenirii Capitalei Culturale Europene. Intenționăm să înființăm această structură în ședința de Consiliu Local de marți, 07.07.2020. Menționăm că, presupunând, prin absurd, că această formulă nu va fi agreată de Comisia Europeană –deși semnalele neoficiale primite până la această oră sunt încurajatoare-, există variante alternative”.
Încep disputele juridice
Invitat neoficial să se alăture formulei imaginate de primar, Călin Dobra, președintele Consiliului Județean, ne-a declarat că nu cunoaște nici formula, nici că județul ar fi fost chemat să se alăture. „Juridic cred că nu se poate face”, a opinat dl. Dobra. Primarul și președintele CJ Timiș, ambii președinți ai filialelor județene PNL, respectiv PSD, se vor afla curând în plină competiție electorală, deci o colaborare caldă e neverosimilă. Măsura și autorul ei sunt aspru criticate în spațiul public și de pricipalul contracandidat al primarului actual, Dominic Fritz, de la USR:„Acum domnul Robu, după ce a distrus fotbalul Timișoarei, vrea să distrugă și cultura Timișoarei și vrea să își facă cumva capitala culturală pe persoană fizică. Acest proiect e al timişorenilor şi al României. În loc să dezbine și mai departe și în loc să închidă asociația, ar trebui să o deschidă. Noi am făcut mai multe propuneri să democratizăm asociația, să includem sectorul cultural în decizie, pentru că, în mod absurd, sectorul cultural în Timișoara nu are nimic de spus în această asociație”.
Președintele board-ului TM2021, inginerul Horațiu Rada, s-a consultat cu juriștii și are o părere mai nuanțată:„Primăria poate, teoretic, să gestioneze niște proiecte prin biroul existent, să își crească extensiile și spre zona implementării proiectelor din bid book. Partea dificilă este finanțarea, fiindcă dacă nu i se asociază Ministerul Culturii, fondurile private etc. este destul de greu să susțină doar consiliul local singur un proiect așa de mare. Aici ar trebui să venim toți, împreună. Eu sunt în continuare pentru deschidere, pentru a ne pune la masă și a discuta”, a declarat Horațiu Rada pentru Radio Europa liberă.
Ministerul Culturii are răspunsuri ambigue la criză, anunțând prin secretarul de stat Mihai Firică, citat de pressalert.ro, că „vom susține varianta pe care timișorenii… și toţi românii, de altfel, o agreează cel mai bine”. Primarul afirmă că are suportul consilierului prezidențial Sergiu Nistor, deși încă nu a formalizat comunicarea cu nicio instituție.
O problemă legală se ridică și din perspectiva Legii 52/2003 a transparenței decizionale în administrația publică, atrage atenția Mihai Lisețchi, președintele AID-ONG. Articolele 6,7 și 8 din capitolul 2 al legii prevăd termene definite pentru elaborarea de acte normative, și anume 30 de zile pentru anunțarea și analiza proiectului:„Anunțul va cuprinde o notă de fundamentare, o expunere de motive sau, dupã caz, un referat de aprobare privind necesitatea adoptãrii actului normativ propus, textul complet al proiectului actului respectiv, precum si termenul limita, locul si modalitatea în care cei interesați pot trimite în scris propuneri, sugestii, opinii cu valoare de recomandare”, stipulează art.6 (2).
Or, primarul intenționează să supună marți votului Consiliului Local înființarea structurii de management al proiectului Capitalei Culturale Europene, la două zile după ce a luat deja decizia, anunțând chiar că dorește să îl invite în comisia de selecție a proiectelor pe Ulrich Fucks, membru plătit ca expert internațional în board-ul Asociației TM2021, după ce a fost – stranie coincidență – membru al juriului european care a desemnat Timișoara câștigătoare în 2016 a titlului în competiția cu Cluj, București și Baia Mare.
