BACK

ACUM 2019

Silviu Predoiu: Cum influențează serviciile secrete politicul?

Ce rol a avut Radio Europa Liberă pentru societatea românească înainte de 1989? Și cum au trăit două voci celebre ale postului zilele Revoluției anticomuniste din 1989? O dezbatere organizată în cadrul Festivalului Național de Teatru 2019.

După 30 de ani, prima întâlnire publică: Emil Hurezeanu și Neculai Constantin Munteanu

Ce rol a avut Radio Europa Liberă pentru societatea românească înainte de 1989? Și cum au trăit două voci celebre ale postului zilele Revoluției anticomuniste din 1989? O dezbatere organizată în cadrul Festivalului Național de Teatru 2019.

Muzeul Revoluției din Timișoara – o promisiune pur electorală

O dată pe an, în decembrie, apoi în fiecare campanie electorală, timișorenilor li se promite un grandios muzeu al Revoluției. Campionii proiectelor discursive sunt Ben-Oni Ardelean, deputat liberal și Călin Dobra, președintele pesedist al Consiliului Județean Timiș. În vreme ce politicienii se întrec în vorbe, clădirea Asociației Memorialul Revoluției din Timișoara, unde se află colecționate documente valoroase, arhiva media, fotografii, filme, cărți, lucrări de artă etc., este invadată de igrasie. Ministerul Culturii n-a alocat bani decât sporadic pentru repararea ei.

Simbolurile Revoluției timișorene la 30 de ani: neglijență, indolență, uitare

Un tur pe la câteva monumente aduce concluzii dezolante: nici cetățenii orașului, nici municipalitatea, nici societatea civilă n-au investit atenție și respect pentru a nu le lăsa să decadă.

Românii mai au nevoie de 60 de ani pentru a deprinde democrația

După căderea comunismului, profesorul Peter Gross s-a contrazis cu Silviu Brucan despre perioada necesară unei societăți venite din comunism să se transforme într-una democratică. Brucan propunea atunci 20 de ani. Gross era de părere schimbarea are nevoie de circa un secol.

Viața romanțată a familiei Ceaușescu, varianta pentru export

Să fii român aciuat într-un grup de turiști străini, care vizitează muzeul Casa Ceaușescu din cartierul Primăverii, face ochii angajaților de la intrare să se caște mari: turul costă cu 15 lei mai mult pentru străini. Dar merită, pentru că engleza cu accent de dincoace de Cortina de Fier și plictisul pasiv-agresiv al ghidei te bagă în atmosferă.

O zi înapoi în comunism

„Dacă adulții ar mai recunoaște o parte din lucrurile din această casă, copiii nu cred, pentru că nu au prins deloc acea perioadă”, spune Șerban Ioniță (17 ani), un tânăr care a acceptat să facă un salt în timp și să vadă cum se trăia în comunism.

30 de ani în fotografii

A fost cea mai sângeroasă dintre revoltele anticomuniste din Europa. Trei decenii mai târziu, revizităm locurile importante din 1989.

Cum e când fugi de-acasă la Revoluție

Ileana Olteanu, actriță la Teatrul Național București, era adolescentă la Revoluția din 1989. 25 de ani mai târziu primește cadou, de la un prieten, un album Magnum Photos, în care găsește o fotografie cu ea pe un tanc.

ATUNCI 1989 >
< ACUM 2019

30 DE ANI

...au trecut de la Revoluția care a dus la căderea comunismului. Ce s-a întâmplat atunci și cum arată România acum. Sunt încă secrete de aflat, schimbări de explicat, o tranziție de încheiat și lucruri care nu trebuie uitate.

Din septembrie până în decembrie, Europa Liberă va actualiza constant acest proiect special.

BACK

ATUNCI 1989

Trudi Dumitrescu: „Am stat toată noaptea în studio și nu aveam ce da decât această unică știre: S-a tras la Timișoara”

Trudi Dumitrescu, cunoscută sub numele de „Ioana Crișan”, este una dintre vocile Europei Libere care s-au auzit la microfon relatând, în zilele lui decembrie 1989, informații legate de începutul Revoluției în România și despre desfășurarea evenimentelor de la Timișoara și de la București.

