Linkuri accesibilitate

Pe cine favorizează schimbarea legii finanțării partidelor. Profitori mari și mici


Viorica Dăncilă după aflarea rezultatului la alegerile prezidențiale

Proiectul de lege pus în dezbatere publică de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) menține, pe de o parte, cuantumul subvenției primite de partidele politice de la stat, iar pe de alta, ”liberalizează” donațiile din partea persoanelor fizice pe care le pot primi partidele în campaniile electorale, acestea urmând să fie nelimitate.

Proiectul are părți bune și proaste, unele care pot ajuta partidele mici sau regionale, altele care avantajează partidele mari cu sponsori puternici în spate, spun specialiștii consultați de Europa liberă.

Principalele controverse

1. Donațiile făcute de persoane fizice

Actuala prevedere din Legea nr. 334/2006 din 17 iulie 2006:

Art 6 (2) Donaţiile primite de la o persoană fizică într-un an pot fi de până la 200 de salarii de bază minime brute pe ţară, la valoarea existentă la data de 1 ianuarie a anului respectiv.

Modificarea propusă de AEP

Articol nou 2 (1) ”Valoarea maximă a donaţiilor prevăzută de alin. (2) nu cuprinde donațiile pentru campaniile electorale.”

Această modificare înseamnă eliminarea plafonării donațiilor făcute de persoanele fizice în timpul campaniei, ceea ce, este de părere sociologul Mircea Kivu ”favorizează partidele care au în spate oameni cu bani”.

”Prin unele modificări crește influența marilor donatori, marilor sponsori. Teoretic nu trebuie să faci campanii foarte opulente. Tocmai asta a fost ideea legii din 2015, să pui o limită campaniilor opulente. Subvenția de la stat a crescut imens acum 2 ani, acum cresc și sumele din donații. E limpede că favorizează partidele care au în spate oameni cu bani. Ideea era tocmai să limitezi influența oamenilor cu bani asupra politicului”, declară Mircea Kivu pentru Europa liberă.

2.Bani de la stat pentru autoritățile publice

În proiect s-a introdus un articol nou (25 .2) prin care partidele pot sponsoriza pe durata stării de urgență, alertă sau asediu, persoane juridice fără scop lucrativ, care desfășoară în România sau urmează să desfășoare o activitate în domeniul umanitar, al protecției drepturilor omului, medico-sanitar şi/sau de asistență și servicii sociale, precum și instituții si autorități publice. Aceste sponsorizări pot fi făcute inclusiv din subvenția primită de la stat.

Problema cu acest articol, declară pentru Europa liberă Septimius Pârvu, expert în procese electorale la Expert Forum, este că ”lasă o portiță care poate genera situații mai puțin transparente în care banii publici pot ajunge cu dedicație cine știe pe unde”.

În plus, susține Septimius Pârvu, ”nu cred că scopul partidelor este să dea bani unor autorități publice.”

3. Munți de aur pentru partidele mari

Proiectul de lege propus de AEP prevede că banii rămași necheltuiți din subvențiile de la stat pot fi raportați pentru anul viitor, până acum nefiind clar ce se întâmplă cu acești bani, existând o divergență de opinii între AEP și Curtea de Conturi. Deși măsura pare corectă, există posibilitatea creării unui dezechilibru între partidele parlamentare, care primesc grosul banilor, și celelalte partide, spune Septimius Pârvu.

La cum arată subvențiile acum, adică foarte mari, există posibilitatea ca anul viitor partidele mari să stea pe un munte de aur.

Ar fi trebuit să existe totuși un principiu de raportare în așa fel încât, dacă partidele nu-i cheltuie, să dea banii înapoi, să justifice de ce au rămas la sfârșitul anului cu banii. Așa, ele pot să pună banii deoparte și să se ducă la alegerile viitoare cu o grămadă de bani. Se creează un dezechilibru, mai ales în condițiile in care partidele parlamentare iau cea mai mare parte a banilor”.

În 2019, partidele parlamentare au primit de la stat o subvenție totală de 252,4 milioane lei, care a fost repartizată astfel: PSD - 143,7 milioane lei, PNL - 65,8 mil, USR - 19,3 mil, ALDE - 14,3 mil, PMP - 9,3 mil.

Partidele au rămas anul trecut cu excedente de 105 mil lei, dar cu toate acestea nu și-au plătit datoriile istorice. Cel mai mare excedent l-a avut, evident, PSD- 53.315.961, urmat de PNL cu 36.911.102 lei.

4. Partidele sunt cotrolate diferențiat

S-a introdus o diferențiere de control asupra veniturilor și cheltuielilor ( art 44). Autoritatea Electorală Permanentă verifică anual partidele care beneficiază de subvenție de la stat, iar pe cele care nu beneficiază de subvenție doar o dată la 3 ani.

Bile albe

Proiectul conține și o serie de modificări care vin în sensul recomandărilor făcute de GRECO și de organizațiile neguvernamentale care s-au implicat în politicile de finanțare a partidelor.

