Liderul PSD, Liviu Dragnea, și cel al ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, s-au întâlnit departe de ochii ziariștilor, negând titlurile de presă care cataloghează în ultima vreme relația lor-„tensiuni în coaliție”.
Dosarele care fac din relația PSD-ALDE una complicată încep cu alegerile pentru Parlamentul European și se încheie cu alegerile prezidențiale. PSD le-a înaintat celor de la ALDE varianta listelor comune. Social-democrații sunt în cădere, la un prag istoric după sondajele de opinie, și au ajuns la o medie de 25%. Dacă se confirmă previziunile de vot, din cele 14 mandate pe care PSD le deține acum în PE, ar ajunge în viitorul PE 10 locuri-12. PSD nu și-a finalizat lista, însă pare să fie clar că Dan Nica, Victor Boștinaru, Ioan Mircea Pașcu și Claudia Țapardel rămân pe loc. Celelalte locuri eligibile încă se negociază. Nu s-a stabilit dacă pe listă se vor afla și Claudiu Manda, Ecaterina Andronescu, Rovana Plumb sau Ilan Laufer.
PSD mizează pe 10-12 mandate în PE, iar ALDE speră să ia 4-5 mandate de europarlamentari. Intrebarea este dacă împreună ar câștiga mai multe
Dincolo, la ALDE, pretențiile sunt mari pentru o formațiune care s-a înființat în 2015. Se află la prima participare electorală pentru PE, iar rezultatele de la scrutinul anului 2016, ca și ultimele sondaje de opinie, care creditează formațiunea lui Tăriceanu cu o medie de 10%, înseamnă perspective pe termen lung. Cei de la ALDE își propun oficial 5 mandate, pe care, la o participare slabă la vot a susținătorilor opoziției, le-ar putea obține. Trei- patru mandate în PE sunt considerate ca sigure, iar acestea se pare că vor fi atribuite Noricăi Nicolai, lui Renate Weber (care fuseseră alese pe listele PNL în 2014), lui Ovidiu Silaghi, un apropiat al lui Tăriceanu și al lui Dan Voiculescu, precum și lui Daniel Barbu, fost ministru al Culturii și până recent, șeful Autorității Electorale.
Pentru ALDE, liste comune cu PSD nu reprezintă un câștig, mai cu seamă că 5-6 locuri eligibile, câte au solicitat de la partenerii social-democrați, nu par să fie disponibile. Însă, Tăriceanu țintește perioada de după alegerile parlamentare, când ia serios în calcul să candideze la președinție.
Potrivit informațiilor din ambele partide, acesta ar fi, de fapt, punctul de inflexiune al relațiilor PSD-ALDE. Liviu Dragnea refuză, în interiorul PSD, o candidatură a lui Tăriceanu susținută de PSD-ALDE pentru Palatul Cotroceni. Se teme că influența fostului premier și actual președinte al Senatului ar crește prea mult asupra PSD, în vreme ce imaginea sa ca lider PSD se erodează. Este apropie de final și a doua lună a anului cu alegeri prezidențiale, iar la PSD, partidul cu cei mai mulți membri și cea mai puternică infrastructură, nu este anunțat prezidențiabilul.
Există votanți care îl mai percep încă pe Tăriceanu un liberal, deși guvernarea sa între 2005-2008 a însemnat mai multe măsuri de stânga și pe fondul susținerii lui Tăriceanu de către PSD. Sociologii spun că, din cadrul actualei coaliții guvenamentale, este singurul care ar putea lua voturi din tabăra susținătorilor opoziției. La rândul său, Tăriceanu și-a schimbat de un an discursul și este mult mai nuanțat în declarații, mai cu seamă în chestiunile economice. Din vara lui 2018 a avut gesturi de disidență inclusiv la vot la Legea offshore, iar în aceste zile este interlocutorul celor care fac lobby pentru modificarea Ordonanței „taxa lăcomiei”. A preluat deja pledoaria celor din industria energetică, este reținut în a mai susține taxarea activelor bancare și sugerează că ordonanța ar trebui modificată. Asta, în vreme ce PSD amână o decizie.
