Linkuri accesibilitate

„Capul lui Moțoc vrem”. Cine decontează politic tragedia de la Piatra Neamț


Dincolo de vinovăția legală, pe care ancheta de la Piatra Neamț o va stabili în timp, publicul caută să vadă cine sunt responsabilii politici pentru moartea acelor pacienți.

În plină campanie electorală, PNL și PSD își aruncă vina unul în curtea celuilalt. Ca de obicei în România, sistemul e croit atât de strâmb, că albul și negrul devin gri: sistemul sanitar cu dublă comandă, centrală și locală, se dovedește defectuos.

Spitalele, ca și școlile, se află într-un „limbo” politic decizional, între autoritățile centrale și cele locale. Nimeni nu e 100% responsabil, deci nimeni nu e 100% vinovat. Sau, cum ar spune ministrul Nelu Tătaru, „toți suntem vinovați”.

Incendiul care a făcut scrum un salon al secției ATI de la Spitalul Județean Neamț, în urma căruia au murit 10 pacienți intubați, bolnavi de Covid-19, nu va avea încă mult timp de acum înainte scoși în față vinovații din punct de vedere legal.

Însă ca după toate tragediile, publicul caută rapid măcar responsabilii morali. Momentul „capul lui Moțoc vrem” al acestei tragedii pică în plină campanie electorală pentru alegerile parlamentare, iar principalii actori, PNL și PSD, au început deja jocul de-a arătatul cu degetul către oponenții politici.

Pentru că riscul de a deconta această tragedie la vot, în fața alegătorilor, este iminent.

Analistul politic Andrei Țăranu explică pentru Europa Liberă că „fiecare tabără încearcă să arunce pisica peste gard”. Cum Spitalul Județean Neamț este în subordinea Consiliului Județean Neamț, „prima intenție a PNL a fost să arunce la Consiliul Județean Neamț, având în vedere că domnul Arsene e de la PSD”.

Pe mai multe voci, de la premierul Ludovic Orban, la prefectul de Neamț, George Lazăr, Guvernul liberal a scos în față controversa dacă secția ATI care a luat foc a fost mutată de la etajul trei la etajul doi al spitalului, respectând regulamentele și cu avizul Direcției de Sănătate Publică.

Chiar dacă nu e clar cât contează acest aspect în economia tehnică a tragediei care a avut loc, ideea avansată de PNL este că regulile nu au fost respectate într-un spital care ține de administrația locală PSD.

De cealaltă parte, reacția a venit imediat. „PSD, pe mai multe voci, inclusiv a domnului Arsene, a încercat să arunce vina asupra PNL și Guvernului”, arată Andrei Țăranu.

Mai întâi, șeful CJ Neamț, Ionel Arsene, a lansat ipoteza că spitalul era supraîncărcat cu bolnavi Covid-19 și nu făcea față, trebuind să extindă secția de ATI peste puteri, din cauza opoziției din pure rațiuni politice a guvernului PNL de a deschide spitalul modular de la Lețcani, de lângă Iași, ridicat de autoritățile locale PSD, (în realitate, lipseau autorizații ISU și de mediu, iar controalele scoseseră la iveală o serie de nereguli funcționale).

Ironia sorții a făcut ca cei șase pacienți de la Piatra Neamț care au scăpat cu viață de la ATI să fie transferați chiar la acest spital de la Lețcani, sub supravegherea ministrului Nelu Tătaru.

Apoi, chiar președintele PSD Marcel Ciolacu a ieșit duminică să răspundă afirmațiilor venite dinspre Guvern, publicând documente care arătau că DSP Neamț avizase funcționarea spitalului în mai multe rânduri.

DSP Neamț, aflat în subordinea ministerului Sănătății, a arătat însă că modificarea secției ATI prin ridicarea unui perete la etajul doi și prin mutarea circuitelor de la etajul trei înapoi la etajul doi (unde se afla de altfel secția ATI originală a acestui spital) nu primise avizul.

