Linkuri accesibilitate

SUA. Ce este Super Tuesday și ce rol are în drumul lui Donald Trump către candidatura la Casa Albă


Susținători ai aspiranților la candidatura pentru alegerile prezidențiale din SUA, Windham, New Hampshire, în timpul alegerilor primare din 23 ianuarie 2024.
Susținători ai aspiranților la candidatura pentru alegerile prezidențiale din SUA, Windham, New Hampshire, în timpul alegerilor primare din 23 ianuarie 2024.

V-ar plăcea să alegeți și cine va fi candidatul la președinție, nu doar cine va fi președintele țării voastre? În Statele Unite acest lucru este o regulă. Anul alegerilor prezidențiale este un lung proces de selectare a candidaților.

Una dintre cele mai importante zile din acest proces este așa-numita Super Tuesday („marea zi de marți”) - anul acesta e pe 5 martie - în care au loc „alegeri primare” pentru desemnarea candidatului partidului Republican, respectiv Democrat la alegerile prezidențiale din luna noiembrie.

O Super Tuesday are loc la fiecare patru ani, în procesul de alegere a președintelui Statelor Unite (în 2020, Super Tuesday a fost pe 3 martie). Termenul a început să fie folosit în anii '70, când desemna ultimele valuri de alegeri primare.

Din anii '80, de când statele americane au încercat să mute data alegerilor primare cât mai devreme în an, pentru a avea un cuvânt mai greu de spus în desemnarea candidaților, Super Tuesday a devenit ce e acum: ziua cu cele mai multe alegeri primare, explică The New York Times.

În SUA se poate vota, în anumite condiții, și prin poștă sau înainte de ziua propriu-zisă a alegerilor. Opțiunea este valabilă și pentru elegerile primare.
În SUA se poate vota, în anumite condiții, și prin poștă sau înainte de ziua propriu-zisă a alegerilor. Opțiunea este valabilă și pentru elegerile primare.

Anul acesta, de Super Tuesday se vorbește mai mult despre ce se întâmplă în Partidul Republican decât în cel Democrat deoarece, de regulă, președintele aflat la finalul primului mandat devine automat candidatul pentru următorul. Pentru democrații americani, alegerile primare sunt în 2024 o formalitate.

Joe Biden a anunțat deja de anul trecut că va candida la președinție în noiembrie 2024 și a fost suficient pentru a nu-l interesa competiția internă, ci doar semnalele transmise de alegătorii democrați.

În New Hampshire nici nu s-a aflat pe buletinul de vot al democraților, după cum remarcă CBS News, iar în Michigan, democrații americani de origine arabă au folosit votul pentru a-și transmite nemulțumirea față de politica SUA cu privire la războiul din Fâșia Gaza, transmite CNN.

În tabăra republicanilor, însă, este agitație - se înfruntă Donald Trump și Nikki Haley.

Unde se votează de Super Tuesday

Marți, 5 martie, au loc alegeri primare – de desemnare a candidatului pentru scrutinul prezidențial din noiembrie, în: Alabama, Alaska, Arkansas, California, Colorado, Maine, Massachusetts, Minnesota, Carolina de Nord, Oklahoma, Tennessee, Texas, Utah, Vermont și Virginia.

Pe lângă cele 15 state, vor avea loc alegeri primare (doar pentru Partidul Democrat) și în Samoa Americană, un teritoriu insular neîncorporat al SUA, aflat în Sudul Oceanului Pacific.

Alegerile primare

Alegerile „interne” pentru desemnarea candidatului la prezidențiale încep în SUA din luna ianuarie, cu votul din Iowa, și se termină în iunie.

Congresele la care sunt desemnați oficial candidații la prezidențialele din noiembrie vor avea loc în luna august (15 – 18 august Convenția Partidului Republican / 19 – 22 august, cea a Partidului Democrat).

În 2020, Convenția Partidului Democrat l-a ales pe Joe Biden drept candidat la alegerile prezidențiale din noiembrie, împotriva președintelui în funcție la acea vreme, Donald Trump.
În 2020, Convenția Partidului Democrat l-a ales pe Joe Biden drept candidat la alegerile prezidențiale din noiembrie, împotriva președintelui în funcție la acea vreme, Donald Trump.

La aceste convenții are loc „încununarea” întregului proces de alegeri primare (denumite caucus în unele state, unde candidatul nu e ales de pe un buletin de vot, ci în cadrul unor întâlniri ale membrilor de partid).

Candidatul pentru alegerile din noiembrie este desemnat pe baza numărului de „delegați” câștigați de-a lungul anului, în competiția internă.

Miza Super Tuesday

Pentru Partidul Republican, unde fostul președinte Donald Trump mai e în competiție doar cu fostul său ambasador la Națiunile Unite, Nikki Haley, votul din 5 martie va decide peste o treime din delegații la Convenția din august.

Deocamdată, Donald Trump conduce detașat în competiția internă. Din alegerile de până acum a strâns 247 de delegați, în timp ce Nikki Haley are doar 43, potrivit CBS News.

Numărul de delegați necesar pentru obținerea nominalizării Partidului Republican este de 1.215. Votul de marți vine cu un total de 854 de delegați republicani.

Donald Trump la Convenția Partidului Republican din iulie 2016, când a avut susținerea a peste 1.400 de delegați și a devenit candidatul formațiunii la alegerile prezidențiale.
Donald Trump la Convenția Partidului Republican din iulie 2016, când a avut susținerea a peste 1.400 de delegați și a devenit candidatul formațiunii la alegerile prezidențiale.

De ce votează americanii marțea

Tradiția zilei de marți ca zi de vot în SUA vine de la decizia din 1845 a Congresului SUA, care a stabilit ca dată pentru alegerile prezidențiale „prima zi de marți de după prima zi de luni*” din noiembrie. Marți a fost aleasă drept cea mai bună zi de alegeri pentru societatea agrară de la acea vreme.

Oamenii trebuiau să călătorească pentru a ajunge la secțiile de vot - și nu o puteau face în ziua dedicată lui Dumnezeu (duminică), pentru a vota luni.

Miercurea era, de asemenea exclusă, pentru că aveau loc târguri. Fără luni sau miercuri, au rămas în discuție zilele de marți și joi, potrivit britannica.com, iar alegerea a fost marți.

*Mențiunea „după prima zi de luni” e menită să ocolească organizarea alegerilor pe 1 noiembrie, dacă 1 noiembrie ar fi picat într-o marți, care este în bisericile occidentale Ziua Tuturor Sfinților.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.

  • 16x9 Image

    Carmen Valică

    A început să lucreze în presă în 2000, când studia încă jurnalismul la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Pasionată de radio, Carmen s-a mutat la București în 2004, când s-a alăturat redacției în limba română a BBC World Service. După închiderea acesteia a lucrat la Radio România Actualități iar apoi, timp de cinci ani, s-a dedicat comunicării și relațiilor publice. A revenit în presă în 2020 iar din ianuarie 2021 s-a alăturat echipei Europa Liberă România.

    valican@rferl.org

XS
SM
MD
LG