Ilie Bolojan, viitorul președinte interimar începând din 12 februarie, a susținut marți seară o scurtă declarație de presă la Parlament, fără să ia întrebări din partea presei.
„Sunt pregătit ca începând de mâine (12 februarie, n.red.) să exercit această poziţie onorantă la Cotroceni, încercând ca prin atitudinea pe care o voi avea să-i respect pe cetăţenii României, să fac acest lucru cu decenţă, să susţin stabilitatea ţării noastre, să garantăm partenerilor noştri internaţionali că România este o ţară de încredere şi să reprezentăm cu demnitate România în exterior
Bolojan a susținut că nu va face declaraţii politice pentru că „trebuie făcută o separaţie” între activitatea sa de până acum şi cea pe care o va derula începând de miercuri. „Începând de mâine vă voi răspunde la întrebările care sunt legate de poziția de responsabilitate pe care o s-o asum.”
La începutul declarației, el a anunțat că Biroul Politic Naţional al PNL l-a suspendat din funcția de președinte interimar al partidului și, totodată, l-a desemnat lider interimar pe Cătălin Predoiu, care era până acum prim-vicepreședinte. De asemenea, vicepreședintele Senatului, Mircea Abrudean, a preluat marți conducerea interimară a Camerei superioare a Parlamentului.
În plus, Ilie Bolojan a afirmat că, în cele trei luni în care va fi președinte interimar al României, PNL își va asuma să fie „ceea ce am încercat în toată această perioadă, un partid responsabil, un pilon de stabilitate pentru coaliţie şi pentru ţara noastră”.
„Vom susţine măsurile pentru consolidarea fiscală, prin reducerea deficitului, prin scăderea cheltuielor de funcţionare a statului. De asemenea, vom susţine absorbţia de fonduri europene, prin urgentarea îndeplinirii tuturor condiţionărilor legate de jaloane, în aşa fel încât România să-şi poată accesa banii europeni, pentru ca volumul de investiţii care a fost estimat anul acesta să fie atins, în aşa fel încât să creăm condiţii de dezvoltare în anii următori pentru români”, a declarat Ilie Bolojan.
Ilie Bolojan devine președinte interimar miercuri la 12:00
CCR a luat act marți că funcția de președinte va fi vacantă începând cu data de 12 februarie 2025, ca urmare a demisiei lui Klaus Werner Iohannis, anunțată pe 10 februarie, potrivit unui comunicat al instituției.
Curtea mai constată că, în conformitate cu dispoziţiile art. 98 alin.(1) din Constituţie, interimatul funcţiei de preşedinte al României se asigură de către preşedintele Senatului, Ilie-Gavril Bolojan, începând cu data de 12 februarie 2025.
Decizia pronunțată pe 11 februarie este definitivă şi general obligatorie. Hotărârea CCR a fost comunicată Parlamentului şi Guvernului şi a fost publicată în Monitorul Oficial.
Ceremonia de încheiere a mandatului lui Klaus Iohannis are loc miercuri, la ora 12:00, la Palatul Cotroceni, potrivit Administrației Prezidențiale.
Ilie Bolojan urmează să asigure interimatul până la alegerile din luna mai și depunerea jurământului de către noul președinte.
Potrivit legii de funcționare a Curții, cererea pentru constatarea existenţei împrejurărilor care justifică interimatul funcţiei de preşedinte al României va fi însoţită de dovezile necesare - în acest caz demisia lui Klaus Iohannis - iar dezbaterile au loc fără înştiinţarea părţilor.
CCR a anunțat luni seară că a primit această cerere.
Conform articolului 97, alineatul 2 din Constituție, în termen de trei luni de la data la care funcția de președinte a devenit vacantă, Guvernul va organiza alegeri pentru un nou președinte.
Data noilor alegeri prezidențiale a fost stabilită deja pe 4 mai, iar turul al doilea este programat pe 18 mai 2025.
Fostul președinte al CCR, Augustin Zegrean, spune că, după demisia lui Klaus Iohannis, nu e nevoie de o altă Hotărâre de Guvern pentru stabilirea datei alegerilor pentru că există deja o hotărâre care se încadrează în termenul de trei luni pentru organizarea alegerilor.
Președintele demisionar Klaus Iohannis urmează să părăsească oficial funcția pe 12 februarie.
Președintele interimar, conform Constituției României, are atribuții limitate față de președintele ales, nu are voie să dizolve Parlamentul și nici nu poate iniția referendum pentru a sonda dorința națiunii.
Atribuțiile și limitările președintelui interimar
Atribuții:
- Reprezintă statul român pe plan intern și internațional
- Promulgă legi și poate cere reexaminarea acestora
- Poate sesiza Curtea Constituțională în legătură cu constituționalitatea legilor
- Poate adresa mesaje Parlamentului
- Poate institui starea de urgență sau de asediu, cu aprobarea Parlamentului
- Poate numi și revoca miniștri, la propunerea prim-ministrului
- Îndeplinește funcția de Comandant Suprem al forțelor armate
- Poate participa la ședințele Guvernului
Limitări
- Nu poate dizolva Parlamentul.
- Nu poate iniția un Referendum.
- Nu poate adresa Parlamentului mesaje politice.
Președintele Klaus Iohannis a anunțat luni, 10 februarie, că demisionează din funcție, după ce Parlamentul a demarat procedura de suspendare depusă de Opoziție.
„Recurg la acest gest, a spus Iohannis, pentru a scuti România de eventualele efecte negative”, a spus Klaus Iohannis, care a adăugat că, dacă procedura suspendării lui din funcție ar fi continuat, România ar fi intrat într-o criză politică, cu efecte negative pe plan intern și extern.
Luni, înainte să-și anunțe demisia, Klaus Iohannis a semnat decretul de decorare a preşedintelui Curţii Constituţionale a României, Marian Enache, şi a altor doi judecători: Livia Stanciu şi Attila Varga.
Distincţiile au fost acordate pentru „competenţa şi înaltul profesionalism dovedite în domeniul justiţiei constituţionale” şi pentru „activitatea de garantare a supremaţiei Constituţiei”.
Cei trei judecători au primit Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Cavaler, potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