  • Donații prin SMS

Proiectul introduce posibilitatea donațiilor făcute de persoanele fizice prin SMS, care sunt însă limitate la 2 salarii minime brute pe economie de la același număr de telefon. Donatorul este obligat să aibă abonament în rețelele de telefonie din România. Valoarea totală a donaţiilor primite prin SMS de un partid politic într-un an fiscal nu poate depăși 10% din veniturile obţinute de partid în anul respectiv.

Sociologul Mircea Kivu spune pentru Europa liberă că ”sistemul va ajuta să finanțeze mulți oameni cu sume mici. Teoretic nu se vor putea face fraude, pentru că SMS-ul e legat de un număr de telefon cu abonament, cu contract, care e identificabil, nu de pe un telefon cu cartelă.”

Pe de altă parte, Septmius Pârvu, expert în procese electorale la Expert Forum, susține că totul depinde de modul în care va fi aplicat sistemul. ”Trebuie văzut cum se vor reflecta aceste sume în rapoarte. Pentru că nu poți să plătești mai mult de 2 salarii prin sms, înseamnă că nu apari în lista nominală, partidele trebuie să publice doar sumele de peste 10 salarii.”

  • Ajutor pentru partidele regionale

25% din cuantumul subvenției de la stat, care până acum era condiționată de obținerea a cel puțin 50 de mandate de consilier județean și de consilier din cadrul municipiului București, va fi condiționată de trecerea pragului electoral în judeţul respectiv sau municipiul Bucureşti.

Acest lucru înseamnă că vor fi mai multe partide care pot să obțină banii publici, pentru că va fi mai ușor să atingă pragul de 5% la nivelul unui județ. Practic, 75% din banii de subvenție vor fi pentru alegerile parlamentare si 25% pentru cele locale.

Pe de altă parte, spune Septimius Pârvu, ”ar fi trebuit să crească procentul de 25 %, noi am propus 50% la 50% . Ar putea să fie dificultăți în gestionarea și raportarea banilor, rămâne să vedem partide mici ce fac cu ei și cât de transparente sunt.”

  • Mai puține plăți cash

Cotizațiile membrilor de partid a căror valoare individuală depășește 5 salarii de bază minime brute pe țară se vor încasa numai prin conturi bancare. În acest moment, suma care poate fi dată cash este de 10 salarii.

  • Liber la bannere cât blocul în campanie

Proiectul de lege dă liber la utilizarea de afișe electorale, bannere și mash-uri de orice dimensiune în timpul campaniei electorale. Începând din 2015 sunt premise doar afișele de dimensiuni standard: cel mult 500 mm/350 mm.

Este bine pentru că crește vizibilitatea campaniei, mai ales în contextul în care anul acesta nu se știe dacă vor mai putea fi adunări sau să se meargă din ușă în ușă. Trebuie însă să ne asigurăm că sunt raportate pe bune și nu ajungem iar în situația din anii 2000 când erau firme care cotizau în felul acesta la partide”, spune Septimius Pârvu.

  • Mai mulți bani pentru propaganda prin presă

Proiectul prevede creșterea cuantumul sumelor pe care partidele le pot utiliza pentru producția și difuzarea materialelor de propagandă electorală la radio, televiziune și în presa scrisă, de la 40% la 60 din totalul cheltuielilor care pot fi efectuate în campania electorală. Pentru presa online creșterea este de la 30% la 45%.

Sociologul Mircea Kivu susține că este bine că s-a flexibilizat puțin sistemul, mai ales în ce privește publicitatea electorală online, pe care o folosesc tot mai mult partidele ”tinere”.

  • Cresc amenzile pentru nerespectarea legii

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) poate impune amenzi mai mari, prevedere care era una din recomandările făcute de GRECO. Amenzi care trebuie însă recuperate. Situația din ultimii trei ani publicată de AEP arată că rata de colectare e destul de mică.

Reguli schimbate pentru aliații PSD

La începutul lui ianuarie, guvernul a inclus în legea bugetului un amendament care reduce cu aproximativ 30% finanțarea partidelor politice, dar care schimbă criteriile pentru acordarea subvențiilor de la stat: banii se dau în funcție de numărul de parlamentari și nu de voturile obținute la alegeri.

Asta înseamnă că partide politice care au primit traseiști pot beneficia de mai mulți bani de la stat.

Considerăm că aceste modificări fundamentale referitoare la finanțarea partidelor ar trebui să se realizeze în urma unor dezbateri publice și prin legea dedicată, nu prin Legea bugetului. Mai mult, amendamentele au fost făcute pe fondul unor negocieri politice, principalul beneficiar fiind Partidul Pro Romania, fapt care poate afecta echitatea și logica procesului electoral", preciza Export Forum, care a cerut abrogarea noilor prevederi.

Tot la capitolul favorizarea aliaților PSD se înscrie și modificarea legislativă de la începutul lunii iunie prin care ALDE și Pro România vor putea avea reprezentanți în secțiile de vot și în Birourile Electorale, deși legea în vigoare nu le permite. Mai exact nu va mai fi nevoie ca partidul să aibă grup parlamentar, ci cel puțin 7 senatori sau 10 deputați.

Facebook Forum

XS
SM
MD
LG