Luni, atacul PSD a fost reluat: „După 36 de ore de la tragedie, niciunul dintre guvernanți nu-și asumă vreun dram de răspundere! Ba mai mult, Orban și PNL caută să dea vina pe autoritățile locale. Cum au făcut în toată pandemia! Pe miniștrii din ultimii 30 de ani. Pe toată lumea! Ca să fugă de răspundere!”, a spus Marcel Ciolacu într-un mesaj video. El le-a cerut demisia premierului Ludovic Orban și ministrului Sănătății, Nelu Tătaru.

Cum funcționează de fapt un spital. Cine e responsabil, PSD local sau PNL central?

Primul responsabil care a demisionat în urma tragediei a fost managerul spitalului de la Piatra Neamț, Lucian Micu. Fost primar PSD de Roman, declarat incompatibil de ANI, numit în funcție de baronul local Arsene, Lucian Micu a demisionat evaluând tehnic cât se poate de corect situația generală.

Din păcate, politica este în tot și în toate. O pot înțelege. Așa este de 30 de ani încoace. Activitatea medicală dintr-un spital este în subordinea Ministerului Sănătății, iar activitatea administrativă este în subordinea autorităților publice locale. Unii cu medicina, alții cu banii. Între acestea mai apare și politica. Nu toate lucrează împreună, ceea ce, uneori, este doar în detrimentul celor care ar trebui să conteze – pacienții”, a spus politicianul suit și decăzut din funcția de manager de spital.

Deciziile și fondurile nu sunt 100% în curtea Consiliului Județean, deși sigur că cea mai mare parte este acolo, însă nu într-atât încât să zicem că ministerul nu putea face nimic.
Marius Ungureanu, lector Univ. Babeș-Bolyai

Chiar așa este, după cum explică pentru Europa Liberă lectorul universitar dr. Marius Ungureanu, de la Departamentul de Sănătate Publică a Universității Babeș-Bolyai, fost secretar de stat la Sănătate, în guvernul Dacian Cioloș. În ciuda aparenței că spitalele au fost descentralizate și că majoritatea se află complet în grija autorităților locale, acest lucru nu este 100% real în practică.

Deciziile și fondurile nu sunt 100% în curtea Consiliului Județean, deși sigur că cea mai mare parte este acolo, însă nu într-atât încât să zicem că ministerul nu putea face nimic. Chiar dacă majoritatea spitalelor din România sunt în subordinea autorităților locale, sunt foarte multe lucruri rămase în dreptul Ministerului Sănătății. Decizii care țin de avize, personal, trebuie să treacă pe la MS, care poate chiar să aloce și fonduri pentru infrastructură, reparații. Spitalele au trecut printr-un așa-zis proces de descentralizare în anii 2010-2011. Dar nu e descentralizare, nici măcar decizională. Unele decizii care țin de organizarea spitalului, număr de paturi, secții, în continuare sunt centralizate la MS. Această așa-zisă descentralizare nu și-a atins scopul”, explică Marius Ungureanu.

Este o dublă comandă care poate fi observată atât la spitale, cât și în sistemul de educație, la școli, și este o „mare problemă”, pentru că se ajunge la percepția că sunt ale nimănui, arată și analistul politic Andrei Țăranu.

Școala e resimțită ca aparținând nimănui, nici ministerului, nici structurilor descentralizate. La fel e și în sănătate.
Andrei Țăranu, analist politic

Avem inspectoratele școlare care țin de Ministerul Educației și care teoretic trebuie să controleze actul de predare, respectiv structurile administrative care se ocupă de clădiri, de utilități. Evident că școala e resimțită ca aparținând nimănui, nici ministerului, nici structurilor descentralizate. La fel e și în sănătate. Spitalele sunt din punct de vedere al clădirii și al utilităților în subordinea administrației locale, care însă nu poate controla aproape nimic medical. Ca să pună un zid sau să nu pună un zid, trebuie să facă apel la DSP, care ține de ministerul Sănătății și care să îi permită să facă acest lucru. Ceea ce conduce la o formă de delăsare din partea autorității locale, dacă vede că i se pun bețe în roate”, explică Andrei Țăranu.

Marius Ungureanu arată că autoritățile centrale au pasat responsabilitatea autorităților locale, fără să se asigure că acestea „pot să facă față gestionării unor unități sanitare”.

