Vizibil iritat, Klaus Iohannis a criticat mișcarea făcută de partidele suveraniste, cărora li s-a aliat și Uniunea Salvați România (USR), mișcare pe care a catalogat-o drept inutilă, nefondată, păguboasă, cu efecte negative și care face România de „râsul lumii”.
Declarațiile lui Klaus Iohannis
„Nu va înțelege absolut nimeni ce rost are un astfel de demers când Președintele în funcție va pleca oricum. Mai pe românește, vom fi efectiv de râsul lumii.”( 10 februarie 2025)
„Să plec prin demisie, este și aceasta o posibilitate, nu aș face-o fără o motivație extrem, extrem de solidă pentru un interes public.” ( 3 februarie 2025)
O demisie dictată de frica suspendării
Anunțul demisiei a fost făcut luni, la ora 14:10, sub presiunea timpului: cu doar două ore înainte Birourile Permanente reunite ale Parlamentului deciseseră ca cererea de suspendare a președintelui să fie discutată marți.
După toate probabilitățile, liderii celor trei partide care formează coaliția de guvernare – Partidul Social Democrat (PSD), Partidul Național Liberal (PNL) și Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR) – i-au atras atenția că nu-și pot controla partidele, iar procedura de suspendare avea șanse serioase să treacă la vot.
În fond era vorba de doar 15 voturi. Parlamentarii Partidului Oamenilor Tineri (POT), Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), SOS România și USR au adunat 178 de semnături.
Nu e pentru prima dată când USR joacă alături de extremiști; a mai făcut-o odată la dărâmarea guvernului Cîțu.
Pentru ca suspendarea lui Klaus Iohannis să fie aprobată erau necesare 233 de voturi, în condițiile în care partidele care au inițiat-o au 215 voturi în total.
Practic, riscul ca parlamentari din PSD și chiar din PNL să voteze suspendarea era crescut – existau destule voci care se pronunțaseră pentru demisia președintelui. Chiar liderul PNL, Ilie Bolojan, a spus recent că plecarea acestuia ar fi o „supapă socială”.
Din punctul de vedere al profesorului universitar Sergiu Mișcoiu, presiunile cele mai mari asupra lui Klaus Iohannis au venit nu doar din partea opoziției, ci și din partea PNL.
PNL a înțeles că prezența în continuare la Cotroceni a domnului Iohannis reprezintă o vulnerabilitate ce poate fi exploatată.Profesorul Sergiu Mișcoiu
„Demisia vine în urma presiunii în primul rând a opoziției, care am văzut că totuși are o capacitate de acțiune colectivă destul de puternică, dar și a presiunilor interne venite din partea partidelor din coaliție”, declară pentru Europa Liberă Sergiu Mișcoiu.
Este evident că persoana președintelui Iohannis ajunsese să irite marea majoritate a populației, nu doar electoratul suveranist. Ca dovadă, sondajele de opinie arătau o prăbușire a popularității acestuia, doar 14% dintre intervievați aveau o părere bună despre el, cea mai scăzută dintre toți președinții postdecembriști.
Liderii suveraniști, Călin Georgescu și George Simion, s-au folosit însă de imaginea proastă a lui Klaus Iohannis pentru a-și ține aproape electoratul și a-l radicaliza.
Dar nu numai, prin campania împotriva lui Iohannis loveau în partidele aflate la putere, cele considerate vinovate de menținerea acestuia în fotoliul de la Cotroceni.
Gheorghe Fîrte, conferențiar la Facultatea de Filosofie și Științe Politice de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, spune că gestul demisiei ar fi fost de dorit să aibă loc imediat după învestirea guvernului Ciolacu.
Președintele, declară profesorul Fîrte pentru Europa Liberă, este „lipsit de orice autoritate morală”, așa că e bine că „a demisionat măcar în al treisprezecelea ceas. Poate evităm tensionarea inutilă a campaniei prezidențiale.”
Triumful suveraniștilor și muniția de pe țeavă
Este însă o supapă plecarea lui Iohannis? Mai exact, reușește să detensioneze situația sau generează și mai multe probleme?
