Linkuri accesibilitate

Ce urmează pentru pensiile speciale


Pensionari bătrâni la coadă

După aprobarea în Camera Deputaților a abrogării pensiilor speciale este nevoie ca legea să fie promolgată pentru a intra în vigoare. Însă asta nu depinde doar de președintele Klaus Iohannis, cel care are atribuția constituțională în acest sens.

Este foarte posibil ca legea să fie contestată, dacă nu de parlamentari, având în vedere că în marea lor majoritate au adoptat-o, atunci ar putea fi sesizată Curtea Constituțională de către Înalta Curte de Casație și Justiție sau de Avocatul Poporului.

În cazul Înaltei Curți de Casație și Justiție, se cunoaște deja împotrivirea acestei instanțe supreme de a fi eliminate pensiile speciale ale magistraților. Noua președintă a ÎCCJ, Alina Corina Corbu, a anunțat încă din luna decembrie a anului trecut că nu este de acord cu abrogarea pensiilor magistraților.

Indemnizația tuturor judecătorilor și procurorilor din România are natura juridică a unui drept salarial, calculându-se și plătindu-se integral contribuția de asigurări sociale, precum în cazul oricărui alt salariat, astfel încât susținerea că pensiile magistraților nu sunt bazate, fie și în parte, pe principiul contributivității, motiv pentru care s-ar impune să fie eliminate, este inacceptabilă”, afirma Corbu într-un comunicat din 18 decembrie 2019.

  • Nu este exclus ca, înainte de promulgare, chiar Înalta Curte să se adreseze CCR, bazându-se pe trei decizii anterioare ale judecătorilor de la Curtea Constituțională, care au considerat că sunt îndreptățite pensiile speciale în cazul magistraților.

Este vorba despre o decizie din 2000 și de două alte decizii CCR, din 2010, când guvernul Boc și administrația Băsescu au mai pus problema eliminării pensiilor speciale.

În 2010, CCR arăta, în decizia 1237, că „reducerea cuantumului pensiei contributive, indiferent de procent și indeferent de perioadă, nu poate fi realizată”. De asemenea, în aceeași decizie, CCR afirma că „libertatea de reglementare a legiuitorului nu este una absolută”. Pe aceeași linie a mers argumentarea judecătorilor constituționali și în celelalte două decizii amintite.

  • Mai există un aspect care ar putea fi invocat - „neretroactivitatea unei legi”, care este un principiu de drept. Cu alte cuvinte, ce au votat astăzi deputații, chiar dacă ar ajunge să se aplice, nu se referă sub nicio formă la cele 9.000 de pensii care sunt deja în plată, de pe lista celor eliminate. Acești oameni ar putea avea câștig de cauză dacă se adresează instanței, pentru că pot invoca un bun câștigat. Legea se referă la cei care urmează să iasă la pensie. Care vor fi condițiile de calcul ale acestora, nu se știe, pentru că nici parlamentarii, nici Guvernul nu au înaintat propuneri. Avem, așadar, un vid legislativ.

Categoriile afectate de eliminarea pensiilor speciale civile

a) 3.861 de procurori și judecători, plus funcții asimilate din Ministerul Justiției, institute de cercetare ale Academiei, Institutul Român pentru Drepturile Omului, angajați din Parlament, Guvern și Președinție ca juriști. Judecătorii CCR. Pensia medie a acestei categorii, 18.668, iar valoarea unei pensii după nivelul de contribuție, 3-4.000 de lei. O precizare - magistrații militari nu sunt afectați de decizia de astăzi a Parlamentului.

  • b) 1.797 de grefieri și alt personal auxiliar din sistemul judiciar - pensia medie, 4.400 lei, din care jumătate este suportată de bugetul de stat.
  • c) 1.400 de aviatori civili, stewardeze și personal naviagant sau de la sol. Pensia medie, 10.000 lei, cât ar fi după contribuție, 3-4000 lei.
  • d) 845 de diplomați, cu o pensie medie de 5.500 lei, din care jumătate ar reprezenta suma care ar reveni după contribuție.
  • e) 600 angajați ai Curții de Conturi, care au o pensie medie de 7.800 lei, iar o pensie bazată pe contribuție ar fi fost de 4.000 lei.
  • f) 792 angajații de la Parlament, la care se adaugă și foști parlamentari, cu o pensie medie de 4.000 de lei, din care doar jumătate din sumă se bazează pe contribuție.

Cele 9.000 de pensii speciale eliminate de Parlament valorează sub un miliard de lei din buget. Restul pensiilor speciale care au rămas în plată sunt în număr de peste 150.000 și se referă la angajați cu sau fără uniformă din Ministerul Apărării, Ministerul de Interne - cu tot cu jandarmi și pompieri sau angajați ISU, ofițeri sau simpli angajați ai serviciilor secrete, medici și preoți militari. Lor li se adaugă și personalul din penitenciare. Aceste pensii, care au o rată mai mică de contribuție decât a celor eliminate astăzi (25% contribuție individuală care conține toate „dările” la stat, care până în urmă cju un an și jumătate era 10%), costă peste 8 miliarde de lei bugetul de stat. Aici sunt incluși și foștii angajați ai Securității comuniste, torționarii și anchetatorii deopotrivă. Pensia medie în sistem este de 4.000 de lei, însă există și pensii de peste 30.000 de lei pentru cei cu grade și funcții mari.

  • Cea mai mare pensie din România, de aproximativ 74.000 de lei este a unui fost procuror militar din regimul comunist, care a fost și șef al penitenciarului de la Colibași.

La finalul anului trecut, pensia medie a celor care nu fac parte din categoriile speciale, cei care nu ies mai devreme din activitate și au baza de calcul după cât au contribuit, a fost de 1.293 de lei, potrivit INS.

Facebook Forum

XS
SM
MD
LG