În unele situații, cum este Oradea, metoda a funcționat. „Dar în cea mai mare parte a județelor este o lipsă totală de expertiză în a analiza serviciile de sănătate, a corela cu nevoile la nivel județului, nu mai zic la nivel de regiune”, explică Ungureanu.

O problemă invocată de toate taberele politice este chiar politizarea sistemului de sănătate, ca motiv pentru care lucrurile nu funcționează.

Este o ipocrizie, consideră Marius Ungureanu: „Mie mi se pare amuzant că politicienii vorbesc de depolitizarea sistemului de sănătate, mai ales partidele care s-au alternat la guvernare în ultimii 30 de ani. Este o ipocrizie, pentru că știm foarte bine că majoritatea partidelor au beneficiat din plin de acest sistem”.

Până la un punct, politica în orice sistem de stat este inevitabilă. „Eu sunt conștient că sănătatea este o decizie politică și e valabil în toată lumea, nu doar la noi. Problema este că la noi este aproape eminamente o decizie politică. Peste tot pozițiile de top sunt politice, dar la noi nivelul până la care pozițiile sunt politice e mult mai jos decât ar trebui. În MS e clar că un ministru și secretarii de stat au un mandat politic, dar tot ce este mai jos nu e de permis, pentru că acolo deja începe nivelul tehnic”, explică expertul în politici de sănătate.

Din partea autorității locale, politizarea este la fel de evidentă, în special la concursurile de manageri, unde foarte mulți sunt instalați ca interimari, fără concurs. La Piatra Neamț s-au perindat deja 8 manageri într-un an, în mod evident fără a fi numiți prin concurs.

Dar făcând abstracție de situația din teren, Marius Ungureanu propune un exercițiu de imaginație: să spunem că Ionel Arsene, șeful CJ Neamț, „și-ar dori cu adevărat ca la conducerea Spitalului Județean Neamț să vină un profesionist, un om capabil și fără influență politică. De unde să îl ia? Cine îl formează pe acel om? Formarea în managementul sanitar în România este la pământ. Dacă nu există un bazin de oameni competenți, care să nu fie bătuți de vântul politic sau vulnerabili, nu poți avea depolitizare. Deci tot acest discurs al politicienilor privind depolitizarea nu este decât o iluzie, până când nu vom vedea că cineva face o analiză a rădăcinii problemei și să ia niște decizii”.

Cine decontează la vot? PSD de la nivel local sau PNL de la nivel central?

Probabil că dacă am trage o linie, la final PSD ar pierde mai mult, pentru că spitalul este în administrarea unuia dintre cei mai detestați baroni locali, Ionel Arsene.
Ovidiu Voicu, sociolog

Sociologul Ovidiu Voicu, directorul Centrului de Inovare Publică, crede că un vinovat clar în percepția publicului nu va ajunge să fie identificat. „Probabil că dacă am trage o linie, la final PSD ar pierde mai mult, pentru că spitalul este în administrarea unuia dintre cei mai detestați baroni locali, Ionel Arsene și pentru că PSD este asociat de opinia publică cu proasta administrare și corupția”, spune el.

Nu suntem în situația de la Colectiv, unde lucrurile erau mult mai clare: acolo, cineva dăduse niște șpăgi, ca să funcționeze în condiții de ilegalitate. Aici, nimeni nu a dat șpagă. E proastă administrare a întregului sistem, nu au fost alocate fonduri pentru a îmbunătăți clădirea respectivă. Totul s-a întâmplat pe fondul acestei presiuni de a trata mai mulți pacienți decât poate să ducă spitalul. Din aceste lucruri, e foarte greu să scoți un responsabil clar. Pentru că nu este”, consideră Ovidiu Voicu.

Local, va avea un efect la vot. Mi-e greu să spun cine va deconta, PNL sau PSD. Este o tragedie pe care o privim național, este o problemă a sistemului nostru de sănătate. Dar cei de acolo, mai ales din Piatra Neamț, sunt direct afectați. Ei vor avea niște resentimente care se vor răspândi în comunitate”, estimează analistul Andrei Țăranu.

Ce poate fi însă sigur, până la efectul din fața urnelor, este că subiectul tragediei este deja folosit în campania electorală, de partide. Cu ce efect?

