Senatul a stabilit că alegerile locale vor avea loc pe 27 septembrie, așa cum au negociat partidele, dar proiectul de lege aduce și câteva noutăți care țin fie de pandemia de coronavirus, fie de interesele financiare și politice ale partidelor. Partidele mai au puțin peste o lună să își negocieze alianțele electorale și să-și fixeze candidații.
Proiectul discutat este unul al UDMR, în care au fost preluate o serie de articole din proiectul guvernului, care a primit raport de respingere la Comisia juridică, așa că a fot respins și în plen. Legea a primit 81 de voturi „pentru”, 8 ”împotrivă” şi 39 de abţineri și urmează să meargă miercuri la Camera Deputaților.
Două amendamente, unul inițiat de senatorii PSD, Șerban Nicolae și Radu Preda, și cealalt de PSD și PMP schimbă paradigma prevăzută până acum de lege.
1. Banii statului pentru campania partidelor
Partidele vor putea folosi banii din subvenția primită de la stat pentru campania electorală. O veste bună pentru partidele mari, care au rămas cu munți de bani din subvenția de la stat, bani care pot fi raportați pentru anul viitor. Cel puțin așa prevede proiectul de lege privind finanțarea partidelor, inițiat de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP).
Deci, pe de o parte, banii necheltuiți de partide în 2019 se raportează pentru 2020, iar pe de alta, pot fi cheltuiți în campanie. Evident, favorizate sunt partidele mari, cele care primesc cei mai mulți bani de la stat. Septimius Pârvu, expert în procese electorale la Expert Forum, declara pentru Europa liberă că se creează un dezechilibru.
”Partidele pot să pună banii deoparte și să se ducă la alegerile viitoare cu o grămadă de bani. Se creează un dezechilibru, mai ales în condițiile in care partidele parlamentare iau cea mai mare parte a banilor”.
În 2019, partidele parlamentare au primit de la stat o subvenție totală de 252,4 milioane lei, care a fost repartizată astfel: PSD - 143,7 milioane lei, PNL - 65,8 mil, USR - 19,3 mil, ALDE - 14,3 mil, PMP - 9,3 mil.
Partidele au rămas anul trecut cu excedente de 105 mil lei, dar cu toate acestea nu și-au plătit datoriile istorice. Cel mai mare excedent l-a avut, evident, PSD- 53.315.961, urmat de PNL cu 36.911.102 lei.
2.Fără grup parlamentar, dar cu oameni în secțiile de vot
În al doilea rând, partidele care nu au grupuri parlamentare în ambele camere, cum sunt PMP și ProRomânia, vor putea avea reprezentanți în secțiile de vot.
Acest lucru era interzis până acum, dar este rezultatul unei negocieri făcute de Victor Ponta cu PSD la începutul lunii iunie, când la Camera Deputaților a fost modificată legea privind organizarea și funcționarea AEP. De fapt, este vorba de schimbarea unei simple sintagme: ”partidele politice care au ca membri cel puţin 7 senatori sau 10 deputaţi” au dreptul la reprezentanți în Birourile electorale și secțiile de vor. Or, la acest criteriu se înscriau ProRomânia, ALDE și PMP.
Haos și pe stânga, și pe dreapta
Partidele mai au la dispoziție nu mult peste o lună, până pe 18 august, pentru a-și negocia alianțele electorale, deci eventuale liste comune, și a-și stabili candidații.
Situația nu e simplă de nicio parte a spectrului politic. În zona PSD, Marcel Ciolacu a încercat să negocieze cu ProRomânia o alianță, mai ales la București, pentru susținerea Gabrielei Firea, dar nu a reușit. Victor Ponta a anunțat că partidul său va merge singur în alegeri, iar la București, dacă nu se va găsi altcineva, ar putea candida chiar el. În mod clar, așa cum a recunoscut de altfel și Gabriela Firea, acest lucru va duce la divizarea electoratului de stânga.
O altă lovitură, tot la București, a venit din partea primarului sectorului 3, Robert Negoiță, care a anunțat că nu va mai candida din partea PSD la alegeri. ”Văd căpușe, hiene cu dinți rânjiți… Nu mă regăsesc acolo”a declarat Negoiță despre foștii săi colegi, urmând să anunțe în curând spre formațiune se îndreaptă. Surse din PSD spun că Robert Negoiță va lua drumul partidului lui Victor Ponta, pe care îl va susține și la primăria Capitalei.
Cei care sunt obișnuiți să-și vândă și familia, și prietenii sunt mierosi când au nevoie de tine și cruzi când nu le mai servești noului interes. Lupii singuratici, semi-zeii, trufașii pur-sange sunt cei mai periculoși indivizi. Feriți-vă! Feriți-vă!
În acest context, Gabriela Firea a declarat că dacă Ponta sau Negoiță vor fi cotați mai bine decât ea în sondaje nu va mai candida. Puțin probabil, totuși, ținând cont că singurul care o surclasează cu 9 procente este Nicușor Dan, așa cum arată ultimul sondaj INCSOP. E clar că Firea e deranjată de perspectiva de a-i avea contracandidați pe Ponta și Negoiță. ”Să ne ferească Dumnezeu de oamenii care sunt în stare să calce pe cadavre, pe orice sentiment, pentru propriile ambiții, trufii, egoisme supranumite “principii”, a scris Firea pe Facebook făcând, probabil, referire la susținerea pe care i-a acordat-o lui Ponta și la faptul că Negoiță este finul ei.
De partea cealaltă, lucrurile sunt și mai încurcate: PNL și USR-Plus nu reușesc să ajungă la o înțelegere asupra unor candidaturi comune nici măcar în ”fiefurile PSD”. Singura primărie pentru care s-a bătut palma este cea din București, unde va fi susținut Nicușor Dan, dar la sectoare sau în alte localități mari nu se întrevede o alianță.
Mai mult, Traian Băsescu a declarat că dacă PMP nu va fi chemat la negocieri, ia în calcul să candieze el însuși la primăria Capitalei. ”Eu le mai dau timp celor de la PNL și USR să ne cheme la negocieri, iar dacă nu vor eu nu-mi voi lăsa partidul și voi candida. Nu e bine să concentrezi totul doar pe discuția cu Nicușor Dan la primărie, ci trebuie să ai în vedere imaginea de ansamblu cu toti consilierii generali, primarii de sectoare, consilierii locali fiindcă altfel nu are rost”, a declarat Băsescu.
Calendarul alegerilor
- Perioada electorală va începe cel mai târziu în 29 iulie, urmând ca în 2 august să fie constituit Biroul Electoral Central.
- Campania electorală va începe în 28 august și se va încheia în 26 septembrie, ora 7.00
- 18 august va fi data data de la care vor putea fi înregistrate alianţele electorale şi vor putea fi depuse candidaturile.
- Perioada de depunere a candidaturilor urmează să se încheie în 18 august, birourile electorale de circumscripţie urmând să constate rămânerea definitivă a acestora la data de 24 august.
