Linkuri accesibilitate

CCR pune sub semnul întrebării referendumul pe Justiție. De 25 de zile, Valer Dorneanu lucrează la raportul care validează sau nu scrutinul


Valer Dorneanu, reales președintele Curții Constituționale, este raportor pe validarea sau nu a referendumului

Au trecut 25 de zile de la alegerile europarlamentare și de la referendum, iar Curtea Constituțională întârzie să valideze plebiscitul, fapt rar în procesul electoral din România. Între timp, senatorul PSD Șerban Nicolae reclamă fraudarea alegerilor.

BEC a anunțat la 3 iunie rezultatele finale ale alegerilor europarlamentare și împărțirea mandatelor pentru fiecare partid.La două zile distanță, BEC a publicat în Monitorul Oficial rezultatele finale și împărțirea mandatelor, ceea ce constituie validarea alegerilor pentru Parlamentul European.

În urmă cu o săptămână însă, CCR a anunțat că amână până pe 27 iunie decizia în privința validării referendumului pe Justiție, unde raportor pe caz este Valer Dorneanu (75 de ani), președintele reales în fruntea Curții Constituționale pentru încă trei ani, adică până când i se va încheia mandatul de judecător la CCR.

Potrivit unor surse apropiate discuțiilor din CCR, Valer Dorneanu investighează mai multe aspecte

  • O contestație pe fond, privind neconstituționalitatea uneia dintre întrebările referendumului, care se pare că ar fi fost depusă de candidatul PSD la alegerile pentru PE Chris Terheș. Întrebarea vizată ar fi prima, cea referitoare la interzicerea amnistiei și grațierii pentru fapte de corupție. În acest caz, sunt două aspecte. Grațierea este un act de clemență care poate fi acordat individual, doar de președintele țării, sau colectiv, doar de Parlament, prin lege organică. Amnistia se acordă în grup, de către Parlament sau Guvern.
  • În privința referendumului ar mai exista sesizări provenite din comuna Vulturul, județul Vrancea, comuna natală a fostului ministru al Justiției, Tudorel Toader.
  • Dorneanu ar investiga, spun sursele citate, diferența dintre totalul celor cu drept de vot la referendum și al totalului cu drept de vot la alegeri. În acest sens, Dorneanu a și interogat Biroul Electoral Central, cu privire însă la diferența de voturi între cele două întrebări de la referendum, de la care a dat un răspuns destul de ambiguu. Însă, dincolo de răspunsul BEC, potrivit specialiștilor consultați de Europa Liberă, este firesc ca între numărul total de alegători de la alegeri și de la referendum să existe diferențe pe listele permanente. Răspunsul se află în conținutul celor două legi. La alegerile europarlamentare nu au voie să participe - nici ca alegători, nici pe post de candidați -, persoanele condamnate care, prin hotărâri judecătorești, au fost decăzute din drepturile electorale. Asta în vreme ce la referendum nu se aplică interdicția, poate vota oricine care are peste 18 ani.
  • Potrivit unor surse apropiate de CCR, Valer Dorneanu ar fi interesat și de constatarea unor nereguli la scrutinele de la 26 mai, care, în mod normal, intră în atribuțiile Biroului Electoral Central, care, potrivit legii, era chemat să ia măsuri în ziua alegerilor, pe baza neregulilor semnalate, fie se adresa instanței pentru soluționare. Una dintre competențele BEC, la 26 mai, a fost, de pildă, decizia privind prelungirea procesului de votare în diaspora din cauza aglomerației. BEC a decis că nu se poate.

Concomitent însă cu tergiversarea validării referendumului pe Justiție, s-au întâmplat câteva evenimente

1. Curtea Constituțională și-a înnoit o treime din membri - Simina Tănăsescu, propusă de președintele Klaus Iohannis, Gheorghe Stan și Cristian Deliorga, desemnați de PSD.

2. Senatorul PSD Șerban Nicolae a vorbit, în discursul său de la moțiunea de cenzură, despre fraudarea scrutinelor de la 26 mai, o acuzație pe care a reluat-o și seara, când a fost invitat la Antena 3.

Șerban Nicolae susține că ar exista neconcordanțe între procesele verbale care au fost raportate de secțiile de votare (totalul secțiilor este de peste 18.000) și datele care apar pe site-ul Biroului Electoral Central. „Nu se pot închide statisticile”, a spus senatorul PSD, care a declarat că ar fi existat fraude la alegerile europarlamentare și la referendum.

Tergiversarea validării unui referendum s-a mai întâmplat în 2012, la demiterea lui Traian Băsescu din funcția de președinte, după ce fusese suspendat de coaliția care preluase puterea în urma căderii Guvernului M.R.Ungureanu. În vara acelui an, câteva săptămâni au existat dezbateri despre numărul celor care trebuia să fie luați în calcul la pragul de demitere a președintelui, care, în final, a fost invalidat.

Facebook Forum

XS
SM
MD
LG