Depinde de perspectivă. Liderii suveraniști au transformat plecarea lui Iohannis în propria victorie.
„E victoria voastră! Acum e timpul pentru TURUL 2 ÎNAPOI”, a scris George Simion, președintele AUR, pe Facebook.
În oglindă a fost și reacția lui Călin Georgescu: „Victorie pentru poporul român – Klaus Iohannis a demisionat! Acum, este timpul să revenim la «statul de drept» – să reluăm turul 2 al alegerilor!”, a scris Georgescu pe contul de X.
O victorie care are însă toate premisele să se ofilească rapid și să nu mai poată fi folosită în campania electorală ca armă de atac la fel de eficientă.
Intuind probabil că marota Iohannis nu le va mai fi utilă pentru mult timp, liderii extremiști au pus tunurile pe premierul Marcel Ciolacu și pe liderul PNL, Ilie Bolojan, care va deveni președinte interimar.
„Pentru șansele opoziției era mai bine să rămână acolo, ca să le confirme teoriile. Publicului o vor prezenta ca încă o victorie. «Gata a fugit Dușmanul! L-am presat și a plecat»”, spune pentru Europa Liberă analistul politic Ovidiu Voicu.
George Simion a anunțat că AUR va depune o moțiune de cenzură la adresa guvernului, moțiune care poate va fi susținută și de USR.
Pe de altă parte, chiar dacă plecarea lui Klaus Iohannis detensionează într-o oarecare măsură situația și, poate, îi obligă pe liderii suveraniști să se replieze, muniție au în continuare suficientă.
Anularea alegerilor, criza de legitimitate și de încredere, situația economică și perspectiva unor măsuri de austeritate rămân în continuare pe tapet.
Bolojan, noua stea pe firmamentul opoziței
Demisia președintelui Iohannis este însă o armă cu două tăișuri pentru coaliția de guvernare. Pe de o parte, Klaus Iohannis era țapul ispășitor, cel care colecta frustrările, nemulțumirile și chiar furia electoratului suveranist (și nu numai), lucru care a convenit până la un punct partidelor din coaliție.
Pe de altă parte, instalarea la Cotroceni ca președinte interimar a lui Ilie Bolojan schimbă raporturile de putere dintre PSD și PNL, dintre Ciolacu și Bolojan.
Palatul Cotroceni poate fi o tribună pentru Ilie Bolojan, de care depinde de acum înainte funcția de premier. Figura întunecată a lui Marcel Ciolacu din momentul în care a comentat demisia lui Iohannis arată că înțelege și el acest lucru.
Poziția lui Marcel Ciolacu se șubrezește pe zi ce trece în contextul scandalului Nordis. În PSD, Ciolacu are dușmani printre puternicii baroni locali, care îi reproșează scorul mic la parlamentare și neintrarea în turul doi de scrutin, ceea ce a obligat acum partidul să meargă pe mâna lui Crin Antonescu.
Din informațiile Europei Libere, Ilie Bolojan nu a fost încântat de faptul că Marcel Ciolacu a ajuns premier, dar nu a avut încotro din cauza aritmeticii parlamentare. Nu a fost încântat nici de faptul că USR a fost împins în afara guvernării, la presiunile PSD, și cu atât mai puțin de candidatura lui Crin Antonescu.
Din poziția de interimar la Cotroceni, Bolojan ar putea avea alt cuvânt de spus în aceste chestiuni și nu poate fi exclusă o schimbare a lui Ciolacu din funcție. Mai ales dacă liberalii ar da o mână de ajutor la moțiunea de cenzură, votul fiind secret.
O ipoteză luată în calcul, din informațiile Europei Libere, este posibilitatea punerii în discuție a candidaturii lui Crin Antonescu. Acum se dau toate asigurările că aceasta rămâne definitivă, dar în PNL sunt destui cei care ar fi înclinat spre susținerea lui Nicușor Dan. Printre ei și Ilie Bolojan.
Demisia lui Klaus Iohannis ar putea deschide calea spre o reconfigurare a scenei politice înainte de alegeri, o schimbare de paradigmă așteptată de electorat, spun analiștii consultați de Europa Liberă.
