Linkuri accesibilitate

Cazul Isărescu la CCR | Legea care-i deconspiră pe colaboratorii Securității, neconstituțională


Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, ar putea scăpa de acuzațiile aduse de CNSAS în instanță după decizia de marți a Curții Constituționale care declară neconstituțional articolul de modificare a legii care deconspiră turnătorii la Securitate

CCR a admis marți contestația lui Mugur Isărescu la legea modificată a CNSAS din 2019, care permite Consiliului de Studierea a Arhivelor Securității să aplice o nouă procedură de verificare chiar dacă o persoană a primit deja decizie de necolaborare cu fosta poliție politică a regimului comunist.

CNSAS a cerut instanței constatarea calității de colaborator al Securității pentru guvernatorul Băncii Naționale, sub numele de cod „Manole”.

Curtea de Apel a admis, însă, în aprilie curent, cererea făcută de avocații lui Isărescu (Stoica și asociații) de sesizare a Curții Constituționale cu două excepții de neconstituționalitate în procesul cu CNSAS.

Guvernatorul BNR a contestat atât modificarea făcută în 2019 Legii CNSAS, care permitea, printr-un articol nou-introdus, reaplicarea procedurii de verificare chiar dacă persoana în cauză, în cazul de față Isărescu – nume de cod „Manole” – avea o decizie de necolaborare, în cazul descoperirii de informații noi care nu au fost analizate anterior de Colegiul CNSAS.

Isărescu a mai contestat însăși definiția colaboratorului fostei Securități.

Potrivit legii, acesta era „persoana care a furnizat informații, precum note și rapoarte scrise, prin care se denunțau activitățile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist și care au vizat îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.”

Adică exact activitatea care l-ar fi putut incrimina pe actualul guvernator al BNR, fost cercetător la Institutul de Economie Mondială.

Potrivit noilor date scoase la lumină de CNSAS, cercetătorul Isărescu ar fi furnizat note informative fostei Securități în perioada 1979 – 1989, prin care denunța acțiuni potrivnice fostului regim.

Colegiul CNSAS a decis să trimită nota de constatare pe numele lui Mugur Isărescu, identificat cu numele conspirativ „Manole” în documentele fostei Securități, în iunie 2020.

„Aşa cum rezultă din nota de constatare nr. (...), domnul (Mugur Isărescu - n.r.) a activat ca informator, cu numele conspirativ (...), în perioada 1979 - 1989, fiind recrutat de către (...), având în vedere calitatea domniei sale de cercetător (...). Pe parcursul colaborării cu Securitatea, acesta a furnizat informaţii prin care se denunţau activităţi potrivnice regimului totalitar comunist, precum comentarii negative la adresa nivelului de trai din România sub regimul comunist în comparaţie cu alte ţări - notele din 16.12.1987 (...) şi 05.03.1985 (...). Analizând informaţiile furnizate de către pârât, apreciem că acestea vizează îngrădirea dreptului la viaţă privată (art. 17 din Pactul Internaţional privind Drepturile Civile şi Politice şi art. 12 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului) şi a dreptului la libertatea cuvântului (art. 28 din Constituţia României din 1965, art. 19 din Pactul Internaţional privind Drepturile Civile şi Politice şi art. 19 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului)”, se arată în documentul trimis instanței de Consiliul de Studiere a Arhivelor Securității.

„De asemenea, argumente în sprijinul existenţei identităţii dintre sursa (...) şi domnul (Mugur Isărescu - n.r.) rezultă şi din alte documente, astfel cum sunt acestea precizate în cadrul observaţiilor preliminare de la pct. 5 din nota de constatare (...), respectiv: document olograf semnat de (...) cu numele real (...); modificarea, de către ofiţer, în textul unei note a sursei (...), a pasajului 'mi-a spus că am fost căutat' cu 'mi-a spus că (...) a fost căutat' (...); menţionarea de către sursă (...), în textul unei note (...), a adresei la care locuieşte, care coincide cu domiciliul domnul (Mugur Isărescu - n.r.) din aceeaşi adresă (...); coroborarea informaţiilor din dosarul (...) care atestă desfăşurarea unei combinaţii privind verificarea sincerităţii şi loialităţii sursei (...), acţiunile propuse desfăşurându-se de fapt asupra domnului (Mugur Isărescu - n.r.); menţiunile ofiţerilor conform cărora informaţiile furnizate de alte surse, care privesc evenimente la care a participat şi domnul (Mugur Isărescu - n.r.), se verifică prin sursa (...); calitatea domnului (Mugur Isărescu - n.r.) de sursă a organelor de securitate, fără consemnarea numelui conspirativ, este atestată în diverse alte documente (...)”, mai susţine CNSAS.

Marți, Curtea Constituțională a admis cu majoritate de voturi excepția de neconstituționalitate ridicată de avocații lui Isărescu și a constatat că „Legea nr.161/2019 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității este neconstituțională în ansamblul său”, potrivit comunicatului emis de CCR.

Adică, articolul care permite reluarea cercetărilor asupra calității de colaborator al Securității pentru Isărescu, în baza noilor informații găsite în arhive, nu este constitutional, ceea ce lasă sesizarea făcută de CNSAS la instanță fără obiect, fiind valabile doar documentele eliberate lui Isărescu în baza legii nemodificate care-l arată că nu a colaborat cu Securitatea.

Prin aceeași decizie, cu unanimitate de voturi de astă dată, „Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate și a constatat că prevederile art.2 lit.b) teza întâi din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii sunt constituționale în raport cu criticile formulate.”

Este vorba de al doilea articol contestat de Mugur Isărescu care se referă la însăși definiția colaboratorului Securității ca „persoana care a furnizat informații, precum note și rapoarte scrise, prin care se denunțau activitățile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist și care au vizat îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.”

O sesizare similară la CCR a făcut Dan Voiculescu în 2008, iar Curtea Constituțională a declarat legea de funcționare a CNSAS neconstituțională.

După decizia CCR în cazul Dan Voiculescu, Colegiul CNSAS nu mai dă verdicte, ci doar trimite nota de constatare în instanță, judecătorii fiind cei care iau decizia finală.

Ulterior, guvernul Tăriceanu a adoptat o Ordonanță de Urgență pentru ca deconspirarea foștilor colaboratori ai Securității să poată continua.

Într-o notă descoperită de cercetătorii CNSAS, Mugur Isărescu ar fi turnat două persoane care se plângeau de foame și frig.

„Are răbufniri destul de dese de nemulțumire față de aspecte sociale precum transportul în comun din Drumul Taberei (acuză că îi răpește mai mult de o oră), încălzirea locuinței, aprovizionarea cu alimente, programele de televiziune. Are tendința de a face comparații cu situația din alte țări”, apare într-o notă din dosarul lui Mugur Isărescu.

Mugur Isărescu a negat colaborarea cu fosta Securitate.

Mandatul său în fruntea BNR se termină în 2024.

În iunie 2020, consilierul lui Isărescu de la BNR, Adrian Vasilescu, a negat pentru Libertatea colaborarea șefului său cu fosta Securitate comunistă, invocând existența a trei documente emise de CNSAS înainte de modificarea legii.

Dhope, artistul care „deseneaza" pielea
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:24 0:00
XS
SM
MD
LG