Incendiul care a făcut scrum un salon al secției ATI de la Spitalul Județean Neamț a provocat moartea a zece pacienți Covid-19. Până când ancheta va stabili exact cauzele, care din primele estimări sunt tehnice, provocate de supraîncărcarea și starea infrastructurii spitalicești, ministrul Sănătății a găsit de cuviință să generalizeze responsabilitatea.
Nu autoritățile locale care finanțează spitalul de la Piatra Neamț, nici cele de la București, care finanțează și organizează sistemul sanitar național nu sunt de vină pentru această tragedie, a încercat Tătaru să împace și capra, și varza. „Suntem toți vinovați în această țară”, a considerat Tătaru, pentru că „am acceptat timp de 30 de ani să trăim într-o astfel de situație medicală”.
În miezul nopții, alergând de la București, la Piatra Neamț, apoi la Iași, ca să țină situația sub control, ministrul Sănătății a uitat să precizeze cine este personajul colectiv „noi”, din această poveste care pare că a început să ruleze cu câte un episod tragic la fiecare 5 ani: acum zece ani era incendiul de la Maternitatea Giulești, acum 5 ani era incendiul de la Colectiv, în 2020 a fost incendiul de la Piatra Neamț.
Ce s-a întâmplat la Piatra Neamț
Sâmbătă, în jurul orei 18.30, unul dintre cele două saloane ale secției ATI de la Spitalul Județean Neamț, unde erau internați în total 16 pacienți intubați în stare gravă, din cauza Covid-19, a fost cuprins de flăcări. Până să intervină prompt circa 150 de pompieri și forțe de ordine, stația fiind în apropierea spitalului, nu mai era mare lucru de făcut.
Toți cei opt pacienți ai salonului unde izbucnise incendiul erau deja morți, pe paturile lor de terapie intensivă, care au fost distruse de flăcări. Alți doi pacienți de la ATI, din celălalt salon al secției, aveau să moară la scurt timp, în timp ce așteptau să fie evacuați către Iași, la spitalul modular din Lețcani. Cei care au murit erau persoane în vârstă, afectate grav de Covid-19: șapte bărbaţi şi trei femei, cu vârste cuprinse între 67 şi 86 ani.
Medicul Cătălin Denciu, care era de gardă în seara respectivă, a încercat împreună cu două asistente și un alt medic, să salveze oamenii din flăcări. Nu au reușit, pentru că incendiul a fost violent, fiind vorba de stațiile cu oxigen din secția ATI, iar flăcările aprinzându-le combinezoanele de protecție, care li s-au topit.
„Un Colectiv, nu am alte cuvinte, o tragedie”, după cum a descris primarul din Piatra Neamț, Andrei Carabelea, scenele văzute în secția arsă a ATI.
Medicul Liviu Ungureanu, șeful secției ATI de la Piatra Neamț a explicat într-un interviu pentru Recorder că incendiul a pornit cel mai probabil de la un injectomat (aparat electric care administrează automat injecții unui pacient) care s-a aprins. Combinezonul de protecție al unei asistente care se afla lângă el s-a aprins, apoi flăcările s-au extins. Medicul Cătălin Denciu a intrat și el să încerce să scoată pacienții, însă și combinezonul său a luat foc, a povestit Ungureanu.
Personalul medical a suferit arsuri, însă cel mai grav a fost rănit Cătălin Denciu, care a suferit arsuri pe circa 40% din corp. Restul pacienților din spital nu au avut de suferit.
De aici, au început două curse contra cronometru. Una l-a avut în centru pe medicul ars grav în încercarea sa eroică de a-și salva pacienții. Ironia sorții a făcut ca până să ajungă Denciu la tratament, să ajungă prietenul și fostul său coleg de facultate mai repede la el: ministrul Nelu Tătaru. „Suntem și prieteni, coleg de facultate, își face meseria după cum am văzut și în această seară, încercând să salveze pacienți”, a spus Tătaru.
