Curtea Constituțională a explicat în motivarea hotărârii prin care a confirmat, pe 11 martie, respingerea candidaturii lui Călin Georgescu de către Biroul Electoral Central (BEC) toate controversele juridice care au circulat în spațiul public după ce dosarul a fost refuzat.
Vă reamintim, Călin Georgescu și-a depus, pe 7 martie, candidatura la alegerile prezidențiale din 2025. Două zile mai târziu, aceasta a fost respinsă de Biroul Electoral Central pe 9 martie. Georgescu a făcut constestație la Curtea Constituțională (CCR), care a confirmat, pe 11 martie, decizia BEC.
CCR: BEC avea nu doar competența, dar și obligația de a analiza condițiile de eligibilitate constituționale
Una dintre criticile opiniei publice la adresa deciziei BEC prin care a stabilit că Călin Georgescu nu poate candida a fost că încălca hotărârea Curții Constituționale a României nr. 2/2024.
Prin aceasta, CCR respinsese în octombrie 2024 candidatura Dianei Șoșoacă (SOS România) la președinție. CCR spunea, în acea hotărâre, că ar fi fost singura autoritate care ar putea decide dacă un candidat a încălcat sau nu Constituția.
CCR susține acum că, printr-o hotărâre ulterioară – cea prin care fuseseră anulate în decembrie 2024 alegerile în întregimea lor (Hotărârea 32/2004) – a permis Biroului Electoral să analizeze candidaturile și din punct de vedere constituțional.
„S-a prevăzut expres că reluarea procesului electoral presupune inclusiv constituirea unor noi birouri electorale, depunerea din nou a candidaturilor care urmează să fie evaluate de noul Birou Electoral Central şi derularea unei noi campanii electorale corecte şi transparente, prin raportare la principiile şi valorile constituționale”, spune președintele Curții Constituționale, Marian Enache, într-un punct de vedere publicat vineri, pe 14 martie.
Marian Enache mai spune că toate deciziile și hotărârile Curții Constituționale au caracter general obligatoriu odată publicate în Monitorul Oficial al României.
Caracterul obligatoriu, adaugă președintele CCR, „nu este o formă a democrației autoritare, cum se încearcă să se insinueze în discursul public, ci este singura garanție că, în cadrul unui stat suveran, ordinea constituțională este protejată de abuzuri interne și externe prin asigurarea supremației Constituției”.
„Modul de derulare a campaniei online și finanțarea campaniei electorale” - motive de încălcare a Constituției
Curtea Constituțională spune că Biroul Electoral Central a dezvoltat propriul raționament atunci când a analizat candidatura lui Călin Georgescu și a identificat punctele în care acesta a încălcat Constituția: modul de derulare a campaniei online și finanțarea campaniei electorale.
CCR spune că cele două acțiuni au „condus la distorsionarea semnificativă a rezultatului alegerilor și, în consecință, la anularea alegerilor”, motiv pentru care „constituie o conduită contrară Constituției României, unde se prevede la art.1 alin.(5) că, în România, respectarea Constituției și a legilor este obligatorie”.
CCR a considerat că „Biroul Electoral Central a particularizat neregularitățile de ordin legal care au condus la anularea alegerilor la conduita persoanei care și-a depus candidatura, constatând în mod logic încălcarea condiției de respectare a Constituției”.
„Ordinea constituțională este unitară, iar încălcarea legilor reprezintă o încălcare a Constituției, ca factor de validitate pentru întreaga ordine juridică statală”, mai spune CCR.
Produce efecte perpetue excluderea de către BEC a unui candidat?
Curtea Constituțională spune, în motivarea deciziei care îl privește pe Călin Georgescu, că „respingerea înregistrării unei candidaturi pe motiv că persoana în cauză a încălcat principii și valori constituționale nu conduce la o sancționare perpetuă a acesteia prin prisma dreptului de a fi ales în funcția de Președinte al României”.
Asta înseamnă că aspectele privind încălcarea Constituției se analizează de la caz la cas și că „au o anumită temporalitate raportată la ciclicitatea alegerilor și la evaluarea respectării de către candidați a principiilor și valorilor constituționale fundamentale”.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
