Președintele ucrainean Volodimir Zelenski și-a reiterat îngrijorarea cu privire la discuțiile dintre SUA și Rusia purtate în Arabia Saudită privind încheierea invaziei rusești în Ucraina.
Rusia a invadat Ucraina pe 24 februarie 2022, total, neprovocat și fără să-i declare război Kievului, susținând că desfășoară o „operațiune specială de denazificare” a Ucrainei și a conducerii sale. Volodimir Zelenski este urmașul unor evrei care au murit în lagărele naziste.
Într-o conferință de presă susținută miercuri la Kiev, Zelenski a spus că discuțiile de la Riad, din ziua precedentă, dintre secretarul de stat american Marc Rubio și ministrul rus de externe Serghei Lavrov, au avut ca scop „scoaterea [președintelui rus Vladimir] Putin din izolare” și ar putea duce la o schimbare în dinamica geopolitică a Ucrainei, cu implicații de securitate pentru Ucraina.
„Statele Unite l-au ajutat pe Putin să iasă dintr-o izolare de mai mulți ani. Putin și rușii sunt foarte fericiți acum”, a spus Zelenski, care a constatat că de „ieri a existat un indiciu că Rusia este o victimă, ceea ce este ceva nou”.
Declarațiile președintelui ucrainean au venit la o zi după ce omologul său american, Donald Trump, a părut să-l învinovățească pentru invadarea Ucrainei de către Moscova, spunând că este „dezamăgit” că Zelenski s-a plâns că a fost exclus din discuțiile dintre SUA și Rusia privind încheierea războiului.
„Astăzi am auzit că nu am fost invitați. Ei bine, ești acolo de trei ani", a spus Trump, referindu-se la Ucraina. „Nu ar fi trebuit să începi niciodată. Ai fi putut să faci o înțelegere.”
Zelenski a spus că și-ar dori să aibă parte de „mai mult adevăr” din partea administrației Trump.
Trump nu a clarificat ce a vrut să spună atunci când a făcut aceste remarci într-o conferință de presă susținută în Florida după discuțiile de la Riad din 18 februarie, dar a pus adesea vina războiului pe seama dorinței Ucrainei de a adera la NATO.
Experții spun că invazia pe scară largă a Rusiei a fost condusă de ambițiile imperiale ale președintelui rus Vladimir Putin, mai degrabă decât de ambiția Ucrainei de a adera la NATO, pentru care avea prea puțin sprijin din partea Occidentului la acea vreme.
Zelenski a adus în discuție alianța occidentală la conferința sa de presă din 19 februarie, subliniind că există prea puțin posibilități de a asigura garanții de securitate pentru suveranitatea țării sale.
„Am insistat [pentru aderarea Ucrainei la] NATO, dar știți care au fost răspunsurile”, a spus el, sugerând că calea de aderare la alianța militară occidentală rămâne în continuare obstrucționată.
„Garanțiile de siguranță depind pe deplin de partenerii noștri”, a adăugat el, reiterând că securitatea Ucrainei se bazează în mare măsură pe sprijinul occidental.
În ciuda provocărilor geopolitice, Zelenski și-a semnalat disponibilitatea de a se angaja în discuții, dar a subliniat nevoia Ucrainei de asistență solidă în apărare, spunând că țara sa este „pregătită pentru discuții, pentru dialog. Ceea ce avem nevoie este o apărare care poate fi oferită de Occident”.
„Armata noastră este diferită de cea de la începutul agresiunii Rusiei”, a adăugat el. „Acum, armata noastră este cea mai puternică din Europa. Putem vorbi cu încredere cu partenerii și inamicii noștri”. El a subliniat din nou necesitatea ca Kievul să fie implicat în orice negocieri privind războiul, spunând că „nici un acord nu este posibil fără noi”.
Răspunzând la o întrebare a unui jurnalist despre dorința lui Trump de a avea despăgubiri în schimbul asistenței de sute de miliarde de dolari pe care le-a primit din partea Statelor Unite, Zelenski a spus că este deschis discuțiilor privind accesul la resursele minerale ale Ucrainei, dar a subliniat necesitatea unor negocieri semnificative, precum și garanții de securitate concrete.
„Nu este o discuție serioasă când cifra de 500 de miliarde de dolari apare ca volum de asistență primită de Ucraina. Reprezint Ucraina și nu pot să vând Ucraina", a spus el.
Zelenski i-a cerut, de asemenea, trimisului special al SUA pentru Ucraina și Rusia, Keith Kellogg, care vizitează Kievul pe 19 februarie, să se întâlnească personal cu ucrainenii, „în special cu militarii noștri care luptă pentru a opri invazia Rusiei”, pentru a afla ce părere au despre situația actuală, despre conducerea actuală a Ucrainei, despre declarațiile lui Trump și discuțiile din Arabia Saudită.