Denciu a fost dus cu o ambulanță la Iași, unde a fost evaluat și stabilizat, iar de acolo a fost preluat de un avion militar Spartan și adus la București, la spitalul Floreasca. A ajuns la secția de arși abia după ora 1 a dimineții de duminică. Deja celula de criză de la București, la care au participat premierul Ludovic Orban, ministru de Interne Marcel Vela și secretarul de stat Raed Arafat, luase decizia să îl transfere pe medicul Denciu în Belgia, la spitalul militar „Regina Astrid” din Bruxelles, unde există o prestigioasă secție de mari arși. Un avion militar a decolat cu Cătălin Denciu către Bruxelles, duminică dimineață la ora 7.30.
A doua cursă a pornit pentru evacuarea și menținerea în viață a celorlalți șase pacienți cu Covid-19, care erau internați la secția ATI și care scăpaseră cu viață, din salonul neafectat de incendiu. Aceștia au fost trimiși sâmbătă noapte la spitalul modular din Lețcani, lângă Iași.
Parchetul General a intervenit și a preluat ancheta din spital, cercetând dacă în cazul incendiului este vorba de ucidere din culpă. Ancheta este coordonată de procurorul Marius Iacob, cel care a instrumentat și dosarul incendiului de la Maternitatea din Giulești. La anchetă participă și criminaliști ai Poliției, precum și experți în producerea incendiilor și exploziilor de la INSEMEX Petroșani (Institutul de Securitate Minieră și Protecție Antiexplozivă).
Alba-neagra cu paturile de ATI, între etajul doi și trei
Secția ATI a spitalului din Piatra Neamț cuprindea în total 16 paturi și fusese extinsă de la etajul doi al clădirii, și la etajul trei, pentru a face față suprasolicitării produse de cazurile de Covid-19. Din spusele șefului secției, Liviu Ungureanu, pacienții erau mutați între etaje în funcție de necesități. Cel mai recent, sâmbătă, s-a luat decizia ca pacienții să fie mutați de la etajul 3 la etajul 2, unde a avut loc incendiul. Această modificare structurală a secției ATI nu a fost aprobată de DSP Neamț, deși exista această obligație legală.
„La etajul doi este sediul nostru principal, secția de terapie intensivă care funcționa dinainte de criza COVID. În primăvară, neavând circuite pe etajul doi, am identificat deasupra secției, la etajul trei, în secția de neuro-chirurgie, posibilitatea de a îngriji, am zis noi, șapte pacienți COVID, ulterior ajungând până la 12, în toamnă. Un salon pentru suspecți a funcționat la doi și logistica toată, și zonele libere non-Covid, unde mai respiram aer curat. Iar la trei era zona roșie, cu paturile respective. Am reușit încet-încet să ducem acolo ventilatoare de jos și am funcționat bine în primăvară și peste vară, până la începutul toamnei, nefiind presiunea foarte mare. După 20-25 septembrie, presiunea a crescut și am ocupat treptat toate locurile de la trei, ulterior trebuind să ne întindem din nou și la doi, într-un salon din față, făcând tot felul de mutări de pacienți”, a explicat șeful secției ATI, pentru Recorder.
Pacienții care au murit în incendiu au fost însă coborâți de la etajul trei la doi chiar sâmbătă, în ziua tragediei. Medicul spune că s-a luat decizia aceasta, pentru că sus la trei stăteau toți 16 într-un singur salon, pe când jos la doi ar fi stat împărțiți în două saloane și ar fi putut să fie îngrijiți mai bine.
De altfel, la etajul doi al spitalului se făceau deja lucrări de extindere a secției originale ATI, însă nu în locul unde a izbucnit incendiul, a explicat managerul spitalului Lucian Micu.
DSP Neamț a explicat, într-un comunicat de presă, că deși extinderea secției ATI fusese avizată de DSP, cele mai recente modificări (un perete la etajul 2) și mutarea pacienților ATI de la etajul 3 la etajul 2, unde a avut loc incendiul, NU a fost avizată de DSP și nici nu s-a făcut solicitare pentru așa ceva.
