La Bruxelles, Comisia Europeană a prezis miercuri pentru anul acesta o recesiune economică „de proporții istorice” pentru Grecia, Spania, Italia, urmate imediat de Franța. Un înspăimântător declin de 7,4%, cum o rezumă Politico.
Adevărul este că atenția generală e îndreptată asupra celor trei țări menționate primele și mai puțin asupra Franței, care în privința ravagiilor epidemiei aproape că a egalat Spania. Cum o calculează El Pais: Franța a ajuns la 25.809 de morți, abia cu 48 mai puțin decât Spania.
Tot ieri, UE a ținut un summit video cu cele șase țări din Balcanii de vest, primul de doi încoace și care trebuia inițial să se țină în Zagreb, fiind cel mai mare eveniment pe care dorea să-l organizeze Croația, țara ce deține președinția rotativă a UE până la sfârșitul lunii iunie. După 1 iulie, președinția va fi preluată de Germania, ceea ce liniștește un pic pe toată lumea.
Cum o rezumă La Repubblica, în Italia, celor șase (Serbia, Kosovo, Albania, Bosnia, Muntenegru și Macedonia) li s-au promis trei miliarde de euro pentru a combate Covid-19, precum și că într-o zi vor intra în UE, dar li s-a cerut și să înceteze să mai flirteze cu Putin și Xi.
«Stupiditatea» strategiei britanice
În schimb, la Londra, predecesoarea lui Johnson în fruntea guvernului, Theresa May, a spus că «relația specială» cu SUA n-ar trebui să împiedice Anglia să lucreze cu China, în vreme ce șeful comisiei parlamentare pentru apărare, Tobias Ellwood, a afirmat că, dimpotrivă, felul în care China s-a comportat în timpul declanșării epidemiei arată că Londra e prea dependentă de comerțul cu Pekinul.
Marea Britanie atrage critici aproape de peste tot pentru felul nonșalant în care a tratat epidemia, notează corespondentul vedetă de la The Guardian Jon Henley, care recenzează comentarii din mai multe colțuri ale planetei, de pildă din Corriere della Sera, în Italia, unde este criticată aspru «stupiditatea» strategiei britanice.
Boris Johnson a revenit în Parlament, după ce s-a vindecat de coronavirus, adresându-se ieri deputaților și justificând ceea ce pe continent e calificat drept «stupiditate» în străinătate în fața noului șef al Labour Keir Starmer. Conservatorul The Times estimează că, odată cu ieșirea treptată din carantină, începând de luni (sau chiar de duminică), guvernul va renunța la mesajul său de: “stay at home”.
Marea Britanie a depășit 30.000 de morți de Covid-19, fiind acum prima țară din Europa la numărul de victime și a doua din lume, după SUA.
Ungaria nu este o democrație, ci un „un regim hibrid”
Democrația este însă în continuare luată foarte în serios în alte părți. Ungaria nu e o democrație, conchide organizația americană Freedom House în raportul său pe anul acesta.
De altfel, Ungaria a suspendat ieri legislația europeană privind protecția datelor personale. Ungaria este „un regim hibrid într-o zonă cenușie între democraţii şi autocraţii complete”, spune raportul.
Ungaria este singura ţară membră UE aflată în această categorie, în care figurează de asemenea Ucraina şi Georgia. În Europa Centrală şi de Est şi în Asia centrală, Freedom House observă o „stupefiantă răsturnare a democraţiei”.
ONG-ul evocă o „tot mai importantă capturare a statului, abuzuri de putere şi strategii autocrate” în Balcani, dar şi reforme judiciare pe care le denunţă drept liberticide în Polonia. La fel, Serbia şi Muntenegrul sunt retrogradate şi incluse în categoria ”regimurilor hibride”.
«Nouveau ricine» din Rusia
La Praga continuă foiletonul cu spioni ruși asasini lansat printr-o serie de revelații în presă în legătură cu presupusa tentativă de asasinare cu ricin a unor politicieni cehi.
Lidové noviny anunță astăzi că serviciile de securitate (BIS) cehești au depus o plângere penală împotriva unor jurnaliști, pentru scurgere de informații.
Întreaga afacere e foarte bine rezumată de către Le Monde, în Franța: primarul unui arondisment din Praga a confirmat că poliția îl apără de un rus trimis de la Moscova cu misiunea de a-l lichida. Potrivit primarului din Praga 6, Ondřej Kolář, rusul îi viza, de asemenea, pe primarul general al capitalei, Zdeněk Hřib, și pe primarul localității Řeporyje de la periferia Pragăi, Pavel Novotný.
