Linkuri accesibilitate

Cazul Z | Cum explică justiția condamnarea unui fost colonel SRI care a negat Holocaustul


O sculptură a supraviețuitorului Holocaustului și autorul câștigător al Premiului Nobel pentru Pace, Elie Wiesel. Wiesel, care a murit în 2016, a fost autorul a 57 de cărți, care se bazează pe experiențele sale ca prizonier evreu în lagărele Auschwitz și Buchenwald.

Justiția română a avut nevoie de cinci ani pentru a confirma penal acuzațiile de negare a Holocaustului imputate unui fost ofițer SRI. Europa Liberă vă prezintă motivarea judecătorilor dar și răspunsuri ale unor specialiști la întrebarea: „cât de mare (mai) e problema antisemitismului în România?”

„Cazul Zărnescu” este primul prin care justiția din România condamnă un cetățean pentru infracțiunea de negare a Holocaustului. Fapta este prevăzută de o lege specială din 2002 și stabilește pedepse penale pentru cei care pun la îndoială ororile la care au fost supuși evreii în cel de-al Doilea Război Mondial.

Vasile Zărnescu este colonel în rezervă, pensionar, fiind încadrat în trecut în cadrul Serviciului Român de Informații (SRI). El a contestat sentința primei instanței, Judecătoria Sectorului 3, urmând ca procesul său să fie reanalizat de instanța de control judiciar – Tribunalul București. Pensionarul a negat faptele în timpul procesului.

Acesta a fost acuzat de trei fapte de „negare a Holocaustului”, cea mai veche fiind plasată de judecători în 2013. Magistrații de la Judecătoria Sectorului 3 notează în motivarea sentinței că Zărnescu a început să publice articole și cărți referitoare a Holocaust începând cu 2013.

În esență, în cuprinsul tuturor articolelor ce fac obiectul prezentului dosar de urmărire penală, susnumitul a negat existența holocaustului, în ciuda faptului că dispozițiile O.U.G. 31/2002 incriminau, în acord cu standardele internaționale arătate la capitolul A, ca și infracțiuni, acest tip de comportament”, au arătat judecătorii.


În motivarea judiciară se mai arată că o parte din articolele redactate de Zărnescu au fost publicate în mediul online, în timp ce o carte a fost pusă la vânzare în mai multe librării din București.

Acuzațiile colonelului

Pe 28 aprilie 2013, colonelul în rezervă a publicat pe un site web un articol intitulat „Falsitatea noțiunii de holocaustolog”, în cuprinsul căruia a scris, printre altele că „în ultimele trei-patru decenii, mișcarea istorică numită în Occident «revizionistă» a demonstrat că propaganda pro-holocaust este absolut reprehensibilă, deoarece «holocaustul» este o născocire diabolică a organizațiilor sioniste pentru a strânge bani pe care i-au folosit pentru susținerea activităților sioniste (...).

În motivarea judecătorilor este descrisă și a doua faptă a pensionarului, care constă în publicarea pe același site a unui articol în care Vasile Zărnescu îl citează pe profesorul american Arthur Butz, autor al unei lucrări în care se neagă existența genocidului populației evreiești din timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

„În acest fel, astăzi, ne sunt suficienți ochii și un minim de cunoștințe practice pentru a vedea că pretinsa cameră de gazare de la Auschwitz, capitala «Holocaustului», vizitată zilnic de mii de turiști și pelerini, nu este decât o cameră de gazare Potemkin. Celelalte pretinse camere de gazare «naziste», ori nu le mai vizitează nimeni, ori se spune că nu au fost terminate, deci nu au putut fi folosite”, a scris, atunci, colonelul în rezervă.

Prin referința la „Potemkin”, Zărnescu a făcut trimitere la general-feldmareșalul rus Grigori Potiomkin, care a trăit în secolul XVIII și a fost favorit al țarinei Ecaterina a II-a a Rusiei. Termenul «potemkiniadă», inspirat dintr-un gest al lui Potiomkin - care a falsificat măreția Rusiei prin construirea unor decoruri, în timpul unei vizite a regelui Poloniei - semnifică o metodă de falsificare a realității prin înfrumusețare.

„Inculpatul, făcând referire la camerele de gazare ca fiind Potemkin, induce ideea cititorului articolului că acestea nu au existat, fiind o falsificare a realității”, au scris judecătorii ieșeni.

Într-o carte pusă la vânzare în 2017, Zărnescu vorbește despre „publicistica sa de 20 de ani, preponderent anti-jidănescă” și susține că a fost catalogat ca „negaționist” „în mod absolut dogmatic”.