Nu va fi o lebădă neagră, care să facă diferența”, consideră sociologul Ovidiu Voicu. „Dar va fi un subiect important până la alegeri, pentru că e bun de mobilizat propriii votanți. Să arunce vina pe ceilalți sau să se victimizeze – uite ce vor să facă, să dea vina pe noi. Nu cred că va face o diferență în a convinge pe cineva să schimbe tabăra, nici măcar printre nehotărâți. Cei care credeau și înainte că problema fundamentală este corupția într-un sens mai larg, de proastă guvernare, dau vina mai degrabă pe partidele tradiționale, mai ales pe PSD, și vor face asta în continuare”.

Din această ecuație, cel mai câștigat în logica de campanie electorală pare să fie USR-PLUS, arată Ovidiu Voicu: „USR-PLUS poate trage în toată lumea, pentru ei este mană cerească, dacă abordează cinic și politic, pentru că ei pot da vina pe întreg sistemul, puțin contează că spitalul era la Consiliul Județean sau la Guvern. Actuala clasă politică a dus la această tragedie prin proastă guvernare – este exact mesajul lor politic, România fără hoție. Deocamdată, sunt timizi”.

Cât atârnă gafa „ suntem toți vinovați” a lui Tătaru?

Din nou, soarta este ironică, iar cel care a stârnit aparent o furie publică chiar mai mare decât cea provocată de tragedia în sine de la Piatra Neamț a fost ministrul Sănătății, Nelu Tătaru.

Declarația lui va afecta credibilitatea ministrului și chiar a PNL în zona Moldovei, unde reacțiile de acest gen sunt taxate destul de dur, mai ales că Tătaru vine din zona Vaslui.
Andrei Țăranu, analist politic

Încercarea de a nu politiza tragedia, aruncând vina pe autoritățile locale, dar nici asumându-și vinovăția la nivel central, când a fost întrebat sâmbătă noapte de un jurnalist dacă se consideră vinovat, s-a transformat într-o „gafă”, consideră sociologul Ovidiu Voicu. Tătaru a spus că „pentru situația de peste 30 de ani și pentru autoritățile locale și pentru neimplicare, cred că suntem toți vinovați în această țară, nu doar sistemul medical și autoritățile locale, pentru că am acceptat timp de 30 de ani să trăim într-o astfel de situație medicală”.

Luni, el a revenit cu nuanțe, cerându-și scuze pentru declarație: „Cred că am fost greșit înțeles și îmi cer scuze pentru acest lucru societății civile sau pacienților dacă au crezut că ei sunt cei vizați. Nu. În acești 30 de ani au fost diverse guverne, au fost diverși miniștri ai Sănătății, au fost administrații locale, au fost factori politici, au fost interese locale sau personale care au dus la situația sistemului pe care o vedem în acest moment”, a spus el la Digi24.

Paradoxal, cel puțin la nivel regional, această „gafă” ar putea fi taxată la vot mai mult decât tragedia de la Piatra Neamț.

Nelu Tătaru a încercat să depolitizeze subiectul, făcându-ne pe toți vinovați și spunând că este o problemă sistemică a societății românești și că ni se datorează tuturor. Declarația lui va afecta credibilitatea ministrului și chiar a PNL în zona Moldovei, unde reacțiile de acest gen sunt taxate destul de dur, mai ales că Tătaru vine din zona Vaslui și știe că acest patrulater Iași, Vaslui, Neamț, Bacău este sensibil la subiecte de acest gen, tocmai pentru că este zona care a fost în cea mai mare măsură abandonată de toate guvernele. Se simte jignită când i se aruncă astfel de acuze că toți sunt vinovați”, arată analistul politic Andrei Țăranu.

Până la o concluzie a anchetei de la Piatra Neamț și o rezolvare în justiție, care să scoată în față vinovații în fața legii, responsabilii politici vor fi scoși la examenul realității pe 6 decembrie, la alegerile parlamentare, și vor deconta în funcție de cum înțeleg alegătorii mai bine ce s-a întâmplat la spitalul Covid-19 din Neamț.

Facebook Forum

Cine este Antony Blinken, viitorul secretar de stat SUA
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:50 0:00
XS
SM
MD
LG