Ritmul rapid al diplomației americane cu privire la încheierea războiului din Ucraina și măsurile Washingtonului de a normaliza relațiile cu Moscova au stârnit temeri la Kiev și în capitalele europene că vor fi date la o parte și că va fi încheiat un acord de pace care favorizează Rusia.
Perspectiva unei apropieri între președintele rus Vladimir Putin și președintele american Donald Trump nu aduce doar anxietate guvernelor europene.
Îndepărtarea rapidă de la decenii de politică externă a SUA către Rusia alimentează, de asemenea, neliniștea în China.
„Chinezii au văzut acest lucru venind de când Trump a fost ales și a semnalat că vrea să pună capăt rapid războiului din Ucraina”, declară Dennis Wilder, care a fost consilier în China al fostului președinte al SUA George W. Bush, pentru RFE/RL.
„Deși s-ar putea să nu fie o perspectivă completă, chinezii sunt nervoși pentru că, dacă Trump ridică sancțiunile împotriva Rusiei, atunci dependența Moscovei de China scade”, completează el.
Unul dintre semnele distinctive ale politicii externe a liderului chinez Xi Jinping a fost un parteneriat strategic în plină dezvoltare cu Putin, care a devenit mai strâns de la invazia la scară largă a Moscovei din februarie 2022.
Beijingul susține economia rusă prin comerț intens și achiziții de energie, în timp ce alimentează efortul de război al Kremlinului cu furnizarea de bunuri cheie, deoarece atât Xi cât și Putin au găsit un teren comun în dorința de a contesta Occidentul și Statele Unite.
Teama că toate acestea vor fi deraiate de un nou tip de relație SUA-Rusia - născută ca urmare a negocierilor pentru încheierea războiului din Ucraina, după cum a reieșit săptămâna aceasta în timpul discuțiilor din Arabia Saudită - este reală pentru Beijing.
Dennis Wilder spune că a avut conversații cu „oficiali chinezi foarte înalți” de la alegerea lui Trump din noiembrie, care și-au exprimat îngrijorarea cu privire la o potențială resetare dintre SUA și Rusia.
El spune că aceștia au folosit expresia „doar Trump merge la Moscova”, o referință la vizita istorică a fostului președinte american Richard Nixon la Beijing în 1972, când a sfidat precedentul și a curtat China pentru a exploata despărțirea de Uniunea Sovietică în apogeul Războiului Rece.
Eforturile de a crea o ruptură între Beijing și Moscova prin apropierea față de Rusia au fost numite de unii analiști drept „reversul Nixon”.
„La fel ca Nixon cu politica Chinei, ei îl văd pe Trump ca pe cineva care are o poziție unică pentru a lupta împotriva naturii actuale a politicii SUA față de Rusia și ar putea chiar să călătorească la Moscova”, spune Wilder.
„Acest lucru nu înseamnă că chinezii cred că rușii vor rupe relațiile cu ei, dar alinierea lor puternică de astăzi s-ar putea diminua”, completează fostul consilier al lui George W. Bush.
Care este strategia Washingtonului?
Rămâne de văzut ce roade vor da acțiunile Administrației Trump. Însă, în urma unui apel telefonic din această lună cu Putin, a discuțiilor recente dintre SUA și Rusia la Riad și a unei rupturi tot mai adânci cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski cu privire la discuțiile de pace, Casa Albă trasează un nou curs privind legăturile cu Moscova și războiul din Ucraina.
„Se pare că asistăm nu la o resetare, ci la o realiniere angro a relațiilor dintre SUA și Rusia”, afirmă Lucian Kim, analist senior pentru Ucraina la International Crisis Group, într-o discuție cu RFE/RL.
„În acest sens, războiul din Ucraina nu este un apel de a rezista agresiunii ruse, ci un obstacol către o cooperare mai strânsă între Washington și Moscova”, mai spune el.
Pentru Beijing, această evoluție vine cu o mulțime de ipoteze îngrijorătoare, inclusiv permiterea Washingtonului să-și construiască amprenta militară în Pacific și lăsarea Chinei mai expusă geopolitic în cazul unei crize cu Taiwanul, insula autonomă pe care Beijingul o pretinde ca fiind a ei.
