Linkuri accesibilitate

CCR: aplicarea deciziei Curții Europene, posibilă doar după modificarea Constituției


Președintele CCR, Valer Dorneanu, la finalul unei ședințe publice.

CCR susține că decizia recentă a CJUE, potrivit căreia judecătorii naționali pot să nu aplice deciziile Curților Constituționale care contravin dreptului UE, nu poate fi aplicată în România fără modificarea Constituției, „care, însă, nu se poate face de drept”.

Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a stabilit marți că judecătorii naționali pot lăsa neaplicate deciziile Curții Constituționale dacă acestea care contravin dreptului Uniunii Europene, fără riscul de a fi anchetați disciplinar.

„De altfel, și CJUE recunoaște, în cuprinsul Hotărârii sale din 21 decembrie 2021, caracterul obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale. Cu toate acestea, concluziile din Hotărârea CJUE potrivit cărora efectele principiului supremației dreptului UE se impun tuturor organelor unui stat membru, fără ca dispozițiile interne, inclusiv cele de ordin constituțional să poată împiedica acest lucru, și potrivit cărora instanțele naționale sunt ținute să lase neaplicate, din oficiu, orice reglementare sau practică națională contrară unei dispoziții a dreptului UE, presupun revizuirea Constituției în vigoare. În plan practic, efectele acestei Hotărâri se pot produce numai după revizuirea Constituției în vigoare, care, însă, nu se poate face de drept, ci exclusiv la inițiativa anumitor subiecte de drept, cu respectarea procedurii și în condițiile prevăzute chiar în Constituția României”, spune CCR într-un comunicat remis presei joi seara.

Constituția României prevede la alineatul 2 al articolului 148 că, în urma aderării României la Uniunea Europeană, „prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare.”

Ce a decis CJUE

Curtea de Justiției a Uniunii Europene de la Luxembourg a stabilit marți că „supremația dreptului Uniunii impune ca judecătorii naționali să aibă puterea să lase neaplicată o decizie a unei Curți Constituționale care este contrară acestui drept".

Mai mult, CJUE atrage atenția că recomandările Comisiei Europene pentru România, în cadrul MCV, sunt obligatorii.

În cazul în care acest lucru se va întâmpla, judecătorii nu sunt expuși riscului de a răspunde disciplinar, se arată în decizia CJUE.

În prezent, potrivit legii, un judecător care nu aplică o decizie a Curții Constituționale (CCR) este cercetat disciplinar de Inspecția Judiciară și riscă excluderea din magistratură.

Totodată, dosarele în care se judecă fapte care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene trebuie să se reia imediat, pentru a se evita prescrierea faptelor.

Mai mult, Curtea, reunită în Marea Cameră, „a confirmat jurisprudența sa rezultată dintr-o hotărâre anterioară, potrivit căreia Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) este obligatoriu în toate elementele sale pentru România. Astfel, actele adoptate înainte de aderare de instituțiile Uniunii sunt obligatorii pentru România de la data aderării sale”.

„Dreptul Uniunii se opune aplicării unei jurisprudențe a Curții Constituționale care conduce la anularea hotărârilor pronunțate de completuri de judecată nelegal compuse, în măsura în care aceasta, coroborată cu dispozițiile naționale în materie de prescripție, creează un risc sistemic de impunitate a faptelor care constituie infracțiuni grave de fraudă care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii sau de corupție”.

În ceea ce privește instanțele naționale, „acestea trebuie să lase neaplicate dispozițiile interne care împiedică aplicarea unor sancțiuni efective și disuasive” în cazul dosarelor ce analizează infracțiuni de fraudă care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii sau de corupție.

CJUE spune că dreptul Uniunii nu se opune ca deciziile Curții Constituționale să fie obligatorii pentru instanțele de drept comun din România, cu condiția ca independența CCR să fie garantată față de executiv și legislativ. Or, în România, șase din cei nouă judecători ai CCR sunt numiți de politicienii din Parlament.

  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

Cătălin Drulă despre dependența de gazul rusesc
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:26 0:00
XS
SM
MD
LG