Ministrul Finanțelor Publice, Alexandru Nazare, a prezentat joi conținutul pachetului legislativ cu măsuri de relansare economică, într-o conferință de presă.
Potrivit acestuia, spațiul fiscal disponibil pentru implementarea acestor măsuri de relansare vine din faptul că România a înregistrat un deficit cash de 7,6% în anul 2025, sub cel de 8,4% negociat cu Comisia Europeană. A fost „un efort al tuturor românilor”, a spus Nazare.
„Acest plan are o componentă de măsuri fiscale și o componentă de reașezare a schemelor de susținere pentru companii. [...] Mutăm focusul de pe consum pe investiții. Mutăm focusul de pe număr de proiecte și volum de finanțare pe calitate. Mutăm focusul de la volume de proiecte la domenii strategice unde România are interese importante”, a spus ministrul.
El a adăugat că pachetul de relansare economică „modernizează instrumentele de susținere a companiilor, introducând noi concepte și noi moduri de finanțare, astfel încât România să-și crească nivelul de competitivitate și șansele de a atrage investiții străine și de a-și dezvolta investiții mari românești”.
Alexandru Nazare a afirmat că impactul pachetului este de „2,1-2,2 miliarde de lei”.
„Acest impact va fi mitigat pentru că intenționăm să aprobăm acest pachet împreună cu pachetul de administrație.”
„O parte din efect este pe zona fiscală, o altă parte de efect asupra economiei o au schemele. [...] Este un impact negativ asupra veniturilor, de 2,2 miliarde de lei, care este compensat”, a mai spus el, întrebat de jurnaliști dacă reprezintă scăderi de venituri pentru stat.
Banca de Investiții și Dezvoltare va gestiona schemele de susținere pentru companii
Ministrul Finanțelor a menționat că, prin acest pachet, Executivul „schimbă filosofia pe baza căreia funcționează Banca de Investiții și Dezvoltare”.
Deținută în proporție de 100% de statul român, prin Ministerul Finanțelor, Banca de Investiții și Dezvoltareva prelua rolul de a gestiona scheme de susținere pentru companii, inclusiv ajutor de stat.
„I se acordă posibilitatea de a crea vehicule instituționale de tip private equity sau de a se alătura la vehicule investiționale create de piață, pentru a putea susține anumite domenii importante ale economiei. Acest lucru l-au făcut vecinii noștri, l-a făcut Polonia, l-a făcut Ungaria”, a explicat Nazare.
Prevederile pentru microîntreprinderi
În ceea ce privește sectorul microîntreprinerilor, ministrul a spus că pachetul include propuneri venite din partea antreprenorilor.
Una dintre prevederi este prelungirea termenului minim de angajare a unei persoane în cazul microîntreprinderilor nou-înființate, de la 30 de zile la 90 de zile.
Nerespectarea acestei condiții atrage ieșirea din regimul microîntreprinderilor și aplicarea regimului fiscal al impozitului pe profit.
„Erau foarte multe probleme, în practică, unii nu puteau să opereze angajările în termen de 30 de zile”, a explicat ministrul Finanțelor.
Legat de impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, expunerea de motive detaliază prevederile:
„Se propune ca veniturile din transferul mijloacelor fixe și a terenurilor să nu fie incluse în plafonul echivalent în lei a 100.000 euro, acesta fiind determinat pe baza veniturilor luate în calculul cifrei de afaceri, așa cum este definită de reglementările contabile aplicabile.
Concomitent se introduce o restricție de transfer de cel mult a unei imobilizări corporale din fiecare subgrupă mijloace fixe/teren, pe parcursul unui an fiscal.
Măsura elimină o distorsiune a regimului fiscal actual, în care o tranzacție ocazională de transfer a unui mijloc fix/teren poate conduce la schimbarea regimului fiscal. De asemenea se susține și retehnologizarea microîntreprinderilor prin încurajarea modernizării activelor.
Prevederea propusă menține includerea veniturilor din transferul mijlocului fix/teren în baza impozabilă a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor.”
Conform explicațiilor date de ministru, vânzarea unei imobilizări anuale nu va fi inclusă în plafonul de 100.000 de euro pentru microîntreprinderi.
„Se întâmpla ca, din cauza unei vânzări, din vânzarea unei imobilizări, unii dintre micii antreprenori să depășească acest plafon.”
Totodată, proiectul permite revenirea la statutul de microîntreprindere, dacă condițiile de piață și condițiile de micro sunt îndeplinite.
„În speță, dacă trece peste plafonul de 100.000 de euro și anul următor îndeplinește plafonul de 100.000 de euro, poate reveni, dacă respectă condițiile, la statutul de micro”, a completat Nazare.
El a spus că pachetul rezolvă inclusiv și problema concediilor medicale, tot la propunerea antreprenorilor: „Stabilim cele 30 de zile care sunt permise anual pentru acest lucru, astfel încât să nu mai avem problema pierderii statutului de micro în acest caz.”
Credite fiscale pentru cercetare și dezvoltare
Pachetul pus joi în debzatere publică va rezolva „problema foarte cunoscută” a creditelor pentru susținerea cercetării și dezvoltării, a mai spus ministrul.
„Pe lângă deducerea existentă astăzi de 50%, introducem un credit fiscal de 10% care va ajuta foarte mult zona de cercetare și de dezvoltare. Această solicitare a venit de foarte mult timp, n-a fost operată niciodată”, a spus el.
„Iar creditul fiscal intră astfel ca nou concept în instrumentarul de investiții și în zona de susținere a companiilor pe partea fiscală. El va fi dezvoltat, bineînțeles, și pe partea de scheme de susținere, dar acest lucru îl voi prezenta la partea de scheme”, a menționat Nazare.