„China cred că ar prefera să vadă o Rusie slabă și chiar și continuarea războiului din Ucraina ar servi mai bine Beijingului, deoarece acest lucru ar duce la o concentrare mai slabă a Statelor Unite în zona Indo-Pacific”, declară Sari Arho Havren, membru asociat la Royal United Services Institute din Londra, pentru RFE/RL.
Administrația Trump a afirmat în mod clar că vede în gestionarea unei rivalități pe termen lung cu China drept obiectivul său principal de politică externă și ar putea încerca să deprioritizeze regiuni precum Europa și Orientul Mijlociu pentru a crește presiunea asupra Beijingului în Asia.
De asemenea, înalți oficiali americani au spus, în comentarii recente, că ruperea parteneriatului China-Rusia ar putea fi o parte din motivația pentru normalizarea legăturilor cu Moscova.
În urma discuțiilor de la Riad, secretarul de stat american Marco Rubio a spus că printre punctele cheie discutate se numără posibilitatea unei viitoare „cooperări geopolitice și economice” între Washington și Moscova.
Cu câteva zile mai devreme, la Conferința de Securitate de la München, Keith Kellogg, trimisul special al lui Trump pentru Ucraina și Rusia, a declarat că Statele Unite își propun „să-l forțeze” pe Putin să facă acțiuni cu care este „incomod”, inclusiv întreruperea legăturilor Moscovei cu China, Iran și Coreea de Nord.
Într-un interviu din 14 februarie pentru The Wall Street Journal, vicepreședintele american JD Vance a spus că Washingtonul este pregătit să reseteze relația cu Kremlinul în urma unui acord asupra Ucrainei ca o mișcare de a pune capăt izolării Rusiei și dependenței sale tot mai mari de China de la începutul războiului.
„Nu este în interesul lui Putin să fie fratele mai mic într-o coaliție cu China”, a spus Vance.
Încercarea de a diminua parteneriatul celor două țări a fost, de asemenea, pe radarul oficialilor Administrației Trump de ceva timp.
Robert O’Brien, care a fost consilier pentru securitate națională în Administrația Trump din 2019 până în 2021, a declarat într-un interviu anul trecut că la Casa Albă a fost discutată strategia în timpul mandatului său și că ajungerea la o înțelegere pentru războiul din Ucraina este un prim pas esențial în demararea acestui proces.
„Până când nu vom rezolva situația ucraineană, nu vom avea șansa de a acționa în Rusia”, a spus O’Brien pentru Wire China, în luna iunie.
Poate Trump să despartă China și Rusia?
Sari Arho Havren, membru asociat la Royal United Services Institute din Londra, spune că probabilitatea ca Statele Unite să creeze o separare oficială între Beijing și Moscova este mică, mai ales cu Putin în funcție, având în vedere relația pe care a creat-o cu Xi.
Dar chiar și noi crăpături între cele două puteri pot slăbi alinierea Moscovei la Beijing și ar putea avea un efect descurajant asupra Chinei, mai ales dacă aceasta decide să folosească forța militară pentru a lua Taiwanul, lucru despre care factorii de decizie americani avertizează că este o posibilitate tot mai mare.
„Chiar dacă legăturile lor rămân puternice, din punct de vedere istoric există o neîncredere între ei care nu va dispărea”, afirmă ea.
Dar, în timp ce diplomația Administrației Trump se mișcă într-un ritm amețitor, se află totuși în fazele sale incipiente și mai multe evoluții ar putea fi oprite.
Steve Tsang, directorul Institutului Chinez al Universității SOAS din Londra, spune că eforturile Washingtonului de a restabili legăturile cu Rusia nu reprezintă doar vești proaste pentru Beijing.
„Xi nu vrea ca Putin să eșueze în război, așa că, dacă Trump oferă o pace care îndeplinește în mare parte condițiile rusești, este un lucru pozitiv”, afirmă Tsang pentru RFE/RL.
„Cine știe cine va fi următorul președinte al SUA și dacă va exista o inversare a poziției SUA după Trump.”
Într-o altă evoluție care ar putea complica și mai mult lucrurile, Trump a spus pe 19 februarie că se așteaptă ca președintele Chinei să viziteze Washingtonul și că este deschis să ajungă la un acord comercial Beijingul, potențial ca parte a unui acord mai amplu.
„Totul se mișcă foarte repede”, a spus Arho Havren. „China nu este mulțumită de ceea ce vede în acest moment, dar este loc pentru ca asta să se schimbe.”
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
