Linkuri accesibilitate

Cătălin Predoiu, despre consecințele desființării protocoalelor


Cătălin Predoiu crede că o colaborare între instituții trebuie să existe, sugerând că, în lipsa protocoalelor, a crescut infracționalitatea

Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a vorbit marți seară despre consecințele desființării protocoalelor de colaborare dintre parchete și celelalte instituții, inclusiv SRI, în contextul discuției despre vulnerabilitățile procurorilor pe care i-a desemnat marți la șefia marilor parchete.

Cătălin Predoiu spune că Gabrielei Scutea, procurorul care a candidat la şefia Parchetului General, și căruia i-a făcut un portret impresionant, i s-a imputat că a semnat protocolul de colaborare cu serviciile secrete.

  • „Gabriela Scutea a avut cea mai solidă prestație și cel mai solid dosar profesional depus. O prestație aplicată, concretă, pertinentă și plină de hotărâre. Este un procuror pentru care Ministerul Public nu prezintă necunoscute. A demonstrat cunoaștere, viziune, forță și substanță profesională. Proiectul de management a fost cel mai bun din toate cele prezentate, acoperind complet atât partea de administrare și construcție internă, cât și cea externă. Cunoaște bine MCV și este bine cunoscută la Bruxelles”, a spus ministrul Predoiu, marți, la numirea procurorului pentru funcția de procuror general al României.

Dar, atrage atenția ministrul, în ceea ce privește protocoalele, care i-au fost imputate procurorului Scutea pentru că au fost semnate pe când era adjunctă a procurorului general Laura Codruța Kovesi, o colaborare între instituţii trebuie să existe, altfel infracționalitatea crește nestingherită.

  • „Eu consider că e un subiect care n-a fost dezbătut suficient. Au fost denunțate (protocoalele - n.r.) și cu asta s-a închis subiectul, a rămas, cumva, că au fost abuzive prin ele însele și puse în legătură cu practicile unor procurori care au ieșit din marginea normalității procedurale. Nu poți să negi nevoia de cooperare între ministerul public și alte instituții pe orizontală”, a declarat ministrul Cătălin Predoiu, marți, la Europa FM.

„O spun și procurorii care au fost la interviu (pentru funcții de conducere în marile parchete - n.r.). Nu poți să aneantizezi nevoia de cooperare între unitățile de parchet și alte instituții pe orizontală. Că ele trebuie să fie transparente, în limita legii, nu e îndoială”, a argumentat ministrul Justiției.

Predoiu crede că o cooperare între instituții este necesară și că, după denunțarea protocoalelor de colaborare cu SRI, această cooperare ”scârțâie”, lucru care „se reflectă” și în activitatea parchetelor, având ca primă consecință creșterea infracționalității.

  • „Nu e normal să ai cercuri infracționale din ce în ce mai agresive care își văd de afaceri nelegale și nu sunt supravegheate, nu sunt investigate, știu foarte bine că nu se uită nimeni la ce fac”, a argumentat ministrul Predoiu.

El spune că nu are încă o soluție pentru moment, dar a sugerat un efort comun, al asociațiilor și specialiștilor, pentru a elimina "din start orice suspiciune că mergem către un stat cu profil de stat autoritarist care încalcă drepturile cetățenilor”.

  • „Până una alta, ceea ce vedem este că infractorii sunt din ce în ce mai agresivi, își dispută teritoriile pe stradă cu săbiile în mână, uneori cu pistoalele, că dispar oameni și nu mai sunt găsiți, că sunt atacați polițiști și bătuți. Drepturile cetățeanului român sunt din ce în ce mai încălcate de către cei care comit infracțiuni, nu de către cei care îi aleargă pe cei care comit infracțiuni”, a spus Cătălin Predoiu.

Curtea Constituțională a desființat, în martie 2019, protocolul semnat de Ministerul Public cu SRI, în 2009, și a declarat neconstituționale aspectele legate de informarea Serviciului Român de Informații față de modul de valorificare a sesizărilor primite sau punerea lor la dispoziţia SRI.

CCR a apreciat că „administrarea probelor de către alte organe decât cele judiciare încalcă competenţa materială a organelor de urmărire penală”.

