După mai bine de doi ani de negocieri intense între lideri americani și reprezentanți ai României, Turciei și nu numai, Congresul American a votat joia trecută, pe 14 decembrie, ca regiunea Mării Negre și statele din jurul mării să devină, prin lege, o zonă de interes major pentru SUA.
Asta înseamnă că americanii se vor implica, în viitor, mai mult decât o fac în prezent în regiunea Mării Negre – zonă de război după invazia la scară largă a Rusiei din Ucraina.
Această implicare, potrivit Congresului, va însemna întărirea relațiilor economice dintre SUA și cele șase state (România, Bulgaria, Turcia – state NATO, Ucraina, Republica Moldova și Georgia); creșterea securității energetice și consolidarea democrațiilor acestora.
Ministra de Externe a României, Luminița Odobescu, spune pentru Europa Liberă că Bucureștiul a fost implicat în discuțiile care au precedat decizia Senatului.
Implementarea strategiei, însă, va depinde și de rezultatele alegerilor prezidențiale din SUA de anul viitor, atrage atenția Iulia Joja, unul dintre experții care s-au implicat în elaborării strategiei americane.
Liniile trasate de Congres
Camera Reprezentanților de la Washington a votat ca cele șase țări să fie sprijinite suplimentar de SUA prin programe tematice, implementate coordonat.
În iulie, un vot similar a fost acordat și de către Senatul american.
Spre deosebire de votul senatorilor – care cerea mai multor ministere și agenții americane să croiască strategiile de implicare suplimentară a SUA în zona Mării Negre – congresmenii îi cer direct președintelui SUA, Joe Biden, să facă ce este necesar pentru ca planul privind regiunea să fie gata.
Termenul limită acordat președintelui este de 180 de zile.
Obiectivele strategiei americane în regiunea Mării Negre (varianta Congresului)
- asigurarea livrării eficiente și efective de asistență de securitate partenerilor regionali în acord cu valorile şi interesele Statelor Unite. Prioritate va avea sprijinul care va crește apărarea, cooperarea regională la Marea Neagră și va îmbunătăți interoperabilitatea cu forțele NATO;
- creșterea sprijinului Statelor Unite pentru securitatea energetică în regiune și integrarea cu sistemul european, reducerea dependenței de Rusia și creșterea difersificării surselor de energie;
- cooperarea cu partenerii și aliații pentru a atenua impactul constrângerilor economice exercitate de Rusia și China, identificarea de noi oportunități pentru investiții directe americane;
- creșterea angajamentelor la nivel înalt între Statele Unite și partenerii regionali, inclusiv consolidarea creșterii economice, a comerțului, dezvoltarea infrastructurii;
- o coordonare mai bună între Statele Unite, Uniunea Europeană și aliații NATO pentru a evita suprapunerile.
SUA cer un plan pentru combaterea propagandei rusești în regiunea Mării Negre
Congresul SUA a stabilit că planul de securitate pe care președintele american îl va cere trebuie să cuprindă inclusiv măsuri care să ajute la recunoașterea și combatarea dezinformării și propagandei rusești în România, Bulgaria, Turcia, Georgia, Republica Moldova și Ucraina.
S-ar putea ajunge la un astfel de rezultat în urma colaborării între cele șase țări din regiunea Mării Negre.
Totodată, președintele SUA trebuie să se asigure că planul privind regiunea Mării Negre cuprinde asistență de securitate acordate statelor din zonă – mai puțin Turcia.
Aceste măsuri vor fi coordonate de agențiile americane și se vor axa pe Ucraina, România, Bulgaria, Republica Moldova și Georgia.
În ceea ce privește economia, Congresul SUA subliniază nevoia „imediată“ ca resursele energetice din Rusia să fie înlocuite.
Presa independentă în zona Mării Negre, obiectiv major pentru SUA
Congresul American a prevăzut în legea privind autorizarea bugetului apărării SUA că statele din zona Mării Negre trebuie ajutate să-și consolideze capacitatea de a-și apăra democrațiile.
Aleșii americani cer ca strategia pentru regiunea Mării Negre să conțină un plan de sporire a redacțiilor de presă independentă. Acestea ar urma să combată influența malignă a Rusiei în regiunea Mării Negre.
De asemenea, președintele SUA trebuie să se asigure că Departamentul de Stat și Agenția Americană pentru Dezvoltare Internațională vor facilita apariția unor noi initiative, care să combată propaganda și dezinformarea Rusiei în regiunea Mării Negre.
Potrivit Ambasadei României la Washington, senatorii care au formulat amendamentele privind zona Mării Negre în legea americană sunt Jeanne Shaheen și Mitt Romney.
Jeanne Shaheen este membră a Partidului Democrat, iar Mitt Romney este republican.
Reacția României la votul din Congresul SUA
Într-o declarație pentru Europa Liberă, ministra de Externe a României, Luminița Odobescu, spune că decizia Congresului SUA de a vota redactarea unei strategii pentru regiunea Mării Negre vine după mulți ani de muncă.
