Linkuri accesibilitate

Cea mai gravă amenințare la adresa României: „războiul-subversiune sau paralizarea strategică a țării”. Interviu cu Iulian Fota


Iulian Fota

Iulian Fota, directorul Institutului pentru Studii Politice de Apărare și Istorie Militară, vorbește într-un interviu pentru Europa Liberă despre punctele de greutate ale viitoarei Strategii Naționale de Apărare a Țării pentru perioada 2020-2024. Consiliul Suprem de Apărare a Țării a analizat astăzi acest document care, potrivit legii, trebuie trimis la Parlament luna viitoare, iar președintele Klaus Iohannis a prezentat liniile de forță ale viitoarei Strategii.

Europa Liberă: Care ar fi noul fir roșu al noii Strategii Naționale de Apărare a Țării pentru perioada 2020-2024 ?

Iulian Fota: „Pare să fie începutul unui nou proces de clarificare strategică față de noile condiții internaționale: președintele explică de altfel că Strategia a fost concepută în contextul pandemiei, care a afectat relațiile de putere dintre actorii globali. Există deci o analiză a mediului de securitate, ceea ce e foarte important, rămâne să vedem cum vor arăta lucrurile în documentul final. Se pune accent pe gestionarea „integrată” a riscurilor și amenințărilor, ceea ce înseamnă că instituțiile trebuie să colaboreze, să se completeze între ele, să se coreleze. O altă noutate este apariția Grupului de Reflecție Strategică. Înțeleg de aici, că după trimiterea Strategiei Naționale de Apărare la Parlament se va constitui acest Grup”.

Europa Liberă: Cine ar trebui să facă parte din viitorul Grup de Reflecție Strategică?

Iulian Fota: „Totul depinde de obiectivele acestui Grup, dar fiindcă viitoarea Strategie pune accentul pe colaborarea dintre instituțiile civile și cele militare, dintre cele publice și cele private, ar fi util ca acest lucru să fie reflectat și aici: ar trebui să se regăsească reprezentanți ai statului, dar în același timp ar fi necesară o deschidere spre partidele politice, spre experți independenți, reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale. Grupul de Reflecție Strategică, după cum spunea președintele, ar urma să analizeze schimbările din mediul internațional. Această ideea e oarecum în oglindă cu inițiativa NATO, care a strâns un grup de experți care într-un an de zile trebuie să facă recomandări despre acțiunea strategică a Alianței pentru următorii ani de zile. E ceea ce ar putea face și Grupul propus de președinte, iar după un an să facă recomandări despre ce ar trebui să facă România”.

Europa Liberă: Se schimbă ceva în politica externă?

Iulian Fota: „Opțiunile de politică externă nu se schimbă, România rămâne pe direcția UE și NATO plus Parteneriatul Strategic cu SUA. Vulnerabilitățile sunt complicate, pentru că avem probleme în interior: epidemia, la fel ca orice criză, a scos în evidență vulnerabilitățile. Față de acum 10 ani vulnerabilitățile sunt aceleași, dar s-au agravat, iar în plus, s-au agravat și amenințările: fake-news, pericolele care vin din zona digitală.”

Europa Liberă: Care sunt cele mai grave amenințări?

Iulian Fota: „Pe primul loc este războiul politic sau de subversiune, deci paralizarea strategică a României, aducerea României în situația în care nu e capabilă să-și ia deciziile necesare pentru apărare și pentru dezvoltare. Pe locul al doilea ar fi amenințările de tip militar, de la hărțuire până la agresiune asupra teritoriului.”

Europa Liberă: În discursul președintelui referitor la noua Strategie Națională de Apărare a apărut problema „deteriorării relațiilor dintre NATO și Federația Rusă”. Cum este afectată România din acest punct de vedere?

Iulian Fota: „Deteriorare înseamnă oportunitate pentru Rusia și amenințare pentru noi. România, Polonia, statele Baltice se află în prima linie de apărare, pentru că aceste țări formează zidul de apărare al NATO. Deci crește presiunea asupra României.”

Deteriorarea relațiilor dintre NATO și Federația Rusă mărește deficitul de securitate al României. Dacă această deteriorare nu este compensată de măsuri adecvate, acest lucru va duce la mărirea deficitului de securitate


Europa Liberă: Cum poate fi compensat acest deficit de securitate?

Iulian Fota: „Mai multă prezență aliată pe teritoriul țării și organizări mai eficiente. Se vede, de pildă, că nu suntem pregătiți să facem față la fake-news: închiderea celor trei site-uri, oricum marginale, care și-au clonat imediat conținutul și l-au mutat pe alte platforme a dovedit că România nu are o reacție instituțională eficientă.”

Europa Liberă: Ar trebui să fie menționată și China în această Strategie Națională de Apărare a Țării despre care a vorbit președintele Klaus Iohannis?

Iulian Fota: „Strategia trebuie să descrie mediul internațional. În discursul președintelui se vorbește despre o schimbare a acestui mediu. Schimbarea poate fi și în bine, cum a fost în 1990, problema e când volatilitatea evoluează spre rău. E important că președintele vorbește despre apărarea armată, o sintagmă care clarifică din punct de vedere conceptual lucrurile. Apărarea națională este echivalentul securității naționale, iar apărarea armată este apărarea cu mijloace armate, ceea ce gestionează guvernul prin Ministerul Apărării Naționale. Apărarea armată apare pentru prima dată într-un document atât de important. Ca unul care am propus folosirea acesteia, salut apariția acestei chestiuni. În discursul lui Klaus Iohannis apare apărarea națională în cadrul sistemului de apărare colectivă a NATO, ceea ce ne duce cu gândul la dezbaterile din jurul Articolului 3 al Tratatului NATO care spune că statele membre își vor dezvolta capacitatea individuală și colectivă de rezistență în fața unui atac armat, adică întărește-ți țara, armata, redu-ți vulnerabilitățile interne, politica de participare cu 2% din PIB pentru Armată. O altă noutate este și apariția „identității” ca subiect în Strategia Națională de Apărare și care probabil va fi explicată în documentul oficial”.

Facebook Forum

XS
SM
MD
LG