Linkuri accesibilitate

Ce măsuri va lua guvernul în lupta cu deficitul bugetar. Orban anunță venirea austerității


Ludovic Orban assumes the responsibility of the government in parliament

Guvernul Orban și-a asumat, joi, răspunderea în parlament pe legea plafoanelor bugetare, care limitează cheltuielile în așa fel încât deficitul bugetar de anul viitor să nu depășească 3,65 % din PIB. Era obligat guvernul la această angajare de răspundere mai puțin obișnuită și care erau riscurile dacă nu o făcea? Mai important, cum va reuși guvernul să se mențină chiar și în această limită de deficit? Răspunsul pe care l-a dat însuși premierul și pe care îl dau și economiștii este: austeritatea.

”Suntem într-o situație extrem de dificilă. O spun limpede: bugetul României pe 2020 nu mai suportă nicio cheltuială suplimentară. Orice cheltuială poate duce la imposibilitatea de a face plăți vitale”, a declarat în plenul parlamentului premierul Ludovic Orban.

Nu este primul avertisment de acest fel și el vine ca urmare a cheltuielilor antamante de PSD pentru anul viitor prin creșterea salariilor și a pensiilor, dar și a deficitul de 4,4% din PIB cu care se încheie 2019.

În momentul în care proiectul de buget pe anul viitor va ajunge în parlament, asta dacă Ludovic Orban nu-și va asuma răspunderea, practica parlamentară arată că partidele depun și adoptă sute de amendamente, care pot duce la depășirea deficitului bugetar. De regulă, amendamentele depuse de parlamentari nu sunt însoțite și de sursele de finanțare, iar o dată aprobate, guvernul este obligat să le caute el. Pentru a evita o astfel de situație, cheltuielile au fost plafonate.

Era obligat guvernul Orban să-și angajeze răspunderea pe această lege a plafonării bugetare? Analistul economic Aurelian Dochia spune pentru Europa Liberă că asumarea răspunderii pe plafonarea bugetară încearcă să prevină o creștere a deficitului peste 3,6% din PIB anul următor, dar că decizia este una politică.

Guvernul va fi într-un an electoral, în care are toate șansele să piardă alegerile dacă nu merge în direcția asta, dar, pe de altă parte, știe că dacă lasă lucrurile să scape de sub control în ce privește deficitul ar putea să nu aibă o guvernare ușoară în anii următori”
Analistul Aurelian Dochia

Încearcă să prevină modalitatea obișnuită în care în parlament se modifică de multe ori propunerile pe care le înaintează Ministerul de finanțe și care duc la majorări de cheltuieli care au ca efect creșterea deficitului. În momentul de față, deficitul este o problemă sensibilă nu numai în discuția internă, dar și în relația cu investitorii externi, creditorii externi, inclusiv cu Comisia Europeană, pentru că modul în care a evoluat deficitul în ultima parte a acestui an, creează mare îngrijorare și fără îndoială vom avea consecințe. Guvernul încearcă să găsească soluții prin care să prevină aceste consecințe, pe cât poate”, spune Dochia

Soluții care nu sunt simple din cauza faptului că guvernul a anunțat deja că va continua creșterea salariilor și a pensiilor, la care ar fi greu să renunțe fiind în an electoral.

Orban anunță austeritatea

Premierul Ludovic Orban a rostit, joi, în plenul parlamentului, pentru prima oară cuvântul ”austeritate” spunând clar că ”nu este posibilă menținerea în deficitul de 3,6% din PIB fără măsuri de austeritate”. Deficitul nu poate fi ”redus dintr-o dată, au încercat și alții și a fost un eșec, reducerea trebuie să fie graduală”, a avertizat Orban, care susține că pentru 2021 deficitul este estimat să coboare la 3,34%.

Analiștii sunt însă sceptici în condițiile în care mărirea punctul de pensie cu 40 %, începînd din luna septembrie a anului viitor, va fi o adevărată bombă pentru buget, una care se va resimți și mai tare în 2020. Așadar, consideră Aurelian Dochia, măsurile de austeritate, acelea care au rămas în memoria colectivă după criza din 2009-2010, au șanse că revină. Totul depinde însă de rigurozitatea guvernului în a le aplica într-un an electoral, mai ales că reducerea cheltuielilor înseamnă, printre altele, raționalizarea personalului din instituțiile publice.

Discuțiile pe deficit nu au lipsit joi, USR a depus un amendament ca acesta să fie menținut în limita de 3%, refuzat însă de guvernul liberal. Ar fi avut totuși guvernul Orban mecanismele să mențină deficitul la 3%? Exclus, răspunde Aurelian Dochia: ”dacă guvernul, cum a anunțat deja, vrea să meargă pe mărirea de pensii de anul viitor este absolut imposibil să se încadreze în 3%”.

De unde economisește guvernul bani

Așa cum arată strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2020-2022,făcută publică de guvernul Ludovic Orban, se operează o reducere masivă, de aproape 1 miliard de euro, la programul PNDL, folosit până acum de PSD în alimentarea cu bani a primarilor și baronilor locali ai partidului. Astfel, bugetul alocat Programului Național de Dezvoltare Locală (PNDL) scade de la 7,06 miliarde de lei la 2,5 miliarde de lei, iar bugetul Ministerului Dezvoltării va scădea de la 9,1 miliarde de lei în acest an la 5 miliarde de lei în 2020.

În același timp, printr-o Ordonanță de urgență ce urmează a fi adoptată până la Crăciun (parlamentul a respins abilitarea guvernului de a emite ordonanțe în perioada vacanței) se vor lua mai multe măsuri:

  • Stoparea împrumuturilor pentru proiecte derulate prin Fondul de Dezvoltare și Investiții (FDI), care va trece de la Comisia Națională de Prognoză la Ministerul Dezvoltării.
  • Se va interzice cumulul pensie – venituri salariale la stat
  • Se va stopa proiectul grădinițelor private finanțate de stat, program dedicat lui Ion Țiriac
  • Se desființează Programul de finanțare a investițiilor pentru modernizarea și dezvoltarea stațiunilor balneare, înființat prin OUG 114
  • Se vor stopa detașările din mediul privat la stat

Consiliul fiscal, critică diverse măsuri anunțate de guvernul Orban

Într-o opinie a Consiliul fiscal, semnată de Daniel Dăianu, președintele instituției, se apreciază că balanța riscurilor în ce privește politica fiscal-bugetară în anii următori înclină mai degrabă pe partea negativă (un deficit bugetar mai mare decât cel proiectat) și este catalogată drept ”periculoasă pentru nivelul veniturilor fiscale eventuala reducere a TVA la 16% de la 1 ianuarie 2020”.

Evaluarea veniturilor din TVA în anii 2021-2022 pare a indica o supraestimare pentru primul an, iar estimarea veniturilor din accize este considerată optimistă si nu ia în considerare recenta abrogare a supraaccizei pentru carburanți începând din 1 ianuarie 2020.

”Este relativ riscant ca impactul acestei măsuri să nu fie luat în calcul, având în vedere atât impactul bugetar asociat (estimat a fi de circa 0,4% din PIB la nivelul anului 2020), cât și stadiul avansat al parcursului legislativ al acestei măsuri”, se spune în Opinia Consiliului fiscal.

Facebook Forum

XS
SM
MD
LG