Duminică, a izbucnit o controversă politică, legată de avizarea extinderii secției ATI. Premierul Ludovic Orban a spus că Direcția de Sănătate Publică Neamț nu și-a dat avizul pentru extindere, în timp ce președintele PSD Marcel Ciolacu a publicat documente care arată că DSP avizase reorganizarea spitalului în două rânduri – aprilie și august. Solicitarea pentru extinderea secției ATI la etajul trei al spitalului fusese făcută încă din luna martie, arată documentele, însă avizele date de DSP nu specifică exact această modificare a secției ATI, ci aprobă reorganizarea paturilor la nivelul întregului spital.
Era spitalul sigur la incendii?
Aparatura din secția ATI de la Piatra Neamț era relativ nouă, cumpărată de Consiliul Județean, însă nu se știe încă dacă instalația electrică a spitalului fusese adaptată corespunzător pentru un consum crescut de curent și nici dacă aparatele fuseseră calibrate corespunzător.
Un electrician care a lucrat la spital a declarat pentru G4 Media că prizele din secția ATI au fost schimbate în 2019, însă că au mai existat probleme cu ștecherele injectomatelor, aparate de la care se pare că a și izbucnit incendiul.
Oricum, spitalul județean avea lacune grave în ce privește autorizația pentru siguranța la incendiu, au explicat autoritățile.
Spitalul Județean Neamț nu era acreditat de ISU, iar la ultima evaluare făcută de Autoritatea Naţională de Management al Calităţii în Sănătate, se constataseră lacune în siguranța la incendiu - nu exista plan de siguranță la incendiu sau responsabil pentru situațiile de incendiu, a explicat Marius Filip, directorul ANMCS, la Digi24.
Directorul spitalului, Lucian Micu, susține însă că există un pompier angajat la spital, responsabil pentru situațiile de incendiu, și că spitalul are autorizație de funcționare de la ISU.
Spitalul avea autorizaţie de securitate la incendiu obţinută la momentul construirii, adică înainte de 1990, potrivit Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Neamţ. Doar două etaje superioare, nu și cel unde a izbucnit incendiul, fuseseră autorizate de ISU.
De asemenea, în spital nu există dispozitive automate anti-incendiu dintre cele mai simple, precum sprinklere sau detectoare de fum. „Nu cred că există în multe spitale sisteme de genul acesta. În filme, vedem, de la o țigară sau de la ceva, se declanșează. Noi, ce să vă zic… Noi ne concentrăm ca medici”, a spus șeful secției ATI, Liviu Ungureanu, pentru Recorder.
Spitalul județean, o navă în derivă: opt manageri într-un an
Autoritățile județene din Neamț au schimbat nu mai puțin de opt manageri la acest spital, în decursul anului 2020. Unul dintre ei a rezistat în funcție doar trei zile. Spitalul aparține de Consiliul Județean Neamț, condus de Ionel Arsene (PSD).
Actualul manager, Lucian Micu, a fost numit în funcție în urmă cu aproximativ două săptămâni. El a fost primarul municipiului Roman și a dorit să candideze și în septembrie la primărie, din partea PSD, însă candidatura i-a fost respinsă pentru că este declarat incompatibil de către Agenția Națională de Integritate, având interdicție să ocupe funcții publice.
Cel mai recent, spitalul Județean Neamț a intrat în atenția publicului după ce au apărut imagini din curtea spitalului, unde pacienți infectați cu Covid-19 erau lăsați să aștepte în frig, noaptea, ore întregi, fără hrană sau apă. Cei mai mulți erau persoane în vârstă.
Toate secțiile ATI din România sunt „bombe cu ceas”. Guvernul le verifică „de luni”
Mai mulți medici au vorbit despre starea nu doar depășită, ci chiar periculoasă a infrastructurii din secțiile de ATI ale spitalelor românești, unde se întâlnesc două elemente de combustie – curentul electric și stațiile de oxigen. Instalațiile electrice nu sunt mereu calibrate sau modificate pentru a face față numărului sporit de aparatură ATI destinată pacienților tot mai mulți care ajung în stare gravă aici, din cauza Covid-19.
Medicul ATI Carmen Mărginean, care lucrează în Marea Britanie, după ce a profesat la Cluj și Mureș, consideră că instalațiile vechi și oxigenul insuficient, prizele la fel de vechi ca instalațiile, fac din secțiile ATI ale multor spitale românești adevărate „bombe cu ceas”.