Vizita lui Kellogg în capitala Ucrainei are loc după ce Trump a spus că acum se simte „mult mai încrezător” că va ajunge la un acord pentru a pune capăt conflictului din Ucraina în urma discuțiilor de la Riad din 18 februarie, în care Moscova și Washingtonul au convenit să formeze echipe pentru a negocia o cale de încheiere a războiului.
„Cred că am puterea de a pune capăt acestui război”, a spus Trump reporterilor, la Mar-a-Lago, Florida.
Principalele concluzii de la reuniunea saudită
De Mike Eckel, corespondent internațional senior RFE/RL
(Diplomatic) Boots On The Ground. Cele două părți au convenit să-și suplimenteze posturile din misiunile diplomatice de la Washington și Moscova. Este vorba despre o dispută diplomatică începută înainte de invazia Ucrainei din februarie 2022 – era prezentă încă din timpul primei administrații Trump (când au fost zeci de expulzări de ambele părți) și chiar din vremea administrației Obama, care a închis, de asemenea, două complexe diplomatice din SUA. Trimiterea mai multor diplomați pe teren este, din toate punctele de vedere, destul de lipsită de controverse. În ceea ce îl privește, Kremlinul a semnalat înainte de întâlnirea de la Riad că dorește recuperarea acestor complexe.
Șanse păcii. Delegațiile au convenit să creeze o echipă la nivel înalt care să se concentreze în special asupra conflictului din Ucraina. Dar diavolul stă în detalii: Este exclusă aderarea la NATO? Forțe europene de menținere a păcii? Mai multe arme pentru Kiev? Mai puține sancțiuni pentru Moscova? Nu vom primi, câteva săptămâni de acum înainte, niciun indiciu despre ce e pe masă. Un alt lucru de urmărit: un comentariu secundar făcut anterior de Putin în raportul Kremlinului privind convorbirea sa cu Trump, care se referea la „cauzele profunde” ale războiului din Ucraina. Dacă apare din nou, ar putea prevesti vești proaste pentru independența sau autonomia Ucrainei.
„Relații mai strânse și cooperare economică”. Acest lucru poate însemna cam orice, dar o parte importantă e cooperarea spațială. Timp de mulți ani, Rusia și Statele Unite au reușit în mare măsură să își protejeze de politică activitatea spațială comună. Acest lucru s-a atrofiat în ultimii ani. Semnarea unui nou acord între NASA și agenția spațială rusă, Roscosmos, ar fi o mișcare ușoară, lipsită de controverse.
Trump a mai spus că s-ar putea întâlni cu Putin luna aceasta și că nu se va opune unei mișcări europene de a trimite trupe de menținere a păcii în Ucraina, idee discutată în timpul summitului european de la Paris, pe 17 februarie.
„Dacă vor să facă asta, sunt de acord”, a spus Trump, înainte de a adăuga că Statele Unite nu au de gând să contribuie cu trupe la niciun contingent trimis în Ucraina pentru a oferi garanții de securitate.
Trump a mai spus că Ucraina ar trebui să organizeze alegeri și a adăugat că „asta nu este o chestie cu Rusia, este ceva care vine de la mine și vine și din multe alte țări”.
Alți oficiali americani au sugerat că Ucraina ar putea organiza alegeri în urma unui acord de încetare a focului și că acest lucru ar fi „bun pentru democrație”.
Zelenski a declarat pe 19 februarie că are un sprijin public semnificativ, ceea ce subliniază legitimitatea conducerii sale, citând un rating de aprobare de 57% în sondajele recente. „Dacă cineva vrea să mă înlocuiască acum, nu va funcționa”, a spus el.
Constituția Ucrainei îi interzice să organizeze alegeri conform legii marțiale, care a fost impusă atunci când Rusia și-a lansat invazia pe scară largă în februarie 2022 și continuă până în prezent, după mai multe prelungiri repetate justificate de continuare războiului.
Mandatul de cinci ani al lui Zelenski trebuia să se încheie în mai 2024, după alegerile din martie, iar Putin a spus că nu va negocia cu președintele ucrainean pentru că nu ar avea autoritatea de a semna un acord de pace.
Între timp, Rusia și-a continuat agresiunea împotriva Ucrainei, numai noaptea trecută lansând mai multe drone pentru a ataca portul Odesa de la Marea Neagră, lăsând peste 500 de clădiri fără energie electrică pe un ger cu multe grade sub zero.
Potrivit primarului Ghennadi Truhanov, peste un sfert de milion de locuitori, precum și 14 școli și 13 grădinițe au rămas fără încălzire, energie electrică și apă. Patru persoane au fost rănite în atacurile de noaptea trecută.