De ce e „pacientul” internat la Primărie
Discuțiile din jurul proiectului Capitalei Culturale Europene nu sunt noi, numai măsura radicală luată e nouă. Încă de pe vremea când președintele Consiliului Director era controversatul Emil Cristescu, un memoriu semnat de peste optzeci de oameni de cultură și organizații semnala că activitatea asociației ignoră aproape toate criteriile enunțate în raportul de desemnare a Timișoarei pentru 2021 printr-o inconsistentă strategie culturală, printr-un program artistic mediocru, prin incapacitatea de a produce rezultate și de a atrage publicul și mai cu seamă prin gestionarea defectuoasă a proiectului din punct de vedere managerial. Fiindcă și board-ul de atunci, și Comisia de monitorizare venită de la Bruxelles au ignorant semnalele, problemele s-au adâncit, iar disensiunile au devenit cronice, ducând la fluctuație de personal, la certuri provinciale, la neclarități în angajări și, în cele din urmă, la dezagregarea unei echipe care a fost la început solidară. Presa locală s-a interesat de cifre, fiindcă totuși în acești ani s-au cheltuit aproape cinci milioane de euro, și a aflat că numai în ultimele opt luni, din septembrie 2019 până în iunie 2020, s-au cheltuit peste 1,5 milioane euro cu contracte de drept de autor și contracte de colaborare. În total este vorba de 881 de contracte, consemnează știridetimișoara.ro. Chiar și așa, mai mulți angajați ai Unității artistice au rămas neplătiți cu lunile, ceea ce i-a făcut să publice o scrisoare deschisă care dezvăluia lipsa de diligență managerială, tolerată însă de principalul finanțator, primăria.
Târziu, board-ul a decis contractarea unei firme de audit intern, ABA Consulting, pentru a evalua obiectivitatea constatărilor Comisiei de cenzori contestată de directoarea executivă Simona Neumann, după ce i s-au imputat deconturi, călătorii și alte cheltuieli neclare. Dealtfel, e greu de crezut că se poate face management performant cu peste 150 de zile deplasări într-un singur an, așa cum reiese din registrele asociației. De asemenea, firma Ernst&Young va evalua oportunitatea cheltuielilor efectuate de asociație.
„E trist, pierdem oameni buni, tocmai și-au prezentat demisiile directorul economic și juristul. Au plecat mulți, unul singur rămâne”, ne-a declarat președintele board-ului, cu aluzie la directoarea executivă, singura persoană care a fost de neclintit. Au părăsit asociația oameni de la comunicare, de la design, de la producție, de la sectorul artistic. Faptul că instituții ca Teatrul Național, Opera, Filarmonica nu au mai colaborat cu TM2021 este un semn rău, crede și primarul Robu, care ar vrea să le atragă înapoi spre proiect.
Există îndoieli că preluarea controlului de către primar ar putea duce proiectul Capitalei Culturale Europene spre succes. În mediile culturale care se exprimă în presă și pe rețelele sociale se face o legătură între alegerile locale și ambiția primarului în funcție de a fi reales, deși acesta se jură că nu e așa. Un critic necruțător este profesorul și diplomatul Vasile Popovici, care nu ezită să spună cu voce tare lucruri grave:„Vreme de patru ani asociația a tocat mai mult de cinci miloane de euro, evaporate pe salarii uriașe …pentru Simona Neumann, Chris Torch și alți impostori, pe călătorii în străinătate fără finalitate, pe hoteluri de lux, pe evenimente „culturale” cât mai scumpe și mai irelevante (cine mai cere socoteala acestor bani?). Acum Nicolae Robu joacă din nou comedia lui de prost gust a inocenței: habar n-are cum s-a ajuns aici, ca și cum tot ce azi denunță el cu gura lui nu ar avea nimic de face, direct, cu el însuși”.
Despre calitatea programului, despre evenimentele în sine – diminuate din cauza crizei COVID-19 – nici nu se mai amintește, semn al unui eșec previzibil. Decepția a trecut granița României, de la Viena, Ioan Holender, fostul director al Operei vieneze, demisionar în 2018 din poziția de „președinte de onoare” al Asociației TM2021, a adresat presei un stigăt de mâhnire:„Din cauza unor neputincioşi, a unor politicieni corupţi şi incompetenţi, cu interese personale, vanitoşi şi fără scrupule, Timişoara «mea» a ajuns să fie văzută mai rău decât era înainte de a fi candidata aleasă. Sunt trist, decepţionat şi revoltat”.
Dincolo de numeroasele dileme, ce știm, este că marți, 7 iulie, ar trebui să se întrunească Consiliul local pentru a vota propunerea primarului de înființare a structurii de management al proiectului Timișoara Capitală Culturală 2021 (2022/2023 ?), de dublare a sumei alocate pentru proiecte culturale de la 1,5 la 3 milioane. De asemenea, o Adunare Generală a asociației este programată pentru 14 iulie, când se va legitimiza retragerea oficială a primăriei din asociație (dacă nu se răzgândește până atunci) și când se va proiecta viitorul TM2021, organizație cu statut de utilitate publică, dar rămasă fără finanțare și „fără colegi”.