„Singurul lucru pe care pot să îl spun e că nu e exclus ca ceva similar să se întâmple din nou pentru că spitalele noastre au instalaţii vechi, oxigenul nu este suficient. Sursele, prizele electrice foarte multe dintre ele nu au fost updatate de ani de zile, practic e un pericol real în spitalele noastre în zilele acestea când, din cauza numărului mari de pacienţi infectaţi cu COVID-19, care necesită oxigen, toate sursele de oxigen şi prizele elctrice sunt suprasolicitate”, spune medicul Carmen Mărginean, pentru Mediafax.
„Întotdeauna au fost, şi înainte de pandemie, în secțiile de terapie intensivă erau folosite aceste instalaţii de oxigen. Era clar că orice sursă de flacără avea un risc foarte mare de explozie. De asemenea suprasolicitarea în condiţii de pandemie pentru aceste instalaţii de oxigen apare foarte frecvent. Ele nu au fost calibrate pentru debite atât de mari, iar în infecţia cu SARS-CoV-2 pacientul are un necesar foarte mare de oxigen”, a spus și medicul infecționist Adrian Marinescu, de la „Matei Balș”.
Stării tehnice depășite i se adaugă lipsa de personal: „Dacă fiecare pat ATI ar fi avut o asistentă, mai mulți pacienți ar fi putut fi mutați”, a mai spus medicul Carmen Mărginean. La secția ATI din Piatra Neamț erau în noaptea tragediei doi medici și două asistente la 16 pacienți în stare critică, intubați.
Colegiul Medicilor din România a publicat o scrisoare deschisă în care solicită decidenților politici să facă un angajament pentru sănătate.
„Dumneavoastră aveți deciziile, noi muncim, salvăm pacienții, dar așa NU se mai poate! Nu avem destule paturi pentru marii arși, muncim în spitale vechi, facem sacrificii, dar STOP și hai să construim! Nu s-a făcut de la Revoluție până acum, nu este bine, dar haideți măcar acum, după această tragedie să facem lucruri gândite, organizate, planificate și urmărite astfel încât să nu se mai întâmple astfel de tragedii”, au scris președinții filialelor județene ale Colegiului Medicilor din România.
Urgența acestei situații a fost recunoscută și la nivel înalt. Premierul Ludovic Orban a anunțat că IGSU și DSP-urile județene vor începe controale în toate spitalele din țară, pentru a verifica starea infrastructurii ATI. Controlul începe însă abia de luni.
Vina colectivă invocată de ministrul Tătaru
După miezul nopții de sâmbătă, ajuns la Lețcani, ministrul Tătaru a fost întrebat de un jurnalist clasica întrebare dacă se simte vinovat pentru ce s-a întâmplat la Piatra Neamț. Ce a urmat a fost o încercare de a nu da vina pe autoritățile locale, dar nici de a-și asuma o vină la nivel central. A reieșit deci clasica ciorbă colectivă românească: „toți suntem vinovați”.
„Pentru situația de peste 30 de ani și pentru autoritățile locale și pentru neimplicare, cred că suntem toți vinovați în această țară, nu doar sistemul medical și autoritățile locale, pentru că am acceptat timp de 30 de ani să trăim într-o astfel de situație medicală”, a declarat ministrul Tătaru, la Lețcani.
La nivel local, președintele CJ Neamț Ionel Arsene (PSD), în subordinea căruia este spitalul unde a avut loc tragedia, nu a fost la fel de elegant. El a dat vina chiar pe Guvern, pentru că ar fi permis supraîncărcarea spitalului județean, prin neavizarea deschiderii spitalului modular de la Lețcani, pe care consiliile județene Neamț și Iași au cheltuit încă din primăvară peste 13 milioane de euro.
Vinovații pentru ce s-a întâmplat la Piatra Neamț urmează să fie stabiliți, punctual și legal, de procurori și criminaliști, iar o decizie să fie luată de o instanță. Până atunci, vor trece însă ani de zile. Procesul incendiului din clubul Colectiv, în urma căruia au murit 65 de oameni, nu are încă o concluzie nici la 5 ani după tragedie.
Facebook Forum