Legea offshore, opoziția din toamnă față de amnistie și grațiere a ALDE, acum preluarea de către PSD a Autorității Electorale sunt momente de tensiune în coaliție
O temă spinoasă în aceste zile s-a așezat între Dragnea și Tăriceanu, care a sporit neîncrederea între cei doi. Retragerea lui Daniel Barbu de la Autoritatea Electorală (AEP) a fost percepută ca un gest firesc pentru un viitor candidat la PE. Însă, simultan, AEP este locul din care DNA ridică dosare privind finanțarea unor jurnaliști apropiați de PSD din banii de la buget care i-au parvenit partidului condus de Liviu Dragnea. Tot din banii de la buget pentru finanțarea partidelor, PSD se pare că a cumpărat și mașini de lux, prin intermediul lui Mihai Drăghici, un apropiat al lui Liviu Dragnea care nu a fost acceptat ca ministru al Transporturilor de șeful statului. Mihai Drăghici este cel pe care PSD vrea acum să-l numească succesor al lui Daniel Barbu în fruntea AEP, iar partidul lui Tăriceanu cere alt post la schimb.
Despre viitorul coaliției PSD-ALDE se va vorbi mai concret după alegerile europarlamentare. Un scor decent pentru ALDE și un rezultat slab pentru PSD ar putea schimba atitudinea lui Tăriceanu. Dacă se confirmă că ar exista parlamentari PNL care se gândesc să treacă după alegerile europarlamentare în tabăra lui Tăriceanu, atunci ar spori cele 31 de voturi pe care ALDE le are în Parlamentul de la București.
De cealaltă parte, PSD pierde parlamentari în favoarea formațiunii lui Victor Ponta, iar tensiunile între diversele grupări concurente în PSD nu s-au domolit.
Monolit la vot la mutilarea Legilor Justiției, a Codurilor penale, inițierea Legii protocoalelor cu SRI, revocarea șefei DNA, criticile la procurorii și judecătorii fideli luptei anticorupție au arătat coeziunea deplină în alianța PSD-ALDE
Ambițiile politice ale celor doi lideri și planurile de carieră se poate spune că îi dezbină pe cei doi.
Dincolo însă de competiția dintre PSD și ALDE, există ceva care îi unește. Este vorba despre coeziunea de nezdruncinat în privința schimbărilor din sistemul judiciar. Voturile ambelor partide care au funcționat monolitic au făcut posibile modificările și la Legile Justiției, în 2017, și cele la Codurile penale, în 2018. Tăriceanu și Dragnea sunt semnatarii unei legi, declarată neconstituțională, a desecretizării tuturor protocoalelor SRI- Justiție, care permite revizuirea proceselor de corupție. Este declarată neconstituțională de CCR, dar pe procedură, nu pe fond. Nicio declarație a celor doi lideri nu indică opinii separate în criticile la adresa șefilor de parchete sau de la Înalta Curte și nici la adresa serviciilor secrete, mai cu seamă a SRI.
Cele două partide au declarații asemănătoare și în privința discursului critic la adresa oficialilor europeni și a principiilor UE. În țara care le face dosar penal lui Frans Timmermans și Verei Jurouva, liderii Parlamentului, Călin Popescu Tăriceanu și Liviu Dragnea conduc singurele partide românești cu discurs antioccidental și tot mai eurosceptic. Numitorul comun al declarațiilor PSD și ALDE este „noi nu luăm lecții de la UE, Guvernul rom\n este discriminat prin MCV”.
Un indicator al relațiilor dintre Dragnea și Tăriceanu va putea fi testat în săptămâna care vine. Liberalii au eșuat, la Senat, în Comisia juridică, în impunerea unui vot asupra imunității lui Tăriceanu. Este vorba despre noul dosar al șefului Senatului, în care este acuzat că ar fi luat 800.000 euro de la Microsoft pe când era premier. De la începutul lui noiembrie și până acum, a fost amânat votul asupra ridicării imunității sale parlamentare pentru a putea fi cercetat de DNA. Săptămâna viitoare, Biroul permanent al Senatului se va pronunța dacă prelungește perioada de studiu al dosarului trimis de procurori. În noiembrie, Tăriceanu se opunea unei ordonanțe de urgență pentru amnistie și grațiere.