Vasile Zărnescu a precizat la audieri că în articolele sale nu a negat Holocaustul „ca fapt real, istoric”, ci „a analizat propaganda holocaustică veche de circa 150 de ani, dusă în vederea strângerii de fonduri, că toate articolele și cărțile sale fac trimitere la alți autori din domeniu, că unele scrieri au fost scoase din context cu consecința denaturării înțelesului real, că unele dintre scrieri sunt doar un pamflet și o replică dură la adresa altor persoane”.

Explicațiile judecătorilor

Judecătorii au considerat că apărarea fostului ofițer SRI nu stă în picioare și l-au declarat vinovat. „Instanța, în acord cu organele de urmărire penală, observă că faptele sale sunt tipice, că în articolele ce fac obiectul acuzațiilor formulate, existența holocaustului este negată în mod clar și evident, iar autorul nu doar că tratează așa-zisa afacere dezvoltată pe memoria victimelor holocaustului, ci chiar pune semnul egalității între holocaust și această așa-zisă afacere, susținând, așadar, că holocaustul nu este altceva decât o născocire în scopul strângerii de fonduri, echivalând cu cea mai mare escrocherie a secolului al XX-lea”, au precizat judecătorii.

Intrarea de la Auschwitz: Deasupra, mesajul „Muncă te face liber”, lozincă nazistă din timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
Intrarea de la Auschwitz: Deasupra, mesajul „Muncă te face liber”, lozincă nazistă din timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

La finalul procesului de la Judecătoria Sectorului 3, Zărnescu a precizat: „Toate lagărele construite de germani au fost lagăre de muncă, nu lagăre de exterminare, cum susțin ei în toate materialele. Nemții au selectat floarea tinerimii și a adulților și au rămas acolo cei mai mulți, au rămas prizonieri și au murit. Deci nemții nu aveau interes să îi omoare pe cei care îi aduceau să muncească, erau lagăre de muncă”.

Așadar, colonelul în rezervă a negat existența holocaustului inclusiv în fața judecătorilor.

Antisemitismul o problemă actuală

Un raport al Departamentului de Stat al SUA, care radiografiază libertatea religioasă din România, citează declarația Institutului Elie Wiesel conform căreia antisemitismul public și negarea Holocaustului nu sunt urmărite penal în mod corespunzător. Asta deși pentru ambele legislația din România prevede sancțiuni pecuniare sau penale. În 2020, s-au remarcat mai multe cazuri de discurs fascist, în comparație cu anul precedent, mai arată raportul.

Adrian Cioflâncă, directorul Centrului pentru Studiul Istoriei Evreilor din România, arată într-un interviu telefonic acordat Europa Liberă că, potrivit sondajelor, între 10 și 25% din publicul roman are vederi antisemite.

Adrian Cioflâncă.
Adrian Cioflâncă.

„Dacă justiția nu acționează ca atare în cazurile în care există plângeri, în care există temei, prin utilizarea legislației existente, atunci degeaba discutăm. Institutul Wiesel face de mai mult de 10 ani sondaje, care ne arată că avem o problemă. Sunt studii pe conținutul online al publicațiilor, care arată de asemenea că este o invazie de exprimări antisemite radicale care nu ar trebui să fie permise în spațiul public”, ne-a spus Adrian Cioflâncă.

Referitor la sentința de condamnare și a lui V.Z., Cioflâncă speră ca justiția să acționeze similar și în alte cazuri în care acuzații similare sunt confirmate judiciar.

„Într-un stat democratic, justiția nu trebuie să acționeze prin puterea exemplului, adică să se spele pe mâini, existând această condamnare și lăsând fenomenul deoparte. Mai sunt cazuri flagrante de negaționiști care acționează în spațiul public fără să fie deranjați și e nevoie și de o reacție unitară a justiției să trateze toate cazurile la fel.”

Ce urmează?

Adrian Cioflâncă e de părere că discusul antisemit sau xenofob – strigat în genere de partidele extremiste – a suficient de întâlnit în societatea românească pentru a stârni îngrijorări. Cu atât mai mult cu cât un partid cu un program de acest gen, AUR, a intrat în Parlament și continuă să atragă adepți.

„Prin ascensiunea AUR și prin interpretarea unor date sociologice care ne-au parvenit în ultimii ani, există motive de îngrijorare. Dar e o luptă care se dă între forțele democratice din țară și această tendință extremistă, care e încă minoritară. Depinde de noi să nu iasă din limitele unei minorități. O minoritate extremistă va exista întotdeauna într-un stat democratic. Important este să nu dicteze agenda majorității, să nu influențeze politici și să nu ajungă în situația de a decide soarta tuturor”, a conchis Cioflâncă.

Video | Noaptea Muzeelor: sute de atracții culturale își așteaptă vizitatorii
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:07:15 0:00
XS
SM
MD
LG