Primarul general Zdeněk Hřib (membru al Partidului Piraților) refuză însă să spună dacă el consideră că ar fi vreo legătură între presupusa tentativă de asasinare a sa și faptul că el a luat decizia de renumirea a pieței din fața ambasadei ruse în Piața Boris Nemțov, de la numele disidentului rus asasinat la Moscova, sub zidurile Kremlinului, în 2015.
De asemenea Praga a mai iritat Moscova dând jos statuia mareșalului sovietic Ivan Koniev, considerat eliberatorul Cehiei, dar care a fost și cel care a reprimat revolta de la Budapesta în 1956.
Celălalt primar, Novotný, are la rândul lui intenția de a ridica un monument în onoarea Armatei lui Vlasov, o formațiune militară rusă care a luptat de partea naziștilor.
Ce este un «barbouze»
Vorbind despre agenții ruși și lumea sumbră a spionajului în general, Le Monde folosește termenul de «barbouze», foarte cunoscut cititorilor de romane de spionaj și care desemnează popular un agent secret sau un mercenar implicat în lovituri de stat în străinătate sau in asasinate politice. Ceea ce face un «barbouze» se numește «barbouzerie» și asemenea barbuzerii par a intenționa să comită la Praga agenții ruși.
Săpătămânalul ceh Respekt a fost primul care a anunțat, pe 26 aprilie, sosirea pe aeroportul din Praga a unui rus care avea în bagaje ricin, o otravă mortală. Acesta ar fi fost preluat de o mașină a ambasadei ruse, cea a cărei adresă este acum cunoscută de toată lumea: Piața Boris Nemțov. Acolo, protejat diplomatic, se poate ocupa acum metodic și în liniște de barbuzerii, deși foarte filo-rusul președinte ceh Miloš Zeman a spus că nu crede ce povestește primarul pirat Zdeněk Hřib și că totul e o formă de publicitate.
Kirill cu multă metodă
Dar și patriarhul Kirill al Rusiei pare apropiat de barbuzerii, acuzat cum este sistematic de colaborare trecută cu KGB-ul, iar mai recent de cârdășie pe față cu fostul șef al FSB-ului, Vladimir Putin. Săptămânalul satirico-politic francez Charlie Hebdo continuă ancheta fondatoarei Femen, ucraineanca Inna Șevcenko, în legătură cu Patriarhul Kirill, cel care spune că pandemia este de origine divină.
Publicat inițial online, articolul Innei Șevcenko este acum disponibil în ediția tipărită de săptămâna aceasta, împodobit cu o dinamică reprezentare caricaturală a lui Putin și Kirill. Ca și unii prelați în România, ierarhia bisericii ruse afirmase până recent că un credincios nu poate fi contaminat în biserică. Preafericitul Kirill spusese chiar că virusul a fost trimis de Dumnezeu pentru a pedepsi «societatea consumeristă». Ca remediu, patriarhul a făcut turul Moscovei plimbând o icoană într-o limuzină Mercedes, însoțită de mașini cu girofaruri.
Acum însă, în acord cu Putin, cu care colaborează îndeaproape de mai bine de un deceniu, patriarhul a cerut credincioșilor, în cele din urmă, să se roage de acasă, însă pandemia riscă să devină fatală pentru autoritatea înalt prea sfințitului, dar și pentru Putin.
Șevcenko mai rezumă în articol și revelațiile din Moskosvki Komsomoleț și din Novaia Gazeta despre implicarea trecută a lui Kirill, cu binecuvântarea lui Putin, în traficul de alcool și țigări. Biserica ortodoxă rusă l-a sprijinit în permanență pe Putin, chiar în acțiunile de reprimare a manifestațiilor pașnice. La rândul său, Putin se folosește de biserică și de religiozitatea rușilor.
Considerat cel mai bogat prelat de pe pământ, Patriarhul Kirill a fost fotografiat purtând la mână un ceas de aur Breguet știut a valora 30.000 euro. Biserica rusă s-a scuzat oficial după ce a retușat fotografia în care apărea acel ceas prea lumesc.
Afacerea n-a fost însă uitată, iar Charlie Hebdo are o caricatură cu Kirill, purtând toiagul patriarhal împodobit cu coroana virusului și spunând că: "da, am un ceas scump, însă indică sfârșitul lumii".
Facebook Forum