La acest rezultat a contribuit și România, susține Luminița Odobescu.
„Au fost audieri și luări de poziție semnificative în acest sens în Congresul american. Au fost vizite în România și discuții care au implicat parteneri riverani și Comisia Europeană”, spune ministra de Externe a României.
Luminița Odobescu amintește că administrația americană are deja o primă formă a strategiei privind Marea Neagră.
Este vorba despre un plan prezentat în vara acestui an care – spune șefa diplomației române – arată „o gândire coerentă și cuprinzătoare care tratează mai multe domenii”.
Ministra exemplifică: securitatea, în contextul războiului declanșat de Rusia în Ucraina; dezvoltarea economică – prin consolidatea culoarelor de tranzit și transport din zonă; consolidarea democrației din țările din regiune.
Ce urmează după decizia Congresului de pe 14 decembrie?
Ministra de Externe a României explică: „Din acest moment, este clar că discursul României, care nu este nou, a trecut de faza sensibilizării, suntem în etapa implicării evidente a SUA și a manifestării evidente a interesului aliaților europeni, UE, pentru aplicarea celor mai bune măsuri care să contribuie la securitatea regiunii Mării Negre.”
Alți diplomați cu care Europa Liberă a vorbit sub protecția anonimatului au spus că România și-ar dori ca aliații să reacționeze și mai prompt atunci când se simte sau este amenințată.
De exemplu, să aducă în România echipamente militare care să permită imediat doborârea unei drone care ar ateriza pe teritoriul național și nu numai, dar și să disloce trupe suplimentare.
De asemenea, România are nevoie ca NATO să găsească cât mai repede o formula pentru a crește capacitatea de apărare pe mare. Altfel spus, să aducă nave în apele NATO.
Toate acestea înseamnă fonduri, iar Congresul SUA a decis acum că banii necesari implementării strategiei privind regiunea Mării Negre trebuie alocați.
Importanța regiunii Mării Negre
Statele din jurul Mării Negre au la un loc un produs intern brut de 3.000 de miliarde de dolari și o populație de 300 de milioane de oameni.
Țările de la Marea Neagră au pe teritoriile lor rute care intermediază comerțul și fluxurile de energie între Europa, Eurasia și Orientul Mijlociu și la nivel global.
Marea Neagră este un canal maritim important și pentru aprovizionarea mondială cu cereale, iar războiul Rusiei din Ucraina a contribuit semnificativ la creșterea prețurilor la alimente, combustibil și îngrășăminte, invazia Rusiei provocând un „șoc fără precedent” sistemului alimentar global.
Regiunea Mării Negre este un punct nodal strategic între Europa și Asia, dar cu importanță globală. Instabilitatea în regiunea Mării Negre se manifestă prin fragilitatea sistemelor sale democratice, performanța economică inegală, dependența energetică și conflictul deschis.
Sursa: Raport Atlantic Council / 15 decembrie 2023
Ce se întâmplă cu strategia Mării Negre dacă America alege un președinte izolaționist
Unul dintre experții care s-au implicat activ în susținerea elaborării strategiei americane pentru zona Mării Negre este Iulia Joja.
Ea este directoarea programului pentru Marea Neagră al Middle East Institute de la Washington.
Institutul Orientul Mijlociu este unul dintre cele mai vechi centre de analiză și educație pentru această regiune a lumii, fondat în 1946.
Iulia Joja spune pentru Europa Liberă că deși „teoretic, acest angajament se face pe termen lung, practic, totul va depinde de cine este președinte al SUA în 2025.”
Directoarea programului pentru Marea Neagra al Middle East Institute atrage atenția că, pe scena politică americană, proporția americanilor izolaționiști este în creștere atât în Congres, cât și în rândul opiniei publice.
„Dacă americanii vor alege un președinte izolaționist, Statele Unite nu vor dedica mai multe resurse regiunii Mării Negre sau oricărei alte regiuni. Această problemă o vedem chiar acum în Congresul american, unde republicanii izolaționiști intenționează să anuleze ajutorul militar pentru cele trei teatre strategice pentru Statele Unite: În Europa, ajutorul pentru Ucraina, în Orientul Mijlociu, ajutorul pentru Israel și în Asia, ajutorul pentru Taiwan” descrie situația Iulia Joja.
Profesor adjunct la Georgetown University și George Washington University, Iulia Joja nu își ascunde îngrijorarea: „Mă tem că nicio strategie nu este garanție pentru securitatea României”.
Și totuși, cum poate România să obțină mai multă securitate de la Washington?
„Prin susținerea pe toate canalele guvernamentale și neguvernamentale a ajutorului militar suficient pentru ca Ucraina să câștige războiul, cât și prin susținerea aderării Ucrainei la NATO la summit-ul NATO de la Washington în vara 2024. Învingerea Rusiei și aderarea Ucrainei la NATO sunt garanțiile reale de securitate pe care România le poate obține” susține directoarea programului pentru Marea Neagra al Middle East Institute de la Washington.