Revoluția română, la radio

În 1989, Radio Europa Liberă/Libertatea era unul din cele mai populare și influente posturi de radio străine care transmiteau spre țările comuniste din Europa de Est și fosta Uniune Sovietică, alături de Vocea Americii, BBC și DW/DLF.

Fost ambasador american: Politica Departamentului de Stat al SUA era favorabilă lui Ceaușescu

David Funderburk, 75 de ani, a fost ambasador al Statelor Unite în România în perioada 1981-1985, trimis de Ronald Reagan la București. Povestește cât de complicată era situația, fiindcă nu-și putea convinge colegii de la Washington că regimul Ceaușescu nu merita să primească niciun fel de ajutor.

Sărmanii flăcăi ai acelor vremuri...

Nostalgicii imberbi sau nu ai comunismului ar trebui să citească romanul lui Adrian Buz intitulat simplu și cât se poate de elocvent 1989 (Polirom, 2014). Ar fi antidotul perfect pentru regretul de a nu fi fost călcaţi în picioare de Marele Mecanism al ineptei, imbecilei și atât de umilitoarei dictaturi totalitare a lui Nicolae Ceaușescu, „Eroul între Eroi”, „cârmaciul destinului național” și întruchiparea „virtuților milenare” ale daco-românismului revoluționar.

„Nu le-a mai fost frică să vorbească cu noi”

În 1989, Radio Europa Liberă/Libertatea era unul din cele mai populare și influente posturi de radio străine care transmiteau spre țările comuniste din Europa de Est și fosta Uniune Sovietică, alături de Vocea Americii, BBC și DW/DLF. Și prin această poziție privilegiată, a jucat cu siguranță un rol important în revoluțiile din 1989, care au dus la căderea comunistului în Europa Centrală și de Est.

Timișoara, decembrie 1989: Jurnal fotografic de front

Pe 17 decembrie 1989, cu câteva ore înainte ca Nicolae Ceaușescu să ordone închiderea granițelor, un fotograf vine în țară să-și petreacă sărbătorile cu bunicii săi, în satul copilăriei, Sânpetru Mare, de lângă Timișoara.

Ioana Bentoiu: „Nu putem împărtăși convingeri profunde cu celălalt dacă avem vederi politice diferite”

Soprana Ioana Bentoiu, născută în 1955, vorbește în interviul pentru Europa Liberă despre cei 10 ani cât a lucrat mama ei, Annie Bentoiu, la deja celebra carte, „Timpul ce ni s-a dat. Memorii, 1944-1959”.

Cum a căzut comunismul în Europa de Est: Teoria Dominoului pe invers

În 1989, teoria dominoului a fost inversată. Administrațiile americane au dezvoltat această teorie încă din anii 50, spunând că dacă un stat dintr-o regiune ajunge sub influența comunismului și țările din jur ar urma să aibă aceeași soartă. În Europa de Est, piesele au căzut una câte una, România fiind ultima dintre ele. Doar Uniunea Sovietică a mai supraviețuit după căderea lui Ceaușescu.

Revoluțiile Mici

Despre Timișoara și București în anul 1989 se povestește de trei decenii încoace. Dar orașele mici, cu revoluțiile lor la fel de „mici”, au fost date uitării pe nedrept.

Povești despre ruși, servicii secrete și revoluție

Primul șef al SRI după Revoluția din 1989, Virgil Măgureanu, povestește despre personaje cheie ale evenimentelor din decembrie, dar și despre altele care au defnit tranziția către capitalism și democrație.

Ce scriau ziarele comuniste în 1989. Un jurnal zilnic

Cum arăta societatea românească și ce personaje erau în prim-plan acum 30 de ani, înainte de Revoluția din decembrie? Găsiți aici ce scriau ziarele în (aproape) fiecare zi a anului 1989. Plus, cum era vremea și ce se vindea la mica publicitate.

Orfanii Revoluției

1.116 persoane și-au pierdut viața la Revoluția din 1989. Trei decenii mai târziu, copiii lor își aduc aminte de clipele în care au rămas orfani.