Facilități pentru profitul reinvestit
Va fi posibilă utilizarea amortizării accelerate în privința facilității privind profitul reinvestit, conform ministrului.
„Introducem amortizarea super-accelerată de 65% față de 50%, cât este în prezent, pentru investițiile în echipament, pentru că ne dorim investiții în producție, ne dorim investiții în echipament în 2026”, a spus el.
În acest sens, proiectul prevede creșterea plafonului pentru mijloace fixe de la 2.500 de lei la 5.000 de lei.
„Acest plafon n-a mai fost actualizat de foarte mult timp, iar dublarea acestui plafon era necesară și cerută de mediul de business”, a menționat Nazare.
„Super-deduceri pentru companiile care vor să se listeze la bursă
Pentru companiile care vor să atragă bani de investiții prin listarea la bursă, proiectul prevede „super-deduceri pentru zona de cheltuieli”.
„Aceste companii au cheltuieli atât în anul listării, cât și în anul premergător listării și introducem o deducere suplimentară de 50% la calculul rezultatului fiscal pentru acestea. Definitivăm termenul de declarare și plată al impozitului pe profit la 25 iunie, ca măsură de simplificare. Foarte importantă și această măsură, pentru că asigură claritate și predictibilitate în piață.
Creșterea plafonului de TVA la încasare
O măsură pe care ministrul a descris-o ca „oxigen pentru companiile mici și medii”.
„Acest plafon de TVA la încasare era stabilit, de aproximativ cinci ani, la 4,5 milioane de lei și îl creștem la 5 milioane de lei, în 2026, și la 5,5 milioane de lei, în 2027”, a spus el.
Un miliard de lei pentru Exim Banca Românească
O altă prevedere din proiect este ca Exim Banca Românească să primească, de la Ministerul Finanțelor, în perioada 2026 - 2030, sume de până la 1 miliard de lei pentru suplimentarea fondului destinat susținerii creditelor la export, tranzacțiilor internaționale și investițiilor românești în străinătate.
„Fondurile actuale alocate pentru activitatea de asigurare a exportului sunt insuficiente pentru ca Exim Banca Românească - ECA să poată participa la susținerea unor proiecte strategice, în cadrul inițiativei Global Gateway este strategia Uniunii Europene lansată în 2021 pentru a sprijini dezvoltarea durabilă la nivel global prin investiții în infrastructură de calitate, în special în țările în curs de dezvoltare., să faciliteze accesul la materii prime critice pentru economia românească, să participe la programul SAFE sau la alte programe regionale, UE sau internaționale în coordonare cu celelalte ECA din Uniunea Europeană”, prevede expunerea de motive.
Ajutoare de stat și scheme de susținere a companiilor
În acest domeniu, Nazare a spus că pachetul vine să schimbe „paradigma existentă până acum”, pentru a acoperi „toată plaja de nevoi”. „Atât micul antreprenor care are nevoie de susținere pentru proiecte mici, între 1 milion și 10 milioane, cât și proiectele strategice.”
Proiectul prevede că o investiție strategică trebuie să îndeplinească trei condiții cumulativ:
„a) este realizată în România și are o valoare de minim 1 miliard de lei;
b) generează un efect multiplicator în economie;
c) conduce la îndeplinirea a cel puțin unuia din obiectivele prevăzute mai sus.”
„România nu avea un astfel de instrument pentru atragerea investițiilor mari și atunci când se afla în competiție cu țările din regiune pentru atragerea unei investiții mari, nu avea instrumentele necesare pentru a putea în timp real să convingă investitorul respectiv să vină în România”, a explicat Nazare.
Potrivit ministrului, acesta „poate face parte din instrumentarul pe care diplomația economică românească îl poate folosi, dar, în egală măsură, și investițiile românești mari care vor să se dezvolte pot să aibă acces la această schemă”.
„Vorbim de un capital social minim de 25 de milioane de lei și o valoare a activelor de cel puțin 50 de milioane de lei. Bineînțeles, toate criteriile, aceste scheme, toate vor fi notificate către Comisie și criteriile pentru aceste scheme vor fi definite în HG-uri la 90 de zile după adoptarea acestui proiect de act normativ”, a completat Alexandru Nazare.
Stimulent fiscal pentru investiții la bursă și pensii private
Totodată, proiectul prevede și un stimulent fiscal pentru investiții și pensii private. Mai exact, o deducere de până la 400 de euro pe an pentru plasamente la bursă și contribuții la pensii facultative.
„Măsura își propune să stimuleze interesul pentru investiții pe piața de capital prin acordarea unei cheltuieli deductibile limitat /deduceri la calculul impozitului pe venitul din salarii, după caz, în limita echivalentului în lei a sumei de 400 de euro, plătite pentru dobândirea de acțiuni și/sau obligațiuni”, se arată în expunerea de motive.
Plafonul de 400 de euro nu include costurile de tranzacționare, iar „la determinarea impozitului pe veniturile din salarii, sumele se deduc din veniturile lunii în care s-a efectuat decontarea tranzacției”.
Potrivit documentului, aceste prevederi „vor contribui la creșterea gradului de educație financiară” a populației.
În conferința de presă de joi, ministrul Finanțelor a enumerat și măsurile adoptate de Guvern în luna decembrie, care sunt complementare pachetului legislativ pus în dezbatere publică pe 5 februarie, astfel:
- instituirea cotei unice de 1% pentru micro-întreprinderi;
- garanția de portofoliu: disponibilitatea a peste șase miliarde de lei, prin Banca de Investiții și Dezvoltare, pentru micro-întreprinderi și întreprinderi mici;
- taxa pe cifra de afaceri a fost scăzută de la 1% la 0,5% pentru marile companii „pentru a le permite investiții mai mari în 2026”.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