Potrivit motivării CCR, „începând cu anul 2009, s-au creat premisele normative pentru ca Serviciul Român de Informaţii să exercite atribuţii de cercetare penală în orice domeniu”, judecătorii CCR stabilind că „eventualele înregistrări rezultate din activități specifice culegerii de informații nu pot fi valorizate sub forma mijloacelor de probă”.

În motivare este criticat și Parlamentul care, „deși a cunoscut existenţa acestui protocol, a preferat să rămână într-o stare de pasivitate continuă”.

Curtea Constituțională a fost sesizată de fostul președinte al Camerei Deputaților, LIviu Dragnea, acum în închisoare, condamnat la trei ani și jumătate cu executare în dosarul angajărilor fictive din Teleorman, de la Direcția de Protecție a Copilului. Dragnea și partenerul său de guvernare, președintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, au susținut permanent că protocoalele ar fi permis ingerința serviciilor secrete în anchetele penale și au acuzat existența ”statului paralel și ilegitim” care ar fi acționat prin intermediul acestor protocoale.

”Statul paralel este format din oameni, din instituții, din actuala conducere a SRI, din conducerea SPP, în frunte cu Pahonțu, din procuratură și din alte instituții. Toți acești oameni au pus în fața lor pe șeful statului, prima dată a fost Băsescu, acum este Iohannis. El doar crede că îi conduce, dar de fapt este condus. Nu știu dacă este doar Hellvig implicat din SRI, este un om la care am ținut foarte mult, dar ceea ce știu este că el nu-i controlează pe cei din statul paralel”, declara Liviu Dragnea în august 2018, la Antena 3 despre existența statului paralel.

Laura Codruța Kovesi, fosta șefă a DNA, aflată la șefia Parchetului General atunci când a fost semnat protocolul cu SRI, a explicat, într-un interviu acordat pentru Europa Liberă, care au fost resorturile încheierii protocolului, spunând că nu a fost o greșeală, pentru că la vremea respectivă singura instituție autorizată să facă interceptări în dosarele penale era SRI. Kovesi a explicat și care a fost utilitatea acestui protocol: instituțiile publice trebuie să acționeze la fel ca infractorii – rapid și eficient.

„Dacă mă întrebați de protocol, acela nu a fost o greșeală. A fost un instrument care era absolut necesar la acel moment. Lumea uită că, în 2009, niciun procuror din România nu putea să pună în aplicare o autorizație de interceptare. Erai obligat să transmiți acea autorizare la SRI, care fusese desemnat autoritate națională unică de intreceptare. Și tocmai pentru a exista un control riguros asupra acestei activități, s-a semnat acest protocol”, spunea Laura Codruța Kovesi.

Fosta șefă a DNA a vorbit și despre cum s-a ajuns la semnarea acestui protocol de cooperare cu SRI, argumentând că șefii instituțiilor și-au dat seama că trebuie să lucreze împreună, pentru a fi mai eficienți: „Nu existau rezultate în combaterea corupției. Și atunci, ce au făcut conducătorii instituțiilor? Au găsit instrumente de a coopera, de a așeza toate instituțiile la masă și de a lucra împreună. Pentru că lupta cu infracționalitatea nu trebuie să o faci fiecare separat. Hai să ne imaginăm ca la atletism, unde fiecare atlet aleargă pe culoarul lui. Aici nu este așa. Trebuie să comunici, să colaborezi, pentru că fiecare instituție, cu atribuțiile pe care le are, poate contribui la obținerea unui rezultat”.

Citește și:

Propunerile lui Predoiu: Gabriela Scutea, selectată pentru funcția de procuror general, Crin Bologa la DNA și Giorgiana Hosu la DIICOT

Kovesi, pentru Europa Liberă: „Niciodată nu am încălcat legea în mod intenționat”. Cum explică protocolul cu SRI

Multimedia

5 lucruri despre banii din sănătate
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:10 0:00
Mai mult
19.12.89 - Actualitatea românească: Ediție specială (II)
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:39:57 0:00
1989
Latest episode
19.12.89 - Actualitatea românească: Ediție specială (II)
1989
XS
